“Van Gogh in Auvers” se intitulează expoziția deschisă sâmbătă la Muzeul Van Gogh din Amsterdam. Este pentru prima dată când se acordă atenție în exclusivitate picturilor realizate in ultimele două luni de viață ale lui Vincent van Gogh. A fost cea mai productivă perioadă din viața pictorului: a lăsat în urma 74 de pânze. Cele mai multe tablouri vin de la Muzeul D’Orsay, dar și din colecții private. Expoziția rămâne deschisă până pe 3 septembrie.

În Istanbul există o extensie reală a romanului ”Muzeul Inocenței”, scris de Orhan Pamuk. Este primul muzeu din lume bazat pe o operă de ficțiune omonimă, în care sunt expuse diverse obiecte descrise în carte. Orhan Pamuk a adunat obiecte de zi cu zi din anii 70 (când se petrece acțiunea romanului), pe care le-a cumpărat din piețele de antichități sau le-a primit de la prieteni. Pe măsură ce găsea un obiect nou, îl strecura în firul narativ al romanului. Cartea și muzeul au fost gândite în tandem, astfel încât se împletesc și se completează reciproc, muzeul nefiind o ilustrare a romanului și nici invers.

"Al cui e muzeul? De ce mă duc eu la muzeu? Un muzeu neliniştitor, care pune probleme?"

Cu acest citat din Horia Bernea debutează dezbaterea despre muzee și puterea lor de a forma comunități, despre patrimoniu și identitate culturală. Împreună cu Dragoș Neamu, manager Noaptea Muzeelor, Lila Passima, șeful Secției de Educație Muzeală a Muzeului Țăranului Român, Anca-Maria Buzea, Director adjunct al Muzeului Național al Literaturii Române Iași și managerul cultural Sorina Jecza. Orașul Vorbește (și) despre modul în care muzeele din România au început să îmbrățișeze noua definiție a muzeului, adoptată în august, 2022, de ICOM, care pune accentul pe vizitator și pe ideea de comunitate, recunoscând totodată importanța incluziunii și dezvoltării durabile.

Cum sună amintirile atunci când sunt puse pe muzică? Weyes Blood răspunde la această întrebare în format indie-pop pe albumul ei,„Titanic Rising”, lansat în 2019. Fuzionând trecutul și prezentul minții ei într-o lume sonoră, contemplează asupra existenței umane în secolul XXI, a relației cu amintirile și cultura pop care le aduce împreună.

Tortul Carmen Sylva a fost comandat special de regele Carol I pentru aniversarea reginei Elisabeta a României. Prăjitura Caraiman este un dublu omagiu adus muntelui – pe de o parte – și fiului rebel al reginei Maria, principele Carol, care abdicând devenise Carol Caraiman - pe de altă parte. Parfeul Arhiducesa Ileana a fost creat de bucătarul regal Iosif Strassman cu ocazia nunții principesei Ileana cu arhiducele Anton de Austria.

Orașul Vorbește despre povestea mai multor deserturi legate de istoria Casei Regale cu Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare și fondatoarea Biscuit.ro.

„Nu veți găsi o carte mai profundă și mai vizionară despre un loc pe care credeam că îl cunoaștem", scrie publicația Observer despre "Londra. Biografia unui oraș" de Peter Ackroyd, o călătorie istorică, geografică și imaginară prin metropola londoneză. Pendulând cu o ușurință uimitoare între prezent și trecut, Ackroyd ne călăuzește prin vremuri dominate de ciuma necruțătoare, incendii și inundații, crimă și pedeapsă, sex și spectacol. Aduce la viață pentru cititori străzile în continuă schimbare și ne arată ce sălășluiește dedesubtul și deasupra noastră. Biografia pe care Peter Ackroyd o face acestui oraș fabulos este la fel de bogată în detalii și emană la fel de multă vitalitate precum Londra însăși.

Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Magdalena Mărculescu, director editorial al Editurii TREI.

"Stereotipul este un construct mental care capată o valență emoțională, de care ne atașam foarte devreme, practic îl moștenim din familie. Stereotipurile setează felul în care gândim lumea, intrăm în relații cu alți oameni. Ele devin pentru noi modele pe care le aplicăm mai târziu în încercarea de a înțelege lumea în care trăim. Problema cu aceste stereotipuri este că de la un punct încolo ele se golesc de conținut.  Sunt ca niște pagini pe care vrem să le punem într-o carte pe care nu am citit-o. Chiar dacă aparent ele oferă un sentiment de siguranță – știm despre ce e vorba, știm cu ce avem de-a face, ele ne împiedică să manifestăm curiozitatea."

Orașul Vorbește cu psihoterapeuta Cristina Călărășanu despre stereotipuri și prejudecăți. Cum le deconstruim? Cum ne afectează ele?

Minusculul Principat Liechtenstein, stat independent înghesuit între Elveția și Austria, are o suprafață comparabilă cu cea a orașului Oradea și o populație de 39.000 de locuitori (mai puțini decât în Medgidia!).

Nu are armată, nu are monedă națională și nici aeroport, resursele naturale sunt foarte limitate, iar femeile au primit drept de vot abia în anul 1984. În schimb, este una dintre cele mai bogate țări ale lumii, veniturile provenind din servicii bancare, din exportul unor mărfuri de nișă (instrumente de precizie și optică, produse electronice și de tehnică dentară) și din jocuri de noroc, micul principat fiind supranumit ”Las Vegas-ul din Alpi”.

Stereotipurile, aceste imagini preconcepute, sunt de fapt reprezentări simplificate pe care le aplicăm unui individ, unui grup uman, unei națiuni.  

Cum se contruiesc stereotipurile culinare? De ce suntem numiți mămăligari? De ce italienilor li se mai spune și macaronari, iar francezilor broscari? Când devin

Theodor Ineluș aduce vești de la CinemaCon 2023 (câteva continuări și adaptări surprinzătoare), ne povestește despre noul joc Star Wars care face ravagii și e big-big budget, despre primul concert al lui Paris Hilton, despre Taylor Swift și biletele ei extraordinar de scumpe de la concerte și despre noul serial al lui 50 cent.