Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Creșterea economică la nivel global rămâne la valori încurajatoare. Aceasta este vestea bună care vine de la Bangkok unde are loc reuniunea de anuală de toamnă a Fondului Monetar Internațional (FMI) și a Băncii Mondiale.

În ciuda războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Mijlociu, chiar dacă tensiunile comerciale dintre Statele Unite și restul lumii au obligat statele să caute noi soluții, în pofida revenirii inflației, a creșterii costurilor de împrumut și a gradului de îndatorare, cu toate aceste fenomene dificile economia mondială își păstrează ritmul de creștere.

FMI a reconfirmat în prognoza de toamnă că economia globală va crește anul acesta cu 3,1% și va urca anul viitor cu 3,4%, un plus cu 0,2% față de raportul din aprilie a.c.

Analizele FMI arată că economia depinde acum de doi factori cheie care sunt totodată și factori de creștere: energia și inteligența artificială (IA). În ceea ce privește energia, mișcările pe piețe sunt numeroase și de impact. Astfel, în ultimii ani s-au schimbat sursele de aprovizionare cu țiței, s-a apelat la stocurile existente și, în același timp, s-a trecut tot mai mult la utilizarea energiei electrice, în special din surse regenerabile. Toate aceste evoluții au făcut ca economia mondială să fie mai puțin dependentă de petrol și, în același timp, au amortizat creșterile de prețuri ale țițeiului care s-au înregistrat anul acesta începând cu luna martie.

O simplă perturbare a aprovizionării cu țiței ar fi putut să încetinească ritmul creșterii economice, ceea ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Anul acesta, însă, impactul pieței țițeiului s-a simțit mai puțin la nivelul creșterii economice, se arată în raportul prezentat de FMI.

În ceea ce privește inteligența artificială, investițiile în domeniu au stimulat creșterea economică, arată analiza FMI. A fost un domeniu care a acționat ca o contrapondere la evoluțiile negative geopolitice.

IA a dinamizat comerțul mondial, chiar dacă piața în domeniu rămâne concentrată. Comerțul cu produse destinate aplicațiilor de inteligență artificială a înregistrat o creștere exponențială la nivel mondial în raport de PIB, dar există câteva state care sunt principalele producătoare și beneficiare. De exemplu, Taiwan și Coreea de Sud cumulează aproximativ 60% din excedentele cumulate ale produselor hardware, în timp ce, anul trecut, SUA și China au importat împreună 75% din echipamentele necesare dezvoltării produselor de inteligență artificială, se arată în raportul FMI.

O altă remarcă a analizei instituției financiare internaționale este că firmele au reușit să se adapteze noilor condiții geopolitice și în fața tensiunilor comerciale. Respectiv, companiile și-au diversificat canalele de aprovizionare, au găsit soluții pentru a-și regionaliza producția și au căutat noi piețe care să le permită să amortizeze șocul tarifelor comerciale impuse de SUA. Companiile au găsit soluții și astfel au contribuit la păstrarea ritmului de creștere a economiei mondiale.

În țările industrializate, creșterea a fost anul trecut de 2%, se va menține anul acesta (2,1%) și va încetini puțin anul viitor până la 1,8%. SUA, care sunt exportator net de energie, vor avea anul acesta și în 2027 o creștere cu 2,3%, susținută de consumul populației, politica bugetară și de investițiile companiilor în special în domeniul noilor tehnologii.

Zona euro, importatoare netă de energie, este mai puțin dinamică și va avea o creștere cu 1,1% anul acesta și cu 1,2%, anul viitor. China, care a redus importurile de petrol în lunile martie-iunie 2026 cu 23% față de aceeași perioadă a anului precedent va avea o creștere cu 4,5% anul acesta și cu 4%, anul viitor.

Și totuși, nu este loc de prea mult optimism. Gradul de îndatorare ridicat, creșterea dobânzilor, deci costurile de finanțare mai mari pot avea efecte negative asupra economiei mondiale.

 Social-democraţii vor analiza dacă vor intra în executiv cu miniştri sau vor vota în Parlament cabinetul, premierul desemnat arătând că toate variantele sunt pe masă: un guvern politic, hibrid, sau unul doar din tehnocraţi. PNL si-a oficializat pozitia si a anuntat ca va vota guvernul dar va ramane in opozitie.

„Acum vin și după echipa mea”, a reacționat fostul primar USR, Dominic Fritz. Procurorii investigheaza modul in care municipalitatea, condusă la acel moment de Dominic Fritz, a gestionat salvarea de la faliment a companiei de termoficare Colterm. 

Companiile  de furnizare  solicită statului prelungirea schemei de plafonare. O astfel de decizie ar adânci problema, spune expertii.  

Măsura ar fi afectat mai multe misiuni militare, potrivit unor oficiali și militari ucraineni.

Ajuns la o ediție aniversară, Munteanu Fest continuă o tradiție începută în 2016, reunind artiști, prieteni și publicul în jurul unei cauze sociale. Ediția din acest an este dedicată Asociației „Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor” care sprijină persoanele vârstnice și promovează o societate în care bătrânețea nu înseamnă singurătate și izolare. Vorbim astăzi cu inițiatorul acestui demers, Bogdan Munteanu, și, reprezentând Asociația „Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor”, Vlad Lupeș.

Fost politehnist, căminist, devenit corporatist, Bogdan Munteanu este omul care pe unde a fost a încercat să scoată lumea în oraș, pe la evenimente cultural artistice. A renunțat la corporații și a continuat să promoveze viața artistică a orașului prin platforme online ca Munteanu Recomanda sau prin casa sa de producție de evenimente BandBook. Mii de oameni îl urmăresc zilnic pe Bogdan Munteanu și, la recomandarea lui, merg la concerte, teatre, festivaluri. Și când nici asta nu a mai fost suficient, a apărut idea unei petreceri caritabile numite Munteanu Fest.

Line-up-ul Munteanu Fest 2026 reunește o serie de artiști care se alătură inițiativei caritabile și are vor susține pro bono momente artistice în cadrul evenimentului, urcând rând pe rând pe scena din Expirat: Andrei Ursu, Eligarf, Cristina Lupu, Raluca Radu, Gilda și DJ Cristache. Evenimentul din 18 octombrie 2026 începe la ora 19:00. 

“Organizez evenimente culturale și muzicale tot anul, însă în octombrie îmi doresc, de fiecare dată, să organizez un eveniment pe care să-l dedic unei cauze nobile. Am ales să susțin, de-a lungul timpului, asociații și cauze diferite, pentru că îmi doresc să ajut cât mai mulți oameni. De zece ani, adun în jurul meu oameni frumoși care vin să-mi sărbătorească ziua de naștere și care aleg să transforme cadoul pentru mine într-o donație pentru cei care au nevoie de sprijin. Mă bucur că am ajuns la această ediție aniversară și că, anul acesta, putem contribui la eforturile Asociației Niciodată Singur de a le oferi sprijin persoanelor vârstnice singure.” - spune Bogdan Munteanu, organizatorul Munteanu Fest.

Asociația „Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor” vine, de 10 ani, în sprijinul seniorilor din România din ce în ce mai afectați de singurătate și izolare socială. Petrec timp împreună, îi vizitează, le oferă experiențe noi de socializare și de învățare și construiesc un spațiu al încrederii, în care seniorii își regăsesc dorința de viață.Anul acesta, toate donațiile din cadrul Munteanu Fest vin în sprijinul acestei misiuni.

„Bucuria de a-ți sărbători ziua de naștere vine din oamenii pe care îi ai aproape. Pentru mulți dintre seniorii cu care ne întâlnim, tocmai această apropiere lipsește: bucuria unei persoane care să-i asculte, să le treacă pragul și să se bucure că îi vede. Bogdan și toți cei care se alătură Munteanu Fest ne ajută să construim astfel de legături sustenabile. Le mulțumesc că fac loc, în bucuria lor, și cauzei vârstnicilor singuri. Împreună, le putem oferi mai multe zile în care să aibă cu cine să zâmbească, cui să povestească și întâlniri pe care să le aștepte cu nerăbdare.” - spune Valentin Georgescu, Director Executiv Asociația "Niciodată Singur - Prietenii Vârstnicilor".

Biletul de intrare, o donație către Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor

La cea de-a 10-a ediție Munteanu Fest, participarea se face printr-o donație către Asociația Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor. Biletele se pot achiziționa din rețeaua iaBilet.ro, sub forma unei contribuții caritabile: https://www.iabilet.ro/site/event/132129/.

Sunt disponibile mai multe categorii, la alegerea fiecărui participant:

• Un zâmbet pentru un senior: 50 lei
• O vorbă bună pentru un senior: 80 lei
• O îmbrățișare pentru un senior: 100 lei
• Toată dragostea pentru un senior: 150 lei

Toți banii din bilete vor fi donați către Asociația Niciodată Singur.

