PLATZFORMA

PLATZFORMA

By Vitalie SprinceanaArts
Download on the App Store

PLATZFORMA episodes

  • Podcast PLATZFORMA: Episodul 3. Călin Cotoi.

    În această emisiune vorbesc cu Călin Cotoi, doctor în sociologie, profesor la Facultatea de Asistență Socială a Universității din București.

    Călin Cotoi este autor al unei ”Introduceri în antropologia politică” (apărută la Polirom în 2008) și o altă carte ”Holera și ”Duhul Comunismului”. Inventarea socialului în România, 1831 - 1914” (apărută în 2022 la Editura Idea). 
    Despre această ultimă carte, ce descrie mai multe aspecte ale modernizării în Țările Românești în intervalul cuprins dintre Revoluțiile din 1848 și declanșarea Primului Război Mondial în 1914, va fi vorba în ediția de astăzi a podcastului ”Platzforma”.

    1 hr 3 min
  • Podcast Platzforma. Episodul 2. Nóra Ugron

    La emisiunea de astăzi vorbesc cu Nora Ugron - feministă intersecțională anti-specistă, anarhistă, membră z Cenaclului X, participantă în mai multe mișcări de activism - pe tema locuirii, pe cauza palestiniană, membră a platformei Lefteast și coordonatoare a platformei ELMO. La moment, Nora face un doctorat în studii de gen la universitatea Turku, din Finlanda. 

    Nora Ugron este autoarea volumului de poezie ”Orlando Postuman”, apărut la editura Fractalia în 2022. 
    De fapt, acest volum de poezie, movitat, în cuvintele autoarei ”de o dorință de a fi cu un V. știut doar ea, cu padurea din alte părți ale lumii sau ale orașului, de a fi cu alte orașe și spații, de a fi cu diferite specii de cerbi și licheni, de a fi cu plante, cu marea și cu pămîntul, cu bacterii și licheni”, constituie punctul de pornire al discuției noastre. 
    Cu Nora, cu care ne cunoaștem de mai mulți ani și cu care am lucrat împreună la cîteva proiecte, inclusiv ELMO - rețeaua de media de stînga din estul Europei, discut despre post-uman, despre scrisul ca comuniune, despre poezia politică, despre experiența Norei ca activistă, poetă, cercetătoare și activistă multilingvă, despre cenaclul de poezie X, care a fost laboratorul și comunitatea ce au ajutat-o pe Nora să își scrie versurile, despre poezie și genocidul din Palestina. 
    Ne-am conectat cu Nora prin zoom - cu promisiunea că facem o discuție față în față cu o primă ocazie. 
    Discuția noastră va fi însoțită, de asemenea, de fragmente audio în care Nora citește din poemele ei. 
    Cartea Norei Ugron încă nu se găsește la Chișinău dar poate fi descărcată la liber, în format pdf, de pe pagina de internet a editurii.


    ---

    Ne puteți susține pe contul de patreon, dacă aveți posibilitatea. În orice caz, puteți da un like sau un share la acest podcast, îl puteți recomanda și altor persoane.

    55 min
  • Ep. 1. Victor Taki, Andrei Cușco

    În ediția de azi vorbesc cu Victor Taki și Andrei Cușco, autori, împreună cu Oleg Grom, ai unei cărți - Basarabia în componența imperiului rus, 1812-1917, care a apărut anul acesta la editura Cartier. Lucrarea a fost publicată inițial la editura rusă ”Novoe Literaturnoe Obozrenie” în 2012, în seria ”Periferiile Imperiului Rus”, și a fost tradusă de Vsevolod Ciornei. Este o carte ce abordează o perioadă intens discutată în istoriografia moldovenească (dar și cea românească și rusească) - epoca ce se inaugurează odată cu incorporarea teritoriului la est de Prut în componența Imperiului Rus și se sfârșește în 1917-1918, cu proclamarea, inițial, în decembrie 1917 a autonomiei Basarabiei (Republicii Democratice Moldovenești) în componența Rusiei, apoi a unirii cu România în martie 1918. 

    Cartea descrie procesul politico-administrativ de construcție a Basarabiei (într-un sens, zice unul dintre autorii, lucrarea este despre construcția ideii de Basarabia), transformările succesive ale percepției imperiale despre regiune, integrarea provinciei în corpul politic rus, discursurile despre regiune (ca ținut de frontieră, ca un celălalt exotic și oarecum barbar ce trebuie civilizat - iar misiunea civilizatoare a fost una din justificările constante folosite de administrația rusă pentru a justifica incorporarea regiunii în 1812). În același timp, cartea descrie într-un mod destul de detaliat modul în care, populația locală, departe de a fi doar obiect al intervențiilor imperiale, a avut o anumită marjă de agentivitate, a știut să negocieze o anumită autonomie în raport cu autoritățile imperiale, a avut, într-un sens și o agendă proprie - de îmbogățire, de acumulare și păstrare a unor avantaje materiale etc. Lucrarea se încheie cu o descriere a mobilizărilor etnice, politice și religioase de la sfîrșitul sec. XIX-începutul secolului XX, atît în plan local, unde pogromul din 1903 rămîne evenimentul ”total”, fiind între altele și un fel de moment ce marchează intrarea provinciei în modernitatea politică, în era politicii de masă, dar și în plan regional (în contextul revoluției ruse din anii 1905-107). 

    Cartea e importantă și prin noile perspective pe care le aduce - cea a producției spațiului social, cea a construcției ”celuilalt” ca o alteritate barbară ce trebuie civilizată, cea a construcției sociale a claselor și categoriilor sociale (cu titlul de recomandare personală atrag atenția la capitolul ce descrie ”invenția” nobilimii basarabene în secolul XIX). Despre alte lucruri din carte discut cu autorii în interviul care urmează. 

    1 hr 13 min

About PLATZFORMA

From the publisher's feed

PLATZFORMA – un podcast de reflecţie şi atitudine critică. În cadrul emisiunii facem discuţii ale unor problematici sociale - inegalităţi, vulnerabilitate, opresiune, identităţi, cultură și artă, ideologii, economie, politici sociale.