Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Un fragment de 5,5 de hectare de pe cursul râului Colentina, la marginea Sectorului 2 din București, ascunde un ecosistem remarcabil de lacuri, zăvoaie și stufărișuri, care adăpostește o faună variată pe tot parcursul anului. 

Bucureștenii pot vedea de la păsări cuibăritoare vara, până la specii nordice care iernează pe lacurile de acumulare din zonă. Deși zona este deja frecventată informal, ea nu dispune încă de infrastructură de acces precum o serie de panouri informative, iar specii invazive precum țestoasa de Florida amenință echilibrul natural al ariei. 

Asociația Parcul Natural București propune în zonă amenajarea unor poteci pietonale și ciclistice, observatoare ornitologice și programe de educație ecologică. Astfel, Colentina ar putea deveni un spațiu verde de calitate, crescând calitatea vieții din oraș. 

Jurnal de știri

Despre situația explozivă din Orientul Mijlociu, discutăm astăzi cu analistul politic Andrei Schwartz și cu jurnalistul Ion M. Ioniță.

Invitatul emisiunii este domnul Cristian Hordilă, manager al festivalului internațional de film Transilvania, membru în Consiliul director al European Film Promotion.

Schimbare de lider în Superligă. Universitatea Cluj s-a impus în fața revelației FC.Argeș și a urcat pe primul loc în clasament, la egalitate de puncte cu Universitatea Craiova. Campionatul ia o pauză pentru barajul echipei naționale din calificărilor pentru Campionatul Mondial contra Turciei.

Peste 150.000 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva noului guvern al lui Andrej Babis. Protestele au vizat retragerea de către guvernul eurosceptic a sprijinului militar pentru Ucraina. De asemenea, a fost invocat un controversat proiect de lege menit a pune sub control societatea civilă. Legea ar obliga entitățile și persoanele cu legături străine să se înregistreze la stat. Criticii compară acest proiect lu legile privind „agenții străini” adoptate în țări precum Rusia și Ungaria.

Controversatul proiect de lege ar obliga entitățile cu finanțare străină, parteneriate sau alte legături internaționale să își dezvăluie activitățile într-o bază de date publică supravegheată de Ministerul Justiției, relatează Euractiv. Nerespectarea acestei legi ar putea duce la sancțiuni financiare semnificative.

Propunerea a fost elaborată de parlamentari legați de coaliția de guvernare condusă de prim-ministrul Andrej Babiš– formată din partidele de extremă dreapta ANO și SPD respectiv partidul populist Motoriștii. Această coaliție a fost formată după alegerile parlamentare din 2025.

Susținătorii coaliției de guvernare descriu propunerea ca un instrument de transparență modelat pe Legea americană privind înregistrarea agenților străini (FARA), care impune persoanelor care fac lobby sau acționează în numele guvernelor sau entităților străine să își dezvăluie activitățile.

Criticii resping însă comparația, deoarece propunerea cehă s-ar aplica oricui are finanțare sau legături străine - nu doar celor care acționează direct în numele unei puteri străine.

După cum explică fostul ministru de externe Jan Lipavský - acum deputat al opoziției – potrivit legii americane, o conexiune străină generală nu este suficientă. „O persoană trebuie să acționeze în numele unei puteri străine clar definite”, a spus el.

În schimb, proiectul ceh ar declanșa obligații de înregistrare bazate pur și simplu pe finanțare externă – inclusiv granturi, burse sau donații., prin urmare, măsura ar afecta categorii largi ale societății.

Ar putea intra aici, de exemplu, cercetătorii care primesc finanțare UE, studenții cu burse internaționale sau persoanele implicate în dezbateri publice cu legături cu instituții străine.

Astfel că universitățile și instituțiile de cercetare s-au alăturat, criticilor.

Universitatea Masaryk a avertizat că, deși operațiunile de influență străină prezintă riscuri reale, proiectul de lege „nu numai că nu reușește să abordeze aceste amenințări, ci, dimpotrivă, creează un risc nejustificat de interferență gravă a statului în drepturi și libertăți”.

Universitatea  se teme că stigmatizarea parteneriatelor străine ar putea dăuna mediului științific din Republica Cehă.

După cum amintește Euractiv, și alte state s-au confruntat cu provocări juridice legate de acte normative asemănătoare.