Copiii cu vârsta sub 16 ani beneficiază de acces gratuit, cu condiția să fie însoțiți de un părinte.

Mai multe detalii despre festival sunt disponibile pe pagina oficială de eveniment: https://www.facebook.com/events/2117350415530770.

Jurnal de știri

Încă o etapă importantă pentru parcursul european al Republicii Moldova – la Luxembourg au fost deschise marți seara încă două, din cele șase, clustere de negocieri cu UE. Același pas a fost făcut și pentru Ucraina. Invitata ediției de astăzi este vicepremiera pentru Integrare Europeană din Guvernul de la Chișinău, Cristina Gherasimov, care explică, într-un interviu realizat la Luxembourg de Cătălin Volconovici, semnificația deschiderii celor două grupuri de capitole în negocierile cu UE. Chișinăul își menține ambiția de a deschide discuțiile pe toate cele șase clustere încă în acest an.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Iată temele ediției:

• „Este o veste excelentă, dar nu ne vom opri aici. Cele două clustere rămase sunt tehnic pregătite, iar R.Moldova ar putea încheia negocierile de aderare în 2028”, a declarat comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, aflată la Luxemburg, unde au fost deschise clusterele ”Piața Internă” și ”Competitivitate și creștere incluzivă”. Valeria Vițu aduce detalii.
• Deschiderea a 24 din cele 33 de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană este un progres remarcabil, care aduce relația Chișinăului cu Bruxellesul la cel mai avansat nivel din istoria țării. Dar cât de pregătite sunt instituțiile să transforme acest succes politic în reforme concrete? Și ce putem învăța de la Muntenegru, țara cea mai avansată în negocierile de aderare la UE? Despre viteza integrării europene și adevăratul examen al reformelor, ne spune Daniel Vodă, expert de politică externă și comunicare strategică al IPRE de la Chișinău.
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează afirmația că Uniunea Europeană ar reveni la dependența de gazul rusesc după creșterea unor importuri în 2026. Datele arată însă o altă imagine: UE cumpără mult mai puțin decât înainte de război și are deja un calendar legal pentru eliminarea acestor importuri.
• Rusia își calibrează noile tactici aeriene și testează atacuri asupra vestului Ucrainei cu drone reactive lansate din Crimeea, spune un consilier al lui Zelenski. Zboară pe o scurtătură chiar de-a lungul graniței cu Republica Moldova. Între timp, fostul președinte Igor Dodon se află la Moscova, unde poartă discuții cu deputații ruși, inclusiv cu cei care au luptat pe frontul din Ucraina. Ne explică situația Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• În Rusia, cine se opune războiului din Ucraina riscă închisoarea. Rusia numără, la ora actuală, circa 2.000 de deţinuţi politici, o spune la microfonul RFI opozantul rus Vladimir Kara-Murza, unul dintre cei care au ajuns după gratii pe considerente politice. Oponent vocal al regimului lui Putin, Vladimir Kara-Murza a supraviețuit și mai multor tentative de otrăvire, în spatele cărora ar fi stat Kremlinul, la fel ca în cazul lui Alexei Navalnîi. Kara-Murza a criticat invazia rusă a Ucrainei din 2022. Acesta a fost unul dintre arhitecții sancțiunilor impuse de Occident regimului și oligarhilor din jurul lui Putin, a așa-numitei legi Magnițki. El l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru modul în care sunt tratați disidenții politici în Rusia. În aprilie 2023, a fost condamnat la 25 de ani de închisoare. Ulterior, împreună cu un alt grup de disidenți politici ruși, a fost parte a unui schimb de deținuți realizat între Rusia și Statele Unite. În octombrie 2022, Vladimir Kara-Murza a fost distins cu Premiul Václav Havel pentru Drepturile Omului. Cristina Teacă relatează.
• Nava Chelsea 3, lovită de drone în Marea Neagră, se îndrepta spre portul Giurgiulești din Republica Moldova, cumpărat recent de România.
• Instituțiile guvernamentale din Moldova au fost vizate de atacuri cibernetice prin poștă electronică.
• Chișinăul sărbătorește astăzi hramul orașului – 590 de ani de la prima atestare.

Știrile zilei:

Oficialii de la Chișinău au salutat deschiderea aseară la Luxembourg a încă două grupuri de capitole de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a subliniat că în spatele acestui pas sunt reforme, multă muncă și oameni care, zi de zi, pregătesc Moldova pentru aderare.

„Vă mulțumesc, dragi prieteni europeni, pentru sprijin și pentru că munca moldovenilor este răsplătită. Noi vom munci în continuare pentru a pregăti țara de aderare. Vrem să fim generația care duce Moldova în marea familie europeană”, a scris președintele Parlamentului, Igor Grosu, pe Facebook.

Iar prim-ministrul Vasile Tofan a reiterat ambiția Chișinăului de a încheia negocierile de aderare până în 2028. „Hotărârea noastră de a merge în UE este mai puternică decât obstacolele care ne stau în față. Vrem ca cetățenii și antreprenorii din Moldova să beneficieze de aceleași drepturi și oportunități ca în orice stat membru”, a scris prim-ministrul de la Chișinău.

***

Nava Chelsea 3, lovită de drone în Marea Neagră, se îndrepta spre portul Giurgiulești din Republica Moldova, cumpărat recent de România. Informația a fost confirmată de oficiali moldoveni pentru IPN. Nava era goală și urma să ajungă săptămâna viitoare în Portul Giurgiulești. Acolo, urma să fie încărcată cu aproximativ cinci mii de tone de floarea soarelui și să plece spre portul Samsun din Turcia. Nava a fost avariată și că în prezent reparațiile sunt în curs.

Toți cei 15 membri ai echipajului au fost transportați în siguranță în portul Varna din Bulgaria.

Cealată navă atacată, Azov Concord, s-a scufundat. Cinci dintre marinari au fost salvați, iar 11 sunt dați dispăruți.

***

Instituțiile guvernamentale din Moldova au fost vizate de atacuri cibernetice prin poțtă electronică. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică avertizează asupra unei campanii de atacuri de tip phishing, care vizează în special instituțiile guvernamentale din țară. Atacatorii urmăresc obțină informații sensibile și date de autentificare prin e-mailuri malițioase expediate de pe adrese asociate domeniului @mail.ru, care conțin arhive cu fișiere executabile trimise ca documente financiare.

***

Chișinăul marchează astăzi Hramul orașului, odată cu sărbătoarea religioasă Acoperământul Maicii Domnului. Capitala împlinește în acest an 590 de ani de la prima atestare documentară. La Chișinău este zi liberă, circulația în centrul orașului este închisă și sunt organizate târguri, spectacole și concerte, inclusiv un spectacol mare „Hora Chișinăului”, care va îmbina muzica populară cu ritmurile folk-rock. Vizitatorii pot găsi zone gastronomice, spații dedicate copiilor și Festivalul berii „Octoberfest 2026”.

Chișinăul a primit oficial statutul de municipiu la 14 iunie 1925, în componența Regatului României. Astfel, a devenit al doilea oraș ca mărime din România interbelică, după București. În municipiul Chișinău erau înregistrați, conform recensământul din 1930, aproape 115 mii de locuitori, (114.896 de locuitori).

În prezent, datele oficiale arată că în municipiul Chișinău locuiesc peste 720.000 de persoane.

Uneori cel mai bun remediu pentru anxietatea climatică este s-o privești din altă perspectivă. Asta a făcut Ilinca Mănescu, absolventă de medicină și studentă la film la UNATC, în romanul ei, ”Copiii Ecosistemului”. 

A vrut ca povestea să fie construită în jurul ecologiei, dar fără scenariul apocaliptic devenit aproape clișeu în literatura de gen, așa că a imaginat o lume de peste milioane de ani, în care oamenii au învățat să se apropie de natură, iar Pământul e protejat cu un strat de particule de carbonat de calciu, iar arborii banyan devin simbolul adaptării reușite. 

„Prin felul în care trăim acum stricăm în jur, și pe noi”, spune autoarea într-un interviu mai vechi pentru DoR, dar cartea ei caută tocmai acel compromis, care nu implică nici întoarcerea la origini, nici resemnarea.

USR nu va acorda votul de învestitură unui Guvern din care să facă parte PSD, spune într-un interviu la RFI senatorul Ștefan Pălărie. El îl avertizează pe premierul desemnat Luca Niculescu: ”Va afla foarte curând ce înseamnă să fie sub bocancul PSD”.

Ștefan Pălărie, despre un Guvern Luca Niculescu: ”În momentul în care există un Guvern cu surogați PSD, nu mai vorbesc despre miniștri direcți PSD și înțeleg că vor fi și miniștri PSD, USR nu va acorda votul de învestitură unei asemenea construcții politice”.

Despre PSD: ”Domnul Niculescu și tehnocrații de acolo, cu ghilimele mai mari sau mai mici, vor afla foarte curând ce înseamnă să fie sub bocancul PSD”.

Despre eventuale alegeri anticipate: ”În situația în care pare că blocajul este imposibil de desfăcut, atunci nu ai cum să scoți de pe masă scenariul anticipatelor (...). Eu speram că am terminat în România momentul în care deciziile se iau doar în funcție de ce le convine unora sau altora. Dacă nu există soluție politică, atunci așa cum au făcut și alte țări, nu este o premieră mondială a României, e nevoie uneori să te întorci la anticipate și da, eu cred că se vor schimba niște lucruri, suficiente pentru a se forma un alt Guvern”.

Jurnal de știri

Uniunea Europeană se pregătește pentru o nouă selecție a furnizorilor de servicii mobile prin satelit. Actualul cadru expiră în mai 2027, iar bătălia de culise a început deja. Ea opune marii operatori europeni companiei Starlink, deținută de Elon Musk.

Miza este, într-adevăr, enormă. Aceste servicii oferă capacități de comunicații critice și asigură accesul la internet de mare viteză în zonele fără acoperire terestră.

După cum ne-a arătat și războiul din Ucraina, accesul la serviciile prin satelit oferite de rețeaua Starlink a lui Elon Musk îi conferă Kievului un avantaj important pe câmpul de luptă.

Comisia Europeană pregătește o selecție pentru alocarea acestui spectru de frecvențe de satelit.

Citeste siGrupul franco-britanic Eutelsat se declară pregătit să preia rolul Starlink în Ucraina

Politico notează că, în cadrul Summitului Spațial Internațional desfășurat la Paris în luna septembrie, Emmanuel Macron a îndemnat principalii actori europeni să formeze o nouă „alianță” în domeniul sateliților.

În realitate, ținta acestui apel la constituirea unei „echipe comune” este o anumită companie – care nu este europeană: Starlink, deținută de Elon Musk.

Politico susține că mari operatori precum Deutsche Telekom, Orange, Vodafone și Telefónica au început deja să-și unească forțele în vederea obținerii frecvențelor esențiale și extrem de râvnite, care urmează să devină disponibile anul viitor.

Acest aspect este cu atât mai relevant cu cât Comisia Europeană ia în considerare un nou proces de alocare, menit să rezerve majoritatea acestor frecvențe pentru operatorii europeni.

Inițiativa se bucură de o susținere puternică în Parlamentul European, ai cărui membri sunt, în majoritatea lor, tot mai hotărâți să-l împiedice pe Elon Musk să-și realizeze ambițiile de dominație globală.

Citeste si„Sateliții ucraineni sunt deja pe orbită”. La ce nivel a ajuns ”Starlink”-ul Ucrainei?

Angelika Winzig, raportorul Parlamentului European pentru viitoarea alocare a spectrului de comunicații mobile prin satelit, este de părere că operatorii europeni „ar trebui să-și unească forțele, să inoveze și să investească”.

Colaborând cu alți parlamentari din principalele grupuri politice, această eurodeputată din partea Partidului Popular European a depus amendamente la propunerea Comisiei, vizând tocmai înăsprirea criteriilor de suveranitate necesare pentru accesul la frecvențe strategice. Cu alte cuvinte, protejarea interesului european.

Michał Kobosko, eurodeputat din grupul Renew, consideră la rândul său că ”nu putem ceda controlul total asupra comunicațiilor europene prin satelit unor companii non-europene”.

Parlamentarii susțin companiile europene din domeniu și cu eforturile acestora de lobby și se pare că toate companiile europene acționează în aceeași direcție, după cum a remarcat un oficial al Parlamentului European implicat în negocieri, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Între timp, nici Starlink nu stă cu mâinile în sân. Compania lui Elon Musk și-a intensificat activitățile de lobby la Bruxelles .

De partea sa, Ucraina lucrează activ la propriul sistem de sateliți UASAT-NANO, care va deveni un echivalent al sistemului american Starlink, aflăm de la colegii noștri de la redacția RFI în limba ucraineană.  Și Rusia desfășoară deja în spațiu propriul program.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România