Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Doi producători români sunt implicați în dezvoltarea afacerilor de familie în domeniul lactatelor și, respectiv, panificației. Ei s-au dezvoltat pe filiera de produs investind în producție, procesare și distribuție/vânzari. De asemenea, un medic veterinar de profesie a condus proiecte cu finanțare europeană sau locală care au, în același timp, un rol educativ și social.

Invitați la Rural: George Cățean, co-fondator “Ferma Cățean”, fondator Mișcarea “România cu bun gust”, Cecilia Țugulia, administrator “Magazia morăriței”, președinta Asociației de producători locali “Produs în Iași”, Maximilian Drăgan, medic veterinar, președintele Asociației Române despre Mâncare.

Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, varianta sa de buget pentru perioada 2028-2034, propunând o reducere a cheltuielilor cu 8% față de proiectul Comisiei. Reducerea se ridică la aproximativ 159 de miliarde de euro, în prețuri curente.

Fondurile alocate agriculturii, pescuitului și coeziunii, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, sunt reduse cel mai puțin, cu 3%, potrivit Euronews, în timp ce finanțarea programului pentru competitivitate economică, cercetare și apărare este diminuată cu 13%.

Prin această propunere, diferită de cea a președinției cipriote, care viza scăderea cheltuielilor cu 2%, Irlanda a încercat să concilieze poziția statelor care cer reduceri mai consistente cu a celor care se opun tăierii fondurilor pentru agricultură și coeziune. Germania și aliații săi – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – consideră însă că economiile propuse sunt insuficiente. „Bugetul UE trebuie să fie accesibil pentru cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, citat de Reuters, iar ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a calificat propunerea drept „nerezonabilă”, potrivit Les Echos.

Nici Parlamentul European, care a solicitat un buget mai mare, nu este mulțumit. „Cifrele nu concordă încă. Nu putem accepta noua propunere a Consiliului, care este insuficientă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa”, a avertizat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru buget.

Comisia Europeană s-a exprimat, de asemenea, împotriva propunerii irlandeze. Potrivit Politico, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 27 de state membre, care a avut loc duminică, la o zi după prezentarea documentului de negociere, Comisia a avertizat că eliminarea a miliarde de euro din diverse fonduri de rezervă pentru situații de criză ar reduce capacitatea UE de a gestiona evenimente neprevăzute în următorul ciclu bugetar de șapte ani, limitând sprijinul acordat fermierilor și regiunilor. Comisia consideră, de asemenea, că reducerile propuse ar afecta semnificativ priorități precum competitivitatea.

Liderii europeni vor discuta propunerea Irlandei la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 15 și 16 octombrie. Deși statele membre urmăresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, ministrul olandez de finanțe, citat de presa europeană, a avertizat că, în ritmul actual al negocierilor, acest obiectiv ar putea să nu fie posibil de atins.

Fermele europene de creștere a porcinelor și păsărilor de curte vor trebui să reducă emisiile de amoniac, azot și fosfor începând din 2030 sau 2032, în funcție de dimensiunea exploatațiilor, potrivit normelor adoptate săptămâna trecută de Comisia Europeană.

Noul cadru stabilește cerințe minime comune la nivelul Uniunii Europene, reduce birocrația inutilă și acordă mai multă libertate fermelor de a alege măsurile aplicate, cum ar fi îmbunătățirea gestionării dejecțiilor, adaptarea hranei animalelor și modernizarea adăposturilor, cu condiția respectării cerințelor de mediu.

Normele vizează fermele mari din sector, cu excepția celor ecologice, și urmăresc limitarea poluanților asociați cu afecțiunile respiratorii, degradarea ecosistemelor și contaminarea apei.

Noile reguli fac parte din Directiva revizuită privind emisiile industriale și creșterea animalelor și au fost elaborate în colaborare cu statele membre, cu producătorii agricoli și organizațiile neguvernamentale de mediu, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Săptămâna trecută, peste 260 de reprezentanți ai sectorului ecologic – fermieri, antreprenori, cercetători, factori de decizie și membri ai societății civile – s-au reunit la Cork, în Irlanda, la Congresul European de Agricultură Ecologică.

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii a fost necesitatea continuării finanțării pentru agricultura ecologică în viitoarea politică agricolă comună după 2027, inclusiv pentru perioada de conversie.

Sectorul ecologic din Irlanda a fost prezentat ca studiu de caz, cu rezultate notabile obținute cu ajutorul sprijinului public: suprafața agricolă ecologică s-a triplat față de 2021, aproximativ 6.100 de fermieri și întreprinderi din sectorul alimentar activează în acest domeniu, iar piața produselor ecologice a crescut cu 12,5% în ultimul an.

Un studiu publicat săptămâna trecută de Eurostat arată că, în 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene, adică peste 38 de milioane de persoane, nu și-a putut permite o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile.

Diferențele dintre statele membre sunt semnificative. Cipru înregistrează cea mai bună situație din Uniune, doar 1,2% din populație confruntându-se cu această problemă. La polul opus se află România, unde aproape două persoane din zece nu își permit o masă proteică la fiecare două zile. Procentul este de 18,1%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu 15,8%, și Ungaria, cu 15,1%.

Datele fac parte din raportul anual „Key figures on European living conditions”, ediția 2026.

Premierul desemnat a continuat astazi discuțiile cu partidele parlamentare în vederea susținerii cabinetului a cărui componență urmează să o trimită joi Parlamentului. Am discutat foarte serios despre anticipate. PSD e pregătit, anunta Sorin Grindeanu care respinge ideea unui guvern tehnocrat. Spre un cabinet politic înclină si Luca Niculescu. 

Rebelii Houthi pro-iranieni din Yemen au ameninţat din nou că vor lovi aeroporturi din tara după ce sâmbătă au vizat aeroportul din Riad. A fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu și a avut loc pe fondul intensificării luptelor dintre rebelii houthi, susținuți de Iran, și forțele guvernamentale yemenite, sprijinite de Arabia Saudită. Mai multe ambasade au recomandat angajaţilor să evite aeroportul din capitala timp de o săptămână.

Polonia, care are o frontieră comună cu Rusia, este un aliat apropiat al Ucrainei de la începutul invaziei ruse, şi-i furnizează ajutor militar şi umanitar. Ea a acuzat în mai multe rânduri Rusia de sabotaj şi război hibrid pe teritoriul polonez, acuzaţii respinse de Moscova.

El a caștigat zdrobitor alegerile primare organizate de Partidul Socialist. Ce sanse are, discutam mai tarziu.   

Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană.

Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”.

Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”.

Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

Jurnal de știri

PSD vrea să vadă programul final de guvernare, înainte de a decide dacă votează sau nu Guvernul Luca Niculescu, declară într-un interviu la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru PSD al Muncii cere de asemenea PNL-ului să dea dovadă de responsabilitate și să intre la guvernare alături de social-democrați.

Marius Budăi, despre Guvernul Luca Niculescu: ”Nu va primi un cec în alb Luca Niculescu de la PSD sub nici o formă și eu cred că nici nu trebuie să-i dăm un cec în alb, cu tot respectul pentru dumnealui (...). Și Guvernul din cine să fie format și cine să implementeze aceste măsuri, este iarăși o discuție pe care trebuie s-o purtăm (...). Trebuie să vedem cine implementează aceste măsuri și ce majoritate rămâne în Parlament să ajute sau să încurce. Lucrurile nu sunt așa de simple”.

Despre PNL: ”Dacă vor fi oameni de stat, întâi vor recunoaște că au greșit, întâi domnul Bolojan va recunoaște că măsurile dumnealui au dat greș, după care lăsăm orgoliile la o parte. Și noi, PSD, am fost jigniți de PNL și de USR imediat cum am făcut coaliția (...). Înțelegem să lăsăm orgoliile la o parte, înțelegem să lăsăm calculele politice la o parte și să formăm o majoritate”.

Despre indexarea pensiilor: ”Păi, de exemplu, ăsta este primul subiect, o indexare a pensiilor trebuie făcută, asta înseamnă o speranță pentru părinții și bunicii noștri (...). Avem nevoie de schimbare, ăsta este primul lucru, mesajul în primul rând creează speranță”.

Invitatul emisiunii Călătorii geopolitice este domnul Paul Moldovan, primar interimar al sectorului 6 al Capitalei.

Rusia schimbă tactică interferențelor în alegeri. Vrea nu doar să influențeze votul, ci și să conteste rezultatul. Republica Moldova nu poate rezista la nesfârșit presiunilor rusești – sunt câteva dintre avertismentele formulate la Forumul de Securitate care a avut loc la Chișinău la sfârșitul săptămânii trecute. Președinta Maia Sandu a sugerat că dacă ar exista ezitări ale UE privind extinderea, acestea vor fi exploatate de Rusia. Consilierul prezidențial Stanislav Secrieru și directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteața, spun că miza Rusiei nu mai este doar rezultatul alegerilor, ci și încrederea în corectitudinea acestora. Liliana Barbăroșie a urmărit discuțiile și aduce detalii.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• În marja Forumului de Securitate, Liliana Barbăroșie a discutat cu Dumitru Mînzărari, lector în studii de securitate la Baltic Defence College din Tartu, Estonia, și expert asociat în domeniul securității la Institutul pentru Politici și Reforme Europene, despre cum ar trebui să răspundă Republica Moldova la amenințarea tot mai persistentă a dronelor și în ce condiții ar putea Ucraina să recupereze teritoriile ocupate de Rusia, în pofida presiunilor militare și a oboselii tot mai vizibile din Occident față de continuarea sprijinului.  
• Conducerea politică a Georgiei a decis să se distanțeze de UE și s-a orientat spre Rusia. Tbilisi spunea că își alege „propria cale” și economia sa va câștiga din relația bună cu Moscova. Kremlinul vrea însă să rupă teritorii din Georgia. Lecția georgiană ne este explicată de Vitalie Cojocari.
• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează falsa „înștiințare de încorporare” în armata României distribuită online în contextul exercițiului MOBEX București-Ilfov, un fals care a transformat MOBEX într-o sperietoare. Pretinsa înștiințare militară este falsă, și foloște un context real: exercițiul MOBEX din București și Ilfov, pentru a crea temeri în societate.
• La Bălți a fost lansat programul IMPACT North, susținut de Estonia, care se va adresa locuitorilor din 11 raioane și municipiul Bălți. Inițiativa vine într-un moment-cheie: Guvernul propune reorganizarea celor 32 de raioane în zece entități administrative mai mari. Fără specialiști, fără cofinanțare și fără proiecte bine scrise, banii europeni pot rămâne doar o promisiune. Peste 150 de reprezentanți ai administrației locale, mediului de afaceri, societății civile și universităților vor învăța cum să transforme problemele comunităților în proiecte care pot obține finanțare europeană. Mai multe, în reportajul semnat de Denis Chirtoca.
• Un caz dintr-un laborator din Irkutsk, Siberia, îngrijorează întreaga lume. Un posibil focar de ciumă îi face pe toți, de la președinți de state până la conducerea Organizației Mondiale a Sănătății, să se întrebe: cât de gravă este, de fapt, situația? La Moscova, mesajul oficial este transmis pe un singur ton: „Nu există cazuri de ciumă în Rusia”. Numai că faptele spun o poveste diferită. Subiectul a fost discutat de Vitalie Cojocari în cadrul podcastului Informație Vitală.
• O dronă a căzut și a explodat sâmbătă într-o pădure din Anenii Noi, lângă satul Geamănă, la 100 de metri de drum.
• Legislația moldovenească va fi modificată pentru a permite producerea dronelor, declară președintele Parlamentului de la Chișinău.
• Republica Moldova va construi adăposturi la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, puncte care sunt tot mai des atacate de drone rusești, anunță premierul moldovean Vasile Tofan.

Știrile zilei:

O dronă a căzut și explodat sâmbătă într-o pădure din Anenii Noi, lângă satul Geamănă, la 100 de metri de drum, anunță Ministerul Apărării de la Chișinău. Drona a intrat într-un copac și a explodat la o înălțime de aproximativ 13 metri.

În urma intervențiilor, specialiștii Secției tehnico-explozivă a Poliției au dezactivat partea de luptă, eliminând riscul unei explozii necontrolate, precizează un comunicat al Poliției.

Investigațiile continuă, iar autoritățile cer populație se nu se apropie de fragmentele de drone atunci când le găsesc la sol.

***

Legislația Republicii Moldova urmează să fie modificată pentru a permite desfășurarea activităților de producere a dronelor. Anunțul a fost făcut de președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit oficialului, modificările legislative ar urma să creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea unei astfel de activități, în primul rând pentru a acoperi necesitățile interne ale țării, nu pentru export, notează IPN.

Utilizarea dronelor nu se limitează la domeniul apărării, acesta pot fi folosite în situații excepționale, în agricultură și în alte sectoare ale economiei, a mai notat șeful Legislativului de la Chișinău.

***

Republica Moldova va construi adăposturi de protecție civilă la toate punctele de trecere a frontierei, în special la cele cu Ucraina, care sunt tot mai des atacate de drone rusești, anunță premierul moldovean Vasile Tofan. Atacurile asupra infrastructurii ucrainene pun în pericol și securitatea oamenilor din Republica Moldova.

Premierul a menționat că, în contextul atacurilor rusești asupra punctelor de trecere a frontierei de pe teritoriul Ucrainei, autoritățile au luat mai multe măsuri pentru a proteja angajații și cetățenii. Inclusiv au mutat pe teritoriul Republicii Moldova punctele comune unde anterior controlul se opera pe partea ucraineană.

***

Republica Moldova va lansa în noiembrie o campanie națională de pregătire a populației pentru primele 72 de ore ale unei situații de urgență. Inițiativa face parte din programul „Moldova Pregătită”, prevăzut pentru trei ani, anunțat de directorul Centrului Național de Management al Crizelor, Serghei Diaconu. Programul urmărește să-i ajute pe cetățeni să gestioneze situații precum întreruperile temporare ale utilităților, să reducă panica și să faciliteze intervenția serviciilor de urgență.

Între 10 și 18 octombrie, festivalul de film KINOdiseea revine la București o selecție de povești pentru toate vârstele, care abia așteaptă să fie descoperite pe marele ecran. Invitatul emisiunii Art Cultura de astăzi este fondatorul și directorul festivalului, Daniel Mitulescu.