Legea privind transparența ONG-urilor din Ungaria a fost anulată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în 2020, în timp ce o legislație comparabilă din Slovacia a fost anulată de curtea constituțională a țării în 2025. Un proiect de lege similar a provocat deja proteste la scară largă în Georgia.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Iranul a lansat rachete balistice asupra unei baze militare americane și britanice din Oceanul Indian. Israelul declară că atacurile Iranului „se vor intensifica semnificativ”, în timp ce Trump vorbește despre o „reducere” a forțelor armate din Orientul Mijlociu. Presa internațională analizează evenimentele.

După cum observă NBC News, ”distanța la care s-a aflat tentativa de atac ar putea indica faptul că Iranul are capacități pentru lovituri la distanță lungă pe care le-a negat anterior, baza fiind la aceeași distanță de Iran ca o mare parte din Europa Centrală. Nu este clar, însă, dacă rachetele transportau o sarcină utilă sau cât de departe ar putea ajunge cu adevărat un astfel de atac, deoarece niciuna dintre rachete nu și-a atins ținta”.

Le Figaro notează că simplul fapt că Iranul a încercat să atace la o asemenea distanță confirmă faptul că aceasta deține rachete balistice capabile să lovească mult dincolo de sfera sa de influență regională.

”Cu alte cuvinte, Teheranul poate viza baze occidentale chiar și în zone foarte îndepărtate, departe de Orientul Mijlociu”.

După cum relatează Times of Israel, ”rachete cu o astfel de rază de acțiune ar plasa cea mai mare parte a Europei Occidentale în raza de acțiune a arsenalului de rachete al Iranului.

Iranul a declarat până acum că are o limită autoimpusă pentru programul său de rachete balistice de  2.000 de kilometri.

Cu toate acestea, oficialii americani au susținut de mult timp că programul spațial al Iranului i-ar putea permite să construiască rachete balistice intercontinentale”.

După cum transmite Euronews, Diego Garcia este cea mai mare insulă din arhipelagul Chagos, baza de aici fiind amplasată strategic în Oceanul Indian.

”Deși teritoriul se află sub suveranitate britanică, baza este operată de SUA și are o infrastructură critică, inclusiv o pistă lungă pentru a găzdui bombardiere mari și un port natural adânc, potrivit pentru submarine nucleare și nave de război.

Baza găzduiește o prezență militară semnificativă, subliniind rolul său în securitatea globală. Statele Unite staționează permanent acolo bombardiere strategice B-52 și B-1 și găzduiește, de asemenea, Escadrila 15 de Supraveghere Spațială pentru monitorizare prin satelit.

Citeste siSurpriza și îndrăzneala Iranului. De ce ar trebui să fie îngrijorată Europa (Interviu)

Prezența britanică, deși limitată ca număr, menține autoritatea administrativă și supravegherea juridică internațională asupra tuturor operațiunilor lansate de pe atol”.

Iranul ar putea „destabiliza” Marea Roșie și Strâmtoarea Bab al-Mandab dacă SUA atacă Insula Kharg, a declarat o sursă militară, transmite BBC.

Strâmtoarea Bab al-Mandab - cunoscută și sub numele de Poarta Lacrimilor - este un canal lat de 32 km care se află între Yemen, pe Peninsula Arabică, și Djibouti și Eritreea, pe coasta africană. Traseul duce până la Canalul Suez.

Iar ziarul libanez L’Orient-Le Jour constată că în actualul context, Țările din Golf sunt împinse să exploreze noi alianțe și rute comerciale.

Arabia Saudită și-a activat astfel conducta petrolieră Est-Vest, care leagă Golful de Marea Roșie prin portul Yanbu, permițându-i să ocolească complet Strâmtoarea Hormuz.

Acest coridor ar putea deveni o axă strategică care leagă Oceanul Indian de Marea Mediterană, transformând echilibrul geopolitic și economic.

Cum arată tăierile Guvernului Bolojan în cea mai mare universitate din România. Rector: „În administraţie s-au făcut concesii pentru că puterea primarilor e mai mare” (HotNews) - Cum își rotunjesc veniturile încasate de la buget șefii din Ministerul Agriculturii și soțiile lor. Ministrul Florin Barbu încasează chirie pe o proprietate neidentificată (Libertatea) - Mirabela Grădinaru ajunge la Washington înaintea lui Nicușor Dan. Partenera președintelui participă la un summit, la invitația Melaniei Trump (Adevărul)

Conform economiştilor şi datelor statistice, România este în recesiune din 2024 dar nu ştiam noi, iar recesiunea de la finalul anului trecut  - trimestrul III şi trimestrul IV pe minus – a fost doar confirmarea oficială a acestei situaţii.

După ce ar fi trecut efectul creşterii taxelor şi a preţurilor, în frunte cu energia, economia şi investiţiile private ar fi trebuit să-şi revină.

Creşterea economică de 1%, cât a fost prognozată în acest an dar înainte de izbucnirea războiului din Iran, nu cred că mai este valabilă, pentru că motoarele creşterii economice s-au gripat unul câte unul, comentează jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Situaţia din economia românească nu este cea mai bună în acest moment, dar nici cea mai rea.

România mai poate să reziste: bugetul statului are bani pentru a trece următoarele luni pentru că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu 4,7 miliard de euro exact înainte să izbucnească războiul din Iran; BNR are suficientă rezervă valutară pentru a calma presiunile pe cursul valutar leu/euro (de când a izbucnit războiul din Iran BNR vinde valută pentru a nu lăsa cursul să crească în această perioadă.

Nimeni nu ştie cum vor evolua lucrurile în Iran, în Orientul Mijlociu (şi să nu uităm că există în continuare război în Ucraina), nici măcar Trump nu ştie ce să facă mai departe şi cum să iasă cu faţa curată din Iran.

Problema este că dacă partidele de la guvernare continuă să se joace de-a politica, aşa cum se joacă cu această guvernare şi cu bugetul statului pe 2026, din recesiune ne vom trezi că intrăm în criză economică, criză financiară – creditorii îşi reduc expunerea pe România şi nu ne mai împrumută -, criză politică – niciun partid nu vrea să se asocieze cu o scădere economică -, şi criză socială – oamenii ies în stradă cerând altceva, iar acel altceva sau altcineva se va trezi în faţa aceleiaşi situaţii economice şi financiare.

Dacă cele patru partide care formează Guvernul – PSD, PNL, USR şi UDMR – nu strâng acum rândurile şi nu arată public acest lucru, criza este mai aproape de noi decât credem.

Situaţia geopolitică este mult prea tensionată pentru ca liderii politici de la putere să fie în opoziţie toată ziua, aşteptând ca economia să crească de la sine, companiile private să-şi reia investiţiile, iar salariile să crească din nou.

Ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu încasează o chirie pe o proprietate de neidentificat, iar firma familiei secretarului de stat Zoltán József Mihály a încheiat contracte cu DSVSA Mureș pe când în conducerea acesteia era chiar demnitarul. Un alt secretar de stat, are interese în domeniul viticol, iar ceilalți au lucrat aproape toată viața doar la stat. Soțiile acestora sunt și ele bugetare sau au interese în firme cu interese la stat.

Pe larg în Libertatea.

Universitatea din București trebuie să taie în acest an aproximativ 25 de milioane de lei, iar întregul sistem universitar pierde 418 milioane de lei din finanțare. În acest context, rectorul celei mai mari universităţi din România explică, într-un interviu pentru publicul HotNews, cum gestionează reducerile din bugetul instituţiei – de la burse și investiții, până la reorganizarea unor servicii interne.

Marian Preda spune că universitatea a ajuns să analizeze fiecare cheltuială și să taie inclusiv din zone considerate până acum fixe. De exemplu, instituția și-a creat propriul serviciu de deratizare, dezinfecție și dezinsecție, pentru a reduce costurile de la milioane de lei către firme private la câteva sute de mii de lei pe an: „Suntem prima instituţie publică din România care s-a acreditat să facă asta. Am cumpărat containere, materiale, am trimis la instruire oamenii”. 

Marian Preda semnalează o situație „foarte gravă” cu care se confruntă Universitatea București: nu a putut face angajări în acest an. „Avem 2.500 de salariaţi titulari şi încă 1.500 asociaţi. Ne pleacă aproximativ 100 de cadre titulare pe an și trebuie să le înlocuim cu asistenţi, lectori. Însă putem face o angajare doar la 15 ieşiri din sistem. Neputând angaja, am dat banii aceștia la plata cu ora și am făcut nişte economii. Dar am creat nişte disfuncții”, afirmă rectorul Universității din București.

Mirabela Grădinaru a fost invitată în SUA de prima doamnă a Americii, Melania Trump. Partenera de viață a președintelui Nicușor Dan va participa, alături de reprezentați ai 45 de țări, la „Summitul Coaliției Globale – Pregătind viitorul împreună”, care se va desfășura la Washington pe durata a două zile, 24-25 martie 2026, informează Adevărul.

În plan național, Mirabela Grădinaru a promovat proiectul „România în lumină”, încă de la preluarea mandatului de președinte de către Nicușor Dan. E vorba despre un proiect social menit să aducă în atenția publică teme precum sănătatea, educația, bunăstarea copiilor, tinerilor, femeilor și categoriilor vulnerabile, proiect asumat de Administrația Prezidențială. Primul eveniment a avut deja loc în noiembrie anul trecut, sub patronajul Mirabelei Grădinaru.

Într-o mulțime de informații economice importante, despre prețul țițeiului, tariful gazului natural sau despre inflația care amenință economia europeană, o știre atrage atenția. Este un articol care, pe de o parte, dă un răspuns la întrebarea: „ce se va întâmpla cu locurile de muncă?” și, pe de altă parte, oferă o imagine asupra felului în care va arăta economia următorilor ani.

Așadar, profit.ro a publicat o analiză realizată cu ocazia prezentării la Paris de către Renault a planului strategic al grupului. Astfel, președintele director general al grupului Renault a anunțat că în următorii ani vor fi „angajați” 350 de roboți umanoizi Calvin-40 în fabricile companiei. Șeful Renault a dat și o serie de detalii legate de zonele de producție în care vor lucra roboții, dar și fabricile în care aceștia vor fi introduși în prima etapă.

În primul rând, roboții vor fi folosiți în zonele cu muncă dificilă, dar și cu operațiuni repetitive. Reprezentantul Renault, citat de profit.ro, a oferit și câteva exemple. Roboții vor fi implementați în procese de producție care presupun ridicarea și transportul de piese cu greutate mare, cum sunt anvelopele sau pe liniile de fabricație pe care se asamblează caroseriile. De exemplu, roboții industriali pot transporta greutăți de 40 de kilograme pe distanțe mari.

În al doilea rând, roboții vor prelua activitățile repetitive. Sunt încă multe locuri în fabrici în care salariații duc o piesă „din punctul A în punctul B”, după cum spune chiar reprezentantul constructorului francez.

Desigur, declarațiile oficiale nu fac legătura în mod direct între introducerea roboților și reducerea locurilor de muncă. Dar, lucrurile sunt evidente. Creșterea gradului de automatizare merge mână în mână cu restructurarea salariaților. În cel mai bun caz, poate avea loc o schimbare de pondere, respectiv o reducere a numărului de posturi de execuție fără calificare înaltă și o creștere a numărului de angajați specializați în domeniul cercetării-dezvoltării, marketingului sau noilor tehnologii. Este, însă, clar că reducerile nu vor fi egale cu angajările, ci balanța se va înclina în favoarea unor reduceri de costuri.

De altfel, fabrica de la Mioveni a aplicat, inclusiv anul acesta, o metodă „soft” de reducere a numărului de locuri de muncă. Este vorba despre un program de plecări voluntare, prin intermediul căruia au fost disponibilizați aproximativ 900 de salariați primind în schimb între 5.000 și 40.000 de euro, în funcție de criteriile stabilite de companie.

Care sunt uzinele în care vor fi introduși roboții? Reprezentantul constructorului auto francez a explicat că primele fabrici în care vor lucra roboții vor fi cele deja automatizate, respectiv uzinele din Europa de Vest și din Coreea de Sud. În pasul următor, vor fi incluse în program și fabricile din România, Turcia și Maroc.

Renault nu este singurul producător auto care va introduce roboți umanoizi pe fluxurile de producție. Astfel de investiții au anunțat și BMW, Mercedes, Hyundai sau Tesla.

Președintele director general al grupului Renault a explicat în cadrul evenimentului de la Paris și obiectivele operațiunii de implementare în fabrici a 350 de roboți umanoizi. Grupul francez va reduce la jumătate timpii de întrerupere din uzine, va scădea cu 25% consumul de energie și va obține o diminuare a costurilor de producție cu 20%. Toate aceste creșteri de eficiență se vor face nu doar prin utilizarea roboților, ci și prin folosirea inteligenței artificiale.

Planul strategic al grupului Renault ne dă un răspuns și la întrebarea pe care o auzim destul de des și anume: care va fi viitorul uzinei Dacia din Pitești? Din dorința de a crește productivitatea și competitivitatea, fabrica de la Mioveni va continua să fie tot mai tehnologizată. Deci, uzinele Dacia nu se vor închide, ci se vor moderniza.