Lumea profesiilor se schimbă cu o viteză uluitoare.

Ai auzit despre cognitariat? Dar despre flexitariat? Acești doi termeni noi definesc fenomene social-profesionale de amploare la nivel global, marcând nașterea și dezvoltarea unor noi categorii socio-profesionale. 

Bucureștiul e capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Mii de blocuri, zeci de mii de apartamente, școli, spitale, instituții publice sunt azi extrem de vulnerabile în fața următorului #cutremur major.

Ne-au adus în acest punct două cutremure, cel din 1940 și cel din 1977, care au vulnerabilizat puternic fondul construit, dar și un cutremur neștiut, un ordin la inacțiune și minciună, ascuns total publicului - ordinul dat de Nicolae Ceaușescu de a sista lucrările de consolidare, la doar 4 luni după cutremurul din 4 martie 1977. Un ordin urmat de o mușamalizare instituționalizată a riscului la care am fost și încă suntem expuși zi de zi.

Despre cutremur și urmările sale, despre cutremurul din 1977, dar și despre ordinul lui Ceaușescu, Orașul Vorbește cu Matei Sumbasacu, fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic - Re:Rise.

"Foarte mulți ar putea considera că a ieși din zona de confort înseamnă a te simți inconfortabil sau a fi pus în situații neplăcute, când, de fapt, înseamnă a lăsa curiozitatea să existe, a căuta noul, a rămâne deschis la experimente, la lucruri ce în mod obișnuit nu îți vin foarte la îndemână", spune psihoterapeuta Cristina Călărășanu, într-un dialog despre confort, zonă de confort și ieșirea din această zonă. 

“Acasă reprezintă emoție. Reprezintă orașul copilăriei, iarba înaltă din curtea bunicii, care mi se părea o adevărată pădure. Acasă reprezintă o stradă din orașul Vulcan de pe Valea Jiului, prin care am trecut. Acasă reprezintă o fântănă arteziană din Reșița, unde am fost într-o tabără de cinefili când eram mic. Acasă reprezintă un moment trăit în această dimineață, în mașină, așteptând să intru în emisie, la Radio România Cultural, având emoții. Întâlnirile care m-au făcut să fiu într-un prezent în care m-am simțit eu pe mine și am putut să fiu simțit de cei din jurul meu”, a spus  Răzvan Muraru, Brand Manager Dumbrava Vlăsiei.

***

LA TINE se numește campania inițiată de Radio România Cultural și Dumbrava Vlăsiei, o campanie care se va desfașura până pe 30 aprilie.

Vă propunem să ne trimiteți câte o fotografie  însoțită de un text despre locul cel mai drag pentru dumneavoastră. Vom vorbi despre locuire aici, în Oraș, despre sentimentele dumneavoastră pentru câte un loc pe care îl iubiți foarte mult. Vă invităm să priviți cu atenție în jur și să ne descrieți locul în care vă simțiți acasă, spațiul care vă aduce liniștea, muzica, farmecul, parfumul lui, un spațiu al copilăriei, un loc al bucuriei, un loc din trecut sau din prezent, un spațiu trăit sau în care doar v-ati proiectat.

Pe adresa de email [email protected] așteptăm fotografiile și textele dumneavoastră. Iar în luna mai, cele mai frumoase fotografii și texte vor face parte dintr-o expoziție organizată în Dumbrava Vlăsiei.

La jumătatea celei de-a doua ediţii a Academiei de dans şi performance a CNDB, Sergiu Diţă, coregraf şi performer, şi Matei Miclea, care, la 18 ani, este cel mai tânăr dintre cursanţi, povestesc despre aşteptările pe care le-au avut şi despre întâlnirile de până acum. Iar la final aflaţi şi cui ar recomanda ei cursurile Academiei CNDB.

Care era statutul Caselor de Cultură în perioada comunistă? Ce se întâmplă în aceste spații în zilele noastre? În ce măsură sunt unele dintre ele reactivate?

Pornind de la lucrarea Irinei Botea Bucan, „Cum devine un loc o casă de cultură?” (instalație, broderie, mobilă, film), expusă în cadrul expoziției Sete cronică (Muzeul de Transport Public “Corneliu Miklosi”, Timișoara, curatoare Cosmina Goagea, Corina Oprea, Brîndușa Tudor), Daria Ghiu a discutat cu artista vizuală Irina Botea Bucan și Miki Braniște, manager cultural și curatoare, despre semnificația caselor de cultură astăzi, despre numeroasele implicații ale acestor spații - politice, culturale, sociale, comunitare, dar și despre istoria lor.

Un raport recent al UNICEF spune că 60% dintre tinerii planetei nu vor avea competențele cerute de piața muncii în anul 2030. Fenomenul inadaptării tinerilor la piața muncii capătă amploare odată cu digitalizarea accentuată și evoluția rapidă a tehnologiilor, cărora niciun sistem de educație tradițional nu le face față ca viteză a actualizării. Practic, vor dispărea foarte multe dintre profesiile cu sarcini repetitive, care vor fi automatizate și vor apărea profesii noi, care vor presupune seturi complexe de cunoștințe tehnologice și abilități digitale, inaccesibile celor mai mulți dintre analfabeții funcțional.

Doi tineri ingineri, Jeremy Chow şi Lucas Barton au îmbinat lumea tehnicii cu cea a modei intr-un produs unic: vestimentație inteligentă care ii ajută pe cei cu deficiențe de auz să simtă muzica. Produsul firmei Tactus Music (un brand olandez-american cu sediul in Eindhoven, Olanda) transformă muzica in vibrații şi o face astfel accesibilă celor care nu o pot auzi. Tactus Music - www.tactusmusic.com -  a intrat in finala celei de-a patra ediții a competiției anuale organizată de Tommy Hilfiger, Fashion Frontier Challenge 2022. Juriul a selectat cinci finaliști dintre 259 de candidați. 

”Cine n-are bătrâni, să-și cumpere”, spune o zicătoarea din străbuni, care este însă aspru contrazisă de realitate, cel puțin în piața muncii. Atât la noi în țară, cât și pe plan global, studiile recente ne arată că oamenii trecuți de 45 de ani au mari probleme de integrare, fiind discriminați fățiș de către angajatori.

Opera Comică pentru Copii invită spectatorii la avanpremiera operei „Elixirul dragostei”, celebra lucrare a lui Gaetano Donizetti. Montarea semnată de maestrul Cristian Mihăilescu promite publicului de toate vârstele și mai multe momente comice decât oferă opera în sine. Va fi o întreagă aventură pentru personaje, interpreți și spectatori, care implică salturi în timp, călătorii în spațiu, personaje din alte lumi și o mulțime de poante și aluzii la viața de zi cu zi, plus efecte și gaguri care vor face deliciul copiilor. 

Orașul Vorbește cu scenograful Adrian Damian, cel care a creat universul scenic din Elixirul dragostei și care știe întotdeauna cum să scoată la iveală magia, acolo, în fața noastră, pe scenă.  

“În acest spectacol ne-am folosit de elixirul magic al muzicii, care e absolut minunată, este superbă, iar soliștii și orchestra o interpretează minunat. Altfel, nu există un elixir magic, ci magia de a crede în elixiruri, iar asta transformă orice gând imposibil într-unul care se concretizează, care se materializă în fața noastră, care ne face să iubim, să fim iubiți, să călătorim prin spațiu, timp, ere, să ne întâlnim cu personaje magice. Dar frumusețea spectacolului constă în a scoate în față această idee, a puterii de a crede în ceva.”