Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Presa internațională analizează scăderea unor valori ale traficului online, după ce Ucraina a bombardat mai multe centre de date ale companiei tehnologice rusești Yandex. Mai mulți observatori independenți au observat variațiile de trafic, dar unii experți pun la îndoială relația directă cu bombardamentele.

Le Parisien vorbește despre celebrul „efect al fluturelui” – când un eveniment aparent minor are implicații într-o cu totul altă parte a lumii:

”Se pare că atacurile ucrainene asupra unor centre de date rusești au avut repercusiuni de cealaltă parte a globului – mai exact în America de Nord, un continent care se pregătește pentru alegeri legislative cruciale.

Duminică, scoaterea din funcțiune a trei centre de date ce găzduiau o parte semnificativă a serviciilor rusești de tip cloud a dus, potrivit multor observatori, la o scădere drastică a activității boților pe platformele de socializare americane și europene, în special pe X (platformă deținută de Elon Musk)”.

Publicația britanică de specialitate Computing relatează că observatori independenți au remarcat că referințele la partidul AfD din Germania și la mișcarea separatistă din Alberta, Canada au scăzut vertiginos:

”Va fi foarte interesant de urmărit cum o asemenea reducere drastică a capacității Rusiei de a purta un război informațional va influența alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Se pare că Ucraina anihilează armata de troli susținuți de inteligența artificială, care a jucat un rol esențial în succesul mișcării MAGA și al lui Trump.

Dacă va reuși să stăvilească – fie și temporar – valurile de ură, dezbinare și haos prin care „fermele de troli” rusești au transformat rețelele de socializare în arme, atunci Ucraina ne va fi salvat pe toți, încă o dată”.

Euronews transmite că variațiile de trafic au atras atenția unor figuri de marcă, printre care Laura Loomer, activistă de dreapta și susținătoare a lui Donald Trump, Garry Kasparov figură a opoziției ruse și fost campion mondial la șah sau Michael McFaul, fostul ambasador al SUA în Rusia.

Dezbaterea survine cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor pentru Congresul SUA de la jumătatea mandatului,  pe fondul unor îngrijorări persistente privind ingerințele străine și influența conturilor automatizate asupra discursului politic”.

Publicația online EUalive își arată însă scepticismul: 

”În spațiul public, atacurile au fost asociate cu scăderi ale activității online legate de anumite subiecte politice. Ipoteze similare au circulat și în ceea ce privește conținutul pro-Trump.

Istoricul Timothy Snyder și alte persoane au avansat ipoteza că o parte din activitatea boților pro-Trump și pro-AfD ar fi putut depinde de centrele de date rusești; totuși, astfel de afirmații nu au fost verificate independent printr-o metodologie transparentă, se bazează pe corelații, nu pe o relație de cauzalitate demonstrată”.

Iar publicația online Cybernews notează că ”unii experți în dezinformare califică deja drept „farsă” ideea că dronele ucrainene ar fi afectat „fermele de troli” rusești. Sfatul lor? Să nu mai combatem dezinformarea prin dezinformare”.

„Criza din România nu e de ieri, de azi”. Un specialist în polarizare politică explică cum au ajuns PSD și PNL să blocheze țara (Adevărul) - Ce face România cu banii împrumutați: 75% din ei se duc pe rostogolirea datoriilor și pe dobânzi (CursDeGuvernare) - După 20 de ani. Paris 2006 aducea marile volume la Mioveni prin Logan MCV, iar premierul era la Salon pentru a vorbi cu francezii. Paris 2026 găseşte Dacia tot în prim-plan, dar cu scandal politic la Bucureşti şi maşini produse în Turcia şi Slovenia (Ziarul Financiar) 

PSD face tot posibilul să submineze și varianta Luca Niculescu, a patra soluție propusă la alibi de președintele Nicușor Dan. Dacă și această variantă pică, președintele Dan va spune că nu are încotro și că realitatea politică îl obligă, după ce a epuizat toate variantele posibile, să-i dea mandatul lui Sorin Grindeanu. Acesta, la rândul său, va spune că nu are de ales, că PNL și USR au respins oferta de a reface coaliția și că nu-i rămâne nici lui altă soluție decât negocierea cu extremiștii sau cu partea frecventabilă din AUR.

Ce s-a întâmplat notabil în aceste luni a fost viteza cu care lideri importanți din AUR au creat un fel de disidență „europeană” și fațiș anti-rusească (vezi declarațiile lui Marius Lulea și Petrișor Peiu), în răspăr cu linia trasată de George Simion, uitat în tranșeul anti-UE împreună cu Călin Georgescu.

Liderii PSD îl acuză azi pe Bolojan că fuge de răspundere prin refuzul de a intra în guvernul Niculescu, după ce luni de zile l-au tocat că se agață de putere. Această nouă fentă retorică — de un ridicol absolut — este menită să producă multă ceață și confuzie pentru a camufla realitățile descrise mai sus. PSD nu-și dorește în realitate refacerea coaliției, ci există un elan colectiv în partid pentru o guvernare împreună cu AUR.

Pentru a înțelege ce se întâmplă în aceste momente pe scena politică din România, trebuie să ne aducem aminte de unde a început totul: Pactul PSD-PNL, rotativa guvernamentală girată de Klaus Iohannis, serviciile secrete și păpușoii Nicu & Marcel. Ideea de căpătâi care a stat la baza acestui demers a fost: STABILITATEA. Acum Nicușor Dan vinde aceeași idee. 

Autoproclamat „șef al sistemului”, Nicușor Dan refuză alegerile anticipate, pe care le asociază cu Instabilitatea, așa că insistă cu soluții de compromis. Ultima găselniță este Luca Niculescu, un alt personaj care ne vorbește insistent de Stabilitate, fără să ne explice în ce constă asta: într-o justiție condusă de Lia Savonea, în protejarea baronilor locali care fură din bugetul statului, în menținerea privilegiilor specialilor?

PSD și PNL au guvernat împreună atât de mult încât au ajuns să semene unul cu celălalt — și exact asta a creat AUR. Cercetătorul Vlad Bujdei, specialist în polarizare politică la SNSPA, a explicat pentru „Adevarul” că actuala criză nu e de ieri, de azi, ci este rodul unor compromisuri ideologice, au neglijat educația și au perpetuat sărăcia. Iar soluția nu e austeritate, ci taxarea sectoarelor care au raportat profituri record — o idee pe care România „o aude, dar își pune mâinile pe urechi”.

Datoria publică a României a ajuns la final de iulie la 1.205 miliarde de lei, un nivel echivalent cu 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de CursDeGuvernare.ro.

Problema cea mai mare Nu este, însă, nivelul datoriei, ci, în primul rând, faptul că cea mai mare parte a împrumuturilor se duce pe datoriile vechi, rostogolirea lor și dobânzile aferente.

Practic, din cauza deficitului bugetar mare și a dezechilibrelor macro, România a ajuns să se împrumute scump, ca să plătească datoriile vechi ieftine… .

Salonul Auto de la Paris, unde Dacia este din nou printre atracţiile ediţiei, arată cât s-a schimbat perspectiva uzinei din România în 20 de ani.

Dacă în 2006 Logan MCV era începutul unei game întregi promise de Carlos Ghosn pentru Mioveni, cu investiţii, capacitate nouă şi un centru de inginerie de 450 mil. euro la Titu, în 2026 Spring şi Striker merg la Novo Mesto, respectiv la Bursa, Katrin Adt nu are nimic de anunţat pentru Mioveni, iar Fabrice Cambolive leagă orice model nou de competitivitate şi de stimulente pentru producţia locală.

În anul universitar 2025–2026, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca erau peste 5.000 de studenți cu vârste între 30 și 93 de ani, reprezentând 11.9% din totalul studenților. La Universitatea din București, peste 4.000 aveau între 30 și 73 de ani, adică 11.6% din total. Unii dintre ei s-au întors la studii după ani de pauză, alții au schimbat domeniul sau au vrut să aprofundeze ce făceau deja. 

PressOne a vorbit cu mai multe persoane care au avut de împărțit timpul între cursuri, examene, serviciu și familie, au întâlnit colegi și uneori profesori mai tineri, iar unii s-au lovit și de întrebarea: „La ce îți mai trebuie facultate la vârsta asta?”

În ultimele zile, am aflat o cifră greu de imaginat. Două surse serioase, un reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și unul al Băncii Naționale a României (BNR), au declarat că 15% din populația României deține criptoactive. Este adevărat că declarațiile reprezentantului BNR sunt mai precise decât cele ale demnitarului de la ASF. Adică, înțelegem că, pe de o parte, este vorba despre 15% din populația activă și, pe de altă parte, că nu toți sunt deținători de criptomonede, ci „sunt atrași” de astfel de active.

Dincolo de nuanțe, declarațiile oficialilor ne arată că peste un milion de români dețin sau sunt interesați de criptomonede. Numărul lor este enorm, dacă ne gândim că 30% din populație nu are un cont bancar, ceea ce ne spune destul de multe despre nivelul de bancarizare al societății românești.

De ce ne plac criptomonedele? Oficialii de la ASF și BNR au declarat că la nivel european, românii au cel mai mare procentaj de deținători de criptomonede din totalul populației active. Ne plac criptomonedele pentru că ne atrage îmbogățirea rapidă. În fond, cripto sunt văzute ca un mijloc de „a da lovitura”, „de a face bani buni” într-o perioadă scurtă de timp.

Cumpărătorii de monede virtuale se uită la creșterile de preț pe care acestea le înregistrează și speră să prindă o dinamică rapid ascendentă care să îi îmbogățească. Desigur, cei care achiziționează cripto ignoră prăbușirile de preț care se întâmplă periodic, uită repede înșelătoriile care s-au făcut pe o serie de platforme de tranzacționare și care au lăsat zeci de mii de oameni fără banii plasați în monede virtuale și, de asemenea, ignoră faptul că piața criptomonedelor este total nereglementată și nesupravegheată.

Pentru unii, totala libertate a acestei piețe reprezintă un atu, dar lucrurile stau în felul acesta atunci când prețurile cresc și toți deținătorii de cripto sunt fericiți. Când, însă, prețurile se prăbușeșc sau când platforma de tranzacționare se închide peste noapte și cumpărătorii pierd o mare parte din active, păgubiții și-ar dori ca piața să fie reglementată și supravegheată de o autoritate de profil.

Nu în ultimul rând, realitatea este că în România sunt foarte puține utilizări efective ale criptomonedelor. Adică, este foarte greu să găsești un loc oficial în care să poți face o plată în criptomonede.

Este posibil ca atracția față de criptoactive să aibă și o altă cauză. România este o societate cu un nivel ridicat al corupției și al economiei gri sau negre și în aceste condiții criptomonedele sunt un bun canal pentru plasamente de bani negri care pot fi eventual transformați în unii albi.

Există și o categorie de investitori care gândesc că este bine să cumpere acum un bitcoin, de exemplu, pentru orice eventualitate, adică să nu regrete mai târziu că au ratat afacerea vieții. Mai ales că sunt profesioniști, fani cripto, care prezic că una dintre monedele virtuale va atinge valoarea de un milion de dolari. În fața unui cântec de sirenă atât de spectaculos, o bună parte a populației cedează.

Epoca romantică a cumpărătorilor de criptomonede în numele unui ideal a trecut. Bitcoin a venit însoțit și de o poveste. S-a spus că este simbolul libertății financiare pentru că îi elibera pe deținători de sub jugul băncilor clasice. Acum, după mai bine de două decenii de la apariția cripto utilizatorii și publicul larg au înțeles că nu este vorba despre idealuri sfinte, ci pur și simplu despre bani câștigați sau pierduți.

Aproximativ 1,3 milioane de români au sau au avut criptomonede. Probabil cei mai mulți dintre ei au sume modice așteptând să dea lovitura și să se îmbogățească. Cei care și-au pierdut banii plasați în active virtuale sunt victime colaterale. Nimănui nu-i plac învinșii, tuturor le plac îmbogățiții peste noapte.

Doi producători români sunt implicați în dezvoltarea afacerilor de familie în domeniul lactatelor și, respectiv, panificației. Ei s-au dezvoltat pe filiera de produs investind în producție, procesare și distribuție/vânzari. De asemenea, un medic veterinar de profesie a condus proiecte cu finanțare europeană sau locală care au, în același timp, un rol educativ și social.

Invitați la Rural: George Cățean, co-fondator “Ferma Cățean”, fondator Mișcarea “România cu bun gust”, Cecilia Țugulia, administrator “Magazia morăriței”, președinta Asociației de producători locali “Produs în Iași”, Maximilian Drăgan, medic veterinar, președintele Asociației Române despre Mâncare.

Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, varianta sa de buget pentru perioada 2028-2034, propunând o reducere a cheltuielilor cu 8% față de proiectul Comisiei. Reducerea se ridică la aproximativ 159 de miliarde de euro, în prețuri curente.

Fondurile alocate agriculturii, pescuitului și coeziunii, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, sunt reduse cel mai puțin, cu 3%, potrivit Euronews, în timp ce finanțarea programului pentru competitivitate economică, cercetare și apărare este diminuată cu 13%.

Prin această propunere, diferită de cea a președinției cipriote, care viza scăderea cheltuielilor cu 2%, Irlanda a încercat să concilieze poziția statelor care cer reduceri mai consistente cu a celor care se opun tăierii fondurilor pentru agricultură și coeziune. Germania și aliații săi – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – consideră însă că economiile propuse sunt insuficiente. „Bugetul UE trebuie să fie accesibil pentru cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, citat de Reuters, iar ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a calificat propunerea drept „nerezonabilă”, potrivit Les Echos.

Nici Parlamentul European, care a solicitat un buget mai mare, nu este mulțumit. „Cifrele nu concordă încă. Nu putem accepta noua propunere a Consiliului, care este insuficientă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa”, a avertizat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru buget.

Comisia Europeană s-a exprimat, de asemenea, împotriva propunerii irlandeze. Potrivit Politico, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 27 de state membre, care a avut loc duminică, la o zi după prezentarea documentului de negociere, Comisia a avertizat că eliminarea a miliarde de euro din diverse fonduri de rezervă pentru situații de criză ar reduce capacitatea UE de a gestiona evenimente neprevăzute în următorul ciclu bugetar de șapte ani, limitând sprijinul acordat fermierilor și regiunilor. Comisia consideră, de asemenea, că reducerile propuse ar afecta semnificativ priorități precum competitivitatea.

Liderii europeni vor discuta propunerea Irlandei la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 15 și 16 octombrie. Deși statele membre urmăresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, ministrul olandez de finanțe, citat de presa europeană, a avertizat că, în ritmul actual al negocierilor, acest obiectiv ar putea să nu fie posibil de atins.

Fermele europene de creștere a porcinelor și păsărilor de curte vor trebui să reducă emisiile de amoniac, azot și fosfor începând din 2030 sau 2032, în funcție de dimensiunea exploatațiilor, potrivit normelor adoptate săptămâna trecută de Comisia Europeană.

Noul cadru stabilește cerințe minime comune la nivelul Uniunii Europene, reduce birocrația inutilă și acordă mai multă libertate fermelor de a alege măsurile aplicate, cum ar fi îmbunătățirea gestionării dejecțiilor, adaptarea hranei animalelor și modernizarea adăposturilor, cu condiția respectării cerințelor de mediu.

Normele vizează fermele mari din sector, cu excepția celor ecologice, și urmăresc limitarea poluanților asociați cu afecțiunile respiratorii, degradarea ecosistemelor și contaminarea apei.

Noile reguli fac parte din Directiva revizuită privind emisiile industriale și creșterea animalelor și au fost elaborate în colaborare cu statele membre, cu producătorii agricoli și organizațiile neguvernamentale de mediu, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Săptămâna trecută, peste 260 de reprezentanți ai sectorului ecologic – fermieri, antreprenori, cercetători, factori de decizie și membri ai societății civile – s-au reunit la Cork, în Irlanda, la Congresul European de Agricultură Ecologică.

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii a fost necesitatea continuării finanțării pentru agricultura ecologică în viitoarea politică agricolă comună după 2027, inclusiv pentru perioada de conversie.

Sectorul ecologic din Irlanda a fost prezentat ca studiu de caz, cu rezultate notabile obținute cu ajutorul sprijinului public: suprafața agricolă ecologică s-a triplat față de 2021, aproximativ 6.100 de fermieri și întreprinderi din sectorul alimentar activează în acest domeniu, iar piața produselor ecologice a crescut cu 12,5% în ultimul an.

Un studiu publicat săptămâna trecută de Eurostat arată că, în 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene, adică peste 38 de milioane de persoane, nu și-a putut permite o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile.

Diferențele dintre statele membre sunt semnificative. Cipru înregistrează cea mai bună situație din Uniune, doar 1,2% din populație confruntându-se cu această problemă. La polul opus se află România, unde aproape două persoane din zece nu își permit o masă proteică la fiecare două zile. Procentul este de 18,1%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu 15,8%, și Ungaria, cu 15,1%.

Datele fac parte din raportul anual „Key figures on European living conditions”, ediția 2026.

Premierul desemnat a continuat astazi discuțiile cu partidele parlamentare în vederea susținerii cabinetului a cărui componență urmează să o trimită joi Parlamentului. Am discutat foarte serios despre anticipate. PSD e pregătit, anunta Sorin Grindeanu care respinge ideea unui guvern tehnocrat. Spre un cabinet politic înclină si Luca Niculescu. 

Rebelii Houthi pro-iranieni din Yemen au ameninţat din nou că vor lovi aeroporturi din tara după ce sâmbătă au vizat aeroportul din Riad. A fost cel mai sângeros atac din Arabia Saudită din ultimul deceniu și a avut loc pe fondul intensificării luptelor dintre rebelii houthi, susținuți de Iran, și forțele guvernamentale yemenite, sprijinite de Arabia Saudită. Mai multe ambasade au recomandat angajaţilor să evite aeroportul din capitala timp de o săptămână.

Polonia, care are o frontieră comună cu Rusia, este un aliat apropiat al Ucrainei de la începutul invaziei ruse, şi-i furnizează ajutor militar şi umanitar. Ea a acuzat în mai multe rânduri Rusia de sabotaj şi război hibrid pe teritoriul polonez, acuzaţii respinse de Moscova.

El a caștigat zdrobitor alegerile primare organizate de Partidul Socialist. Ce sanse are, discutam mai tarziu.   

Noua lege privind urșii este un atac fără precedent la adresa biodiversității din România, spune la RFI președintele fundației Eco-Civica, Dan Trifu. Documentul dă undă verde împușcării unui număr total de aproape o mie de exemplare, împărțite în două categorii. Dan Trifu anunță la emisiunea Planeta Verde că ONG-urile au sesizat deja Comisia Europeană.

Dan Trifu critică legea privind urșii, intrată recent în vigoare: ”Probabil este cea mai nocivă lege dată împotriva biodiversității României după Revoluția din 1989, pentru că nicăieri în Europa și în lume nu există o lege să omori un număr de animale sălbatice și protejate”.

Președintele Eco-Civica spune că ”este o specie protejată la nivel european. Exemplarele care ar trebui extrase sunt cele care creează probleme și care sunt bolnave, care sunt în declin biologic și alte categorii. Deci sub nici o formă o lege nu poate stabili și nu poate înlocui o analiză științifică a numărului de urși ce trebuie extrași sau a numărului de urși ce trebuie să existe în habitatele țării noastre”.

Dan Trifu declară că legea privind urșii ”este o încălcare gravă a Constituției, până la urmă, este un atac fără precedent la patrimoniul natural, la biodiversitatea României, o dictatură. Încalcă grav Directiva europeană. Noi deja, ONG-urile de specialitate, am trimis scrisoare Comisiei Europene, având în vedere aceste încălcări grave. Vom merge probabil la Curtea de Justiție a Uniunii Europene”.

Șeful Comisiei pentru Mediu din Senat, Glad Varga, a scris pe Facebook că în 2016 au fost 172 de apeluri la 112, iar anul trecut au ajuns la peste patru mii. Cel puțin 26 de oameni au fost uciși de urși în două decenii, mai atrage atenția senatorul PNL.

Jurnal de știri

PSD vrea să vadă programul final de guvernare, înainte de a decide dacă votează sau nu Guvernul Luca Niculescu, declară într-un interviu la RFI deputatul Marius Budăi. Fostul ministru PSD al Muncii cere de asemenea PNL-ului să dea dovadă de responsabilitate și să intre la guvernare alături de social-democrați.

Marius Budăi, despre Guvernul Luca Niculescu: ”Nu va primi un cec în alb Luca Niculescu de la PSD sub nici o formă și eu cred că nici nu trebuie să-i dăm un cec în alb, cu tot respectul pentru dumnealui (...). Și Guvernul din cine să fie format și cine să implementeze aceste măsuri, este iarăși o discuție pe care trebuie s-o purtăm (...). Trebuie să vedem cine implementează aceste măsuri și ce majoritate rămâne în Parlament să ajute sau să încurce. Lucrurile nu sunt așa de simple”.

Despre PNL: ”Dacă vor fi oameni de stat, întâi vor recunoaște că au greșit, întâi domnul Bolojan va recunoaște că măsurile dumnealui au dat greș, după care lăsăm orgoliile la o parte. Și noi, PSD, am fost jigniți de PNL și de USR imediat cum am făcut coaliția (...). Înțelegem să lăsăm orgoliile la o parte, înțelegem să lăsăm calculele politice la o parte și să formăm o majoritate”.

Despre indexarea pensiilor: ”Păi, de exemplu, ăsta este primul subiect, o indexare a pensiilor trebuie făcută, asta înseamnă o speranță pentru părinții și bunicii noștri (...). Avem nevoie de schimbare, ăsta este primul lucru, mesajul în primul rând creează speranță”.

Invitatul emisiunii Călătorii geopolitice este domnul Paul Moldovan, primar interimar al sectorului 6 al Capitalei.