“Aripa secretă” se intitulează expoziția de la Muzeul de Artă din Timișoara, parte a Bienalei de Artă de la Timișoara. Titlul expoziției este inspirat de volumul de poezii semnat de Mariana Marin, una dintre cele mai emblematice voci împotriva totalitarismului din anii `80. Expoziția este rezultatul unei colaborări complexe dintre Maria Rus Bojan (care este și curatorul expoziției), critic de artă care trăiește de aproape 20 de ani in Olanda, Sorina Jecza - Fundația Interart Triade – Ovidiu Sandor – Bienala Art Encounters şi poetul Bogdan Ghiu. Expoziția se vrea o punte culturală intre Olanda şi Romania.

Operele lui Gustave Klimt - mai mult sau mai puțin cunoscute - pot fi văzute în expoziția virtuală tridimensională creată de Google Arts&Culture. Aici putem vedea imagini din atelierul auster al pictorului, dar și fotografii cu Emilie Flöge, modista de care Klimt a fost îndrăgostit și care i-a pozat de mai multe ori. Toate aceste documente și imagini aduc secesionismul și arta lui Klimt mai aproape de noi.

Orașul Vorbește (și) pe limba păsărilor, cu ajutorul prietenilor de la Societatea Ornitologica Română, invitându-vă să descoperiți locuitorii înaripați ai parcurilor și grădinilor urbane.

Puteți crede că liniștitele și pacifistele cafenele de azi au fost cândva locuri de pierzanie?

Dacă în Ethiopia cafeaua se consuma incă din secolul XI, in Europa știm de o primă cafenea care s-a deschis în Oxford, în 1652.

La început era un aliment simbol, care legitima statusul social. Foarte curând cafeaua a devenit o expresie a spiritului de libertate, care putea fi experimentată doar de cei educați, din clasele sociale superioare, iar cafeneaua a devenit esențială în dezvoltarea libertăților civile (sfârșitul secolului XVII). Efervescența din cafenele a atras desigur atenția autorităților.

Despre cafenele și despre începuturile lor, Andra Petrariu a aflat mai multe de la Adriana Sohodoleanu, doctorandă in sociologia practicilor alimentare si fondatoarea site-ului biscuit.ro.

Despre Oscar Han, Tudor Arghezii spunea că a fost "parșiv și genial". Tonitza, împreună cu care a înființat grupul celor patru, afirma că este singurul nostru sculptor de largă și înaltă viziune. Apropiat de Casa Regală, Han primește numeroase comenzi. Statuia regelui Carol 1, a lui Ferdinand și a reginei  Maria au fost realizate de elevul lui Paciurea. Apreciat portretist, prin atelierul său au trecut Elvire Popesco, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu și mulți alții. Prin arta sa, a influențat decisiv sculptura modernă, iar cronicile pe care le-a scris erau destul de acide si nășteau polemici.

Eleganța este cuvântul care predomină si care are puterea să ne inspire în rubrica de față. Primim așadar o lecție de stil si bun gust chiar de la Casa Albă, din dressingul lui Jacqueline Kennedy Onassis. 

“Eu pot mai mult! Eu sunt mai mult!”, spune actrița Roxana Lupu referindu-se la plecarea din România, când, ajunsă la Londra, a ales să lucreze în corporații, a fost business developer și coach. “Trâind înconjurată doar de actori și de regizori, ca într-o bulă, mă simțeam limitată foarte mult, nu mai aveam de unde să îmi trag seva creatoare, nu mai aveam de unde să mă inspir. Simțeam ca un fel de claustrofobie.”

Cunoscut in secolul al 17-lea numai in Dordrecht, orașul in care s-a născut, la 50 de ani după moartea sa pictorul olandez Albert Cuyp devine favoritul colecționarilor britanici. Intr-o expoziție menită sa marcheze 400 de ani de la nașterea pictorului, Muzeul Dordrecht  il pune pe Cuyp in dialog cu mari pictori britanici pe care i-a influențat, ca Thomas Gainsborough, John Constable şi J.M.W. Turner. Amânată cu un an din cauza pandemiei, expoziția “In lumina lui Albert Cuyp” va rămâne deschisă până pe 6 martie 2022.

Astronomie sau astrologie? Spațiu? Sau posibilitatea de a afla destinul vieții tale? Rubrica De-a joaca se aude în Oraș în fiecare vineri, cu ajutorul copiilor de la Centrul de dezvoltare personală prin teatru Floarea Minții din Brașov, coordonat de actrița Mihaela Nistorică. S-a jucat serios la montaj: Gabriela Mitan.

Muzeul Nobel a fost deschis în 2001, la o sută de ani de la decernarea Premiilor Nobel. Acesta se află în fosta clădire a bursei din Stockholm și este dedicat memoriei lui Alfred Nobel, dar și laureaților prestigioasele premii. Aici sunt expuse medaliile, documente de la ceremonie și obiecte care au aparținut celebrului inventator și filantrop. Pe site-ul muzeului puteți să găsiți înregistrări audio si video despre laureați și știință. Muzeul găzduiește, de asemenea, numeroase evenimente, conferințe și ateliere online la care cei interesați se pot înscrie.