Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Occidentul trebuie să răspundă mai ferm agresiunii Rusiei, iar Republica Moldova ar trebui să beneficieze de un sistem de apărare antiaeriană, facilitat de NATO sau de o coaliție de state dispuse să participe, spune la RFI invitatul ediției de astăzi, Ian Brzezinski, expert al Atlantic Council și fost adjunct al asistentului secretarului american al Apărării pentru Europa și politica NATO. Expertul avertizează că lipsa unui răspuns occidental decisiv riscă să încurajeze noi atacuri rusești. Un interviu realizat de Liliana Barbăroșie în marja recentului Forum de Securitate de la Chișinău.

Sunt Lina Grâu, bun găsit la Focus Moldova, o emisiune dedicată actualității din Republica Moldova.

Temele ediției:

• Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării și propagandei ruse, analizează scăderea bruscă a activității rețelei Pravda, cunoscută și sub numele de Portal Kombat, după atacurile Ucrainei asupra infrastructurii de date din Rusia. Rețeaua Pravda a funcționat luni întregi ca o bandă rulantă de conținut pro-Kremlin, cu mii de articole publicate zilnic. Pe 12 octombrie, ritmul s-a prăbușit. Concluzia – când serverele tac, propaganda încetinește.
• La Chișinău poliția a închis mai multe call center-uri ilegale. Este vorba de rețelele internaționale de fraude financiare. Operatorii de aici făceau victime în întreaga lume, în special însă peste ocean. Ce aparatură aveau și cum funcționa această industrie subterană, ne explică Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.
• Pe lângă situația complicată de securitate, o altă provocare dificilă pentru Republica Moldova este seceta și scăderea râurilor Prut și Nistru, principalele surse de apă ale țării, la un nivel fără precedent. Chiar dacă în aceste zile sunt prognozate ploi, nivelul râului Nistru continuă să scadă. „Este un dezastru”, spune la RFI, Vladimir Dogot, fost primar al satului Șerpeni, aflat pe malul Nistrului. „Apa se retrage cam jumătate de metru într-o săptămână. Până și broaștele rămân blocate pe uscat. E greu de găsit cuvinte pentru a explica ce se întâmplă”, spune Vladimir Dogot, cu care a stat de vorbă Valeria Vițu.
• A început Forumul de Securitate de la Varșovia, cu participarea unor importanți lideri din cadrul Uniunii Europene și NATO. Donald Tusk a cerut Occidentului să fie mai ferm împotriva Rusiei și să consolideze sancțiunile. Tusk a transmis un mesaj dur referitor la securitatea europeană, afirmând că oricine dorește să slăbească Ucraina în confruntarea cu Rusia, indiferent de motivul invocat – fie că este vorba de „trădare, prostie sau bani” – acționează în mod clar împotriva propriei suveranități și securități. Colega noastră Ecaterina Tanasiiciuc aduce detalii.
• Istoria Republicii Moldova poate fi citită în manuale. Dar poate fi înțeleasă și prin poveștile jurnaliștilor care au înfruntat cenzura, corupția și presiunile politice. Teatrul Național „Mihai Eminescu” a adus în premieră pe scenă curajul celor care caută adevărul. Despre spectacolul „UNCOVERED” și despre oamenii din spatele știrilor ne vorbește Daniel Vodă.
• La Luxemburg are loc astăzi Conferința Interguvernamentală Moldova-UE, în cadrul căreia vor fi deschise oficial negocierile pentru încă două clustere din angajamentele de aderare la UE.
• Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care consolidează drepturile educaționale ale minorităților naționale, îndeplinind o condiție importantă pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.
• Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, a mers la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentanți ai partidelor care susțin regimul lui Putin și războiul împotriva Ucrainei.
• Studenți de pe ambele maluri ale Prutului, reuniți într-o tabără educațională la Chișinău.

Știrile zilei:

Astăzi la Luxemburg are loc Conferința Interguvernamentală Moldova-UE, în cadrul căreia vor fi deschise oficial negocierile pentru încă două clustere din angajamentele de aderare la UE: „Piața internă” și „Competitivitate și creștere incluzivă”. Autoritățile moldovene și-au propus să deschidă până la sfârșitul anului toate capitolele de negocieri rămase, aspirație susținută și de oficