Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

În cadrul Forumului de Securitate de la Varșovia, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Alexus Grynkewich, a prezentat „Teoria Victoriei”  Alianței Atlantice într-o confruntare ipotetică cu Rusia. Dar cât de puternice mai sunt relațiile transatlantice? Comentatorii pun această întrebare în contextul în care Donald Trump continuă să-și apere acordul petrolier cu Vladimir Putin.

”Cel mai înalt general al NATO prezintă un plan pentru a contracara Rusia – cu sau fără America”, titrează Politico.

”Dar cum ar învinge NATO o invazie rusă? Comandantul său suprem preconizează un zid de drone, o contraofensivă și lovituri cu rachete în profunzimea liniilor rusești”, notează publicația rusă în exil Meduza.

Citeste siComandantul suprem al forţelor NATO în Europa : ”Dacă cineva este destul de nebun să ne atace, vom lupta”

Associated Press comentează că ”Grynkewich nu a oferit detalii specifice despre tipul de atac pentru care se pregătește NATO, nici despre locul sau forțele implicate. Totuși, a declarat că forțele NATO – terestre, navale și aeriene – vor acționa pentru a opri Moscova să ocupe teritorii și pentru a împiedica Rusia să își mențină pozițiile”.

Dar, după cum atrage atenția Le Figaro, îngrijorarea crește în Europa de Est pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de cel de-al cincilea an. Atacurile hibride ale Rusiei se înmulțesc, la fel ca și amenințările verbale la adresa Occidentului.

Ceea ce îi face pe mulți comentatori să se întrebe în ce măsură relația transatlantică mai este funcțională în condițiile acordului petrolier dintre Donald Trump și Vladimir Putin și date fiind criticile președintelui american la adresa lui Volodimir Zelenski.

 ”Acordul trădează Ucraina și nu va aduce niciun beneficiu americanilor. Cu toate acestea, s-ar putea dovedi vital pentru Vladimir Putin”, citim în The Atlantic:

”Putin intenționează pe deplin să exploateze cel mai important atu de care dispune în războiul său împotriva Ucrainei: venalitatea lui Trump.

Cele 2,25 milioane de barili de motorină oferite de Putin lui Trump nu vor avea niciun impact asupra piețelor globale de energie sau asupra prețului motorinei la pompă.

Totuși, acceptarea acestor barili ar dinamita regimul de sancțiuni instituit de Statele Unite împotriva Rusiei. Astfel, Trump și Putin ar ajunge să împărtășească un interes comun: încetarea atacurilor aeriene ucrainene care vizează rafinăriile rusești”.

Citeste siSub presiunea alegerilor interne, Trump se întoarce împotriva Ucrainei

”De ce Trump sare la gâtul lui Zelenski?” – se întreabă Financial Times.

Potrivit cotidianului britanic,

”Oricât de mult ar insista aliații Americii ca președintele să susțină Ucraina, acesta nu-i poate ierta liderului ucrainean faptul că i-a scos la iveală incapacitatea de a încheia acorduri. (…)

În mod ironic, furia lui Trump sporește sprijinul de care se bucură Zelenski în rândul ucrainenilor. Aceștia au numeroase motive de nemulțumire, inclusiv corupția din anturajul lui Zelenski.

Totuși, el beneficiază în sondaje de un „efect Trump” – un fenomen care a influențat rezultatele alegerilor în Canada, Australia, Danemarca și, s-ar putea spune, chiar la Vatican.

Națiunile tind să se solidarizeze atunci când actori externi încearcă să le aleagă liderii. Trump l-a numit pe Zelenski dictator, afirmând în același timp că Putin îi este prieten”.

Așa cum anticipase BNR, inflația revine în creștere în luna septembrie a.c. Datele statistice ne arată că inflația a urcat luna trecută la 6,6%, o creștere ușoară, dar care anunță și alte niveluri mai ridicate pentru sfârșitul acestui an, dacă observăm că raportul FMI publicat săptămâna aceasta estimează pentru România o rată a inflației medie de 8,2% pentru anul acesta.

Problemele vizibile legate de inflație sunt carburanții, benzina și motorina cu creșteri semnificative, 28% și respectiv 37%, și mai ales acest neînțeles capitol al chiriilor care vine cu o creștere anuală cu 40%, pe care nici măcar experții în domeniul imobiliar nu o pot explica.

Bineînțeles, problema inflației nu este generată doar de produsele petroliere și închirieri, ci de multe alte produse alimentare, nealimentare plus servicii care și ele au înregistrat creșteri notabile de prețuri și tarife.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra inflației este bine să extindem în timp analiza. În barometrul pe luna septembrie, președintele INS, Tudorel Andrei compară prețurile medii din anul 2017 cu cele din august 2026. Astfel, anul acesta, prețurile au fost de 1,8 ori mai mari decât cele medii din anul 2017. Ceea ce înseamnă că într-un deceniu aproape a avut loc aproape o dublare a prețurilor. În perioada 2017-2026, tarifele serviciilor au crescut mai mult decât prețurile produselor alimentare și nealimentare și sunt „vinovate” într-o măsură mai mare pentru nivelul ridicat al inflației. Ciocolata și bomboanele s-au scumpit de 2,18 ori, brânza, carnea de vită, peștele și specialitățile de panificație au prețuri de două ori mai mari, perioada de raportare fiind august 2026 - anul 2017.

La produsele nealimentare, creșterile cele mai mari de prețuri sau tarife sunt la energia electrică, de 2,6 ori, la energia termică, de 2,1 ori, la motorină și lemne de foc, de două ori. Pentru servicii, cele mai mari creșteri de tarife s-au înregistrat la asigurări RCA, de aproape trei ori, iar la serviciile de apă, canal și salubritate, de 2,6 ori.

Ce ne arată cifrele? Că într-un deceniu prețurile au crescut accentuat și ele au afectat produse sau servicii de strictă necesitate care fac parte din coșul zilnic al multor consumatori.

Dincolo de analiza privind inflația, Barometrul publicat de INS oferă și date din alte zone relevante ale societății românești. De exemplu, publică un clasament al câștigurilor salariale medii pe județe. Dincolo de București, aflat evident în fruntea ierarhiei, merită specificate județele aflate peste media pe țară, care este de 5.820 lei. Astfel, deasupra mediei sunt județele Cluj, Timiș, Argeș, Sibiu și Ilfov. Sunt în top zonele de dezvoltare care au confirmat plus Ilfov, privilegiat de apropierea de București, și Argeș, un județ mai discret, dar cu multă forță industrială, nu doar în sectorul auto.

Pe ultimele locuri se află Hunedoara (efectul scăderii drastice a activității în sectorul minier și domeniul energetic), Botoșani (surprinzător, pentru că există în județ companii mari și performante) și Teleorman (care nu vrea sau nu poate să iasă din ceea se numește pol al sărăciei). Doar să precizăm că în Teleorman, aflat pe ultimul loc, câștigul salarial mediu net este de 4.252 lei, cu 27% mai mic decât media națională.

Să mai privim și către județele cu cei mai mulți, respectiv cei mai puțini, salariați. Dăm la o parte Bucureștiul, care în marea majoritate a clasamentelor se află pe primul loc și găsim în vârf Cluj, Timiș și Ilfov. Dar se poate remarca diferența care există: București are aproximativ 1,1 milioane de angajați, în timp ce celelalte trei județe au între 200.000 și 290.000 de salariați. Pe ultimele locuri, cu mai puțin de 50.000 de angajați, sunt Ialomița, Mehedinți și Giurgiu (38.000 de salariați). În ceea ce privește numărul de salariați, diferențele sunt extrem de mari și reflectă decalajele de dezvoltare. Inflația în schimb penalizează pe toată lumea, dar în special pe cei cu venituri reduse.

Jurnal de știri

Creșterea economică a economiei mondiale este o veste bună într-o mulțimea de vești rele.

Invitați la Esențial: Adrian Codirlașu, președinte CFA România, Gabriel Dogaru, jurnalist specializat în industria auto, Laurențiu Gheorghe, analist economic.

  Cel putin o ambarcatiune este scufundata si 11 marinari sunt dati disparuti. Premierul Rumen Radev denunţă atacuri ”inacceptabile”,  anunţă că a informat NATO şi o convoacă pe ambasadoarea Rusiei la Sofia. NATO va continua să-și adapteze prezența militară pe flancul estic „după cum va fi necesar”, a declarat secretarul general al Alianței, Mark Rutte.

  Sunt optimist că vom ajunge la un rezultat bun. PSD preseaza PNL sa intre la guvernare, in timp ce liberalii isi pastreaza pozitia si spun ca ar vota cabinetul dar nu ar face parte din el.  Nici UDMR nu vrea să mai facă parte dintr-o coaliție cu PSD. 

Nemulţumiţi de ajutoarele anunţate de guvern, tinerii francezi sunt din nou în stradă pentru a cere ameliorarea condiţiilor de învăţământ, renovarea şcolilor si profesori suficienti. In aceste conditii, sute de licee sunt blocate astăzi iar manifestaţii sunt prevăzute in peste 30 de oraşe. De pe strazile din Paris va intra in direct colegul meu Vasile Damian.              

Cancerul ucide 1,3 milioane de europeni pe an, dar 40% din cazuri pot fi prevenite. Vlad Voiculescu, eurodeputat și raportorul Parlamentului European pentru Planului European de Combatere a Cancerului, explică la Sănătatea FM raportul recent în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European. Raportul merge la vot în plenul PE.

Un plan european de 2,5 miliarde de euro pentru cancer, prevenție dură pe tutun, alcool și alimente ultraprocesate și acces egal la tratament în toată Uniunea. Raportul realizat de eurodeputatul Vlad Voiculescu a fost aprobat în Comisia de Sănătate Publică din Parlamentul European și urmează votul în plen.

Invitat în emisiunea Sănătate FM, fostul ministru al Sănătății și actual raportor al Planului European de Combatere a Cancerului spune că 1,3 milioane de europeni mor în fiecare an de cancer și aproape fiecare a doua persoană va face o formă de boală în timpul vieții. 40% din toate cancerele sunt prevenibile, spune Vlad Voiculescu, care adaugă că principalul factor de risc rămâne fumatul, responsabil pentru 27% dintre cancere - nu doar pulmonar, ci și ficat, stomac, vezică, prostată.

Eurodeputatul solicită actualizarea urgentă a legislației tutunului și atrage atenția asupra produselor de vaping, vândute în culori și arome de fructe, care atrag copii de 11-12 ani, uneori chiar 9 ani. "Sunt o alternativă mai sănătoasă la fumatul tradițional, în măsura în care cocaina este o alternativă mai sănătoasă față de heroină... Ambele te omoară", afirmă Vlad Voiculescu.

România este pe ultimul loc în UE la screening oncologic. Doar 9% dintre femei și-au făcut testarea pentru cancerul de sân, față de 84% în Danemarca. La cancerul de col uterin, România are 6% acoperire, față de 78% în Suedia. De aici diferența de 20% la supraviețuire față de Vest.

Raportul prevede ca până în 2030, 90% dintre pacienți să aibă acces la centre comprehensive de cancer. În România, astfel de centre există doar în București, Cluj și parțial Iași.Alături de schimbările de legislație europeană și de monitorizarea activității Comisiei, Vlad Voiculescu a propus un program pilot prin care cel puțin 100 de copii bolnavi de cancer vor putea ajunge la tratament într-un spital din altă țară europeană. Fiecare familie va avea un navigator de caz, care se va ocupa de acte, de organizarea transportului, a consultațiilor și a tratamentului. Tratamentul este decontat prin sistemul public de asigurări de sănătate, cum se întâmplă deja pentru pacienții trimiși la tratament în altă țară din UE. Drumul și cazarea familiei sunt acoperite din fondurile special alocate programului pilot. Raportul merge la vot în plenul Parlamentului European, iar proiectul pilot intră în bugetul Uniunii pentru 2027, care este în negociere, mai spune Vlad Voiculescu.

Nu există nicio legătură între vaccinarea anti- covid și creșterea numărului de cazuri de cancer la persoane cu vârste sub 50 de ani, explică la RFI, dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, fondatorul grupului de Vaccinologie din cadrul Societăţii Naţionale de Medicină a Familie, invitatul emisiunii Sănătatea Fm. 

Potrivit medicului, în momentul de față nu există nicio legătură dovedită dar nici din punct de vedere patogenic explicabilă.

"Acestea sunt doar invenții și o spun cu foarte multă responsabilitate. În acest moment, discutăm de o creștere a numărului de cancer nu doar în perioada post-covid, adică de când am început vaccinarea anticoronavirus. Practic, acest fenomen de creștere a numărul de cancere se întâmplă de câțiva ani buni, având la bază și aceste aspecte care țin de depistarea precoce, elemente care nu sunt specifice doar acestei perioade. Apoi, din viața reală ne vin date care, dimpotrivă, pentru foarte multe dintre acuzațiile care i-au fost aduse vaccinului împotriva covid se demonstrează că este de fapt invers. De exemplu, un studiu publicat chiar în vară ne spune că în populația care a fost vaccinată, deoarece îmbolnăvirile au fost mai puțin frecvente, avem un număr de persoane cu miocardită. Dacă vă amintiți acea legătură între vaccinare și miocardită, mai mic la persoanele vaccinate, comparativ cu nevaccinate. Și iată cum se întorc anumite dovezi, anumite percepții pe care le-am avut la momentul respectiv. Până în acest moment, nu există absolut niciun fel de legătură între vaccinarea împotriva covid-19 și apariția, la distanță, a unor evenimente, inclusiv a cancerului, explică dr. Gindrovel Dumitra. 

Citește și: De ce sunt tot mai multe cazuri de cancer la persoane sub 50 de ani (interviu)

Jurnal de știri

Occidentul trebuie să răspundă mai ferm agresiunii Rusiei, iar Republica Moldova ar trebui să beneficieze de un sistem de apărare antiaeriană, facilitat de NATO sau de o coaliție de state dispuse să participe, spune la RFI invitatul ediției de astăzi, Ian Brzezinski, expert al Atlantic Council și fost adjunct al asistentului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO. Expertul avertizează că lipsa unui răspuns occidental decisiv riscă să încurajeze noi atacuri rusești. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie în marja recentului Forum de Securitate de la Chișinău.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează scăderea bruscă a activității rețelei Pravda, cunoscută și sub numele de Portal Kombat, după atacurile Ucrainei asupra infrastructurii de date din Rusia. Rețeaua Pravda a funcționat luni întregi ca o bandă rulantă de conținut pro-Kremlin, cu mii de articole publicate zilnic. Pe 12 octombrie, ritmul s-a prăbușit. Concluzia – când serverele tac, propaganda încetinește.
• La Chișinău poliția a închis mai multe call center-uri ilegale. Este vorba de rețelele internaționale de fraude financiare. Operatorii de aici făceau victime în întreaga lume, în special însă peste ocean. Ce aparatură aveau și cum funcționa această industrie subterană, ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Pe lângă situația complicată de securitate, o altă provocare dificilă pentru Republica Moldova este seceta și scăderea râurilor Prut și Nistru, principalele surse de apă ale țării, la un nivel fără precedent. Chiar dacă în aceste zile sunt prognozate ploi, nivelul râului Nistru continuă să scadă. „Este un dezastru”, spune la RFI, Vladimir Dogot, fost primar al satului Șerpeni, aflat pe malul Nistrului. „Apa se retrage cam jumătate de metru într-o săptămână. Până și broaștele rămân blocate pe uscat. E greu de găsit cuvinte pentru a explica ce se întâmplă”, spune Vladimir Dogot, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.
• A început Forumul de Securitate de la Varșovia, cu participarea unor importanți lideri din cadrul Uniunii Europene și NATO. Donald Tusk a cerut Occidentului să fie mai ferm împotriva Rusiei și să consolideze sancțiunile. Tusk a transmis un mesaj dur referitor la securitatea europeană, afirmând că oricine dorește să slăbească Ucraina în confruntarea cu Rusia, indiferent de motivul invocat – fie că este vorba de „trădare, prostie sau bani” – acționează în mod clar împotriva propriei suveranități și securități. Colega noastră Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii.
• Istoria Republicii Moldova poate fi citită în manuale. Dar poate fi înțeleasă și prin poveștile jurnaliștilor care au înfruntat cenzura, corupția și presiunile politice. Teatrul Național „Mihai Eminescu” a adus în premieră pe scenă curajul celor care caută adevărul. Despre spectacolul „UNCOVERED” și despre oamenii din spatele știrilor ne vorbește Daniel Vodă.
• La Luxemburg are loc astăzi Conferința Interguvernamentală Moldova-UE, în cadrul căreia vor fi deschise oficial negocierile pentru încă două clustere din angajamentele de aderare la UE.
• Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care consolidează drepturile educaționale ale minorităților naționale, îndeplinind o condiție importantă pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
• Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a mers la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentanți ai partidelor care susțin regimul lui Putin și războiul împotriva Ucrainei.
• Studenți de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți într-o tabără educațională la Chișinău.

Știrile zilei:

Astăzi la Luxemburg are loc Conferința Interguvernamentală Moldova-UE, în cadrul căreia vor fi deschise oficial negocierile pentru încă două clustere din angajamentele de aderare la UE: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Autoritățile moldovene și-au propus să deschidă până la sfârșitul anului toate capitolele de negocieri rămase, aspirație susținută și de oficialii europeni.

***

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care consolidează drepturile educaționale ale minorităților naționale, îndeplinind o condiție importantă pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Decizia ar putea permite deschiderea oficială a încă două grupuri de capitole de negociere atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.

Actul normativ ar oferi comunității vorbitoare de maghiară din Ucraina, precum și altor minorități naționale a căror limbă maternă este o limbă oficială a UE, o libertate mai mare de a-și utiliza limba în procesul de învățământ.

Pasul a fost salutat de Anita Orban, ministrul de Externe al Ungariei, țară care s-a opus în ultimi ani avansării negocierilor cu Ucraina, ceea ce a frânat și discuțiile cu Republica Moldova.

***

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, fost șef de stat, a mers la Moscova pentru a se întâlni, împreună cu o delegație din partid, cu reprezentanții partidelor „Rusia Unită” și „Rusia Justă”, adică partidele care susțin regimul lui Putin și războiul împotriva Ucrainei.

Vizita, anunțată de Igor Dodon pe pagina sa de Focebook, vine la doar câteva zile după ședința cu ușile închise din Parlament, unde s-a discutat despre extinderea Armatei Naționale, și chiar la începutul campaniei electorale din autonomia Găgăuzia.

***

Studenții de pe ambele maluri ale Prutului s-au reunit la Chișinău în cadrul unei tabere educaționale. Timp de cinci zile, tinerii participă la activități comune, fac schimb de experiență și testează o platformă digitală care le va oferi acces la peste un milion de documente și lucrări academice.

Programul a fost dezvoltat în cadrul unui proiect european, implementat timp de 18 luni de universitățile partenere din Chișinău și Galați, transmite TVR Moldova.

Prima etapă a taberei se va încheia pe 16 octombrie, la Chișinău. În perioada 19–23 octombrie, studenții se vor reuni la Galați, pentru a continua experiența și colaborarea dintre cele două universități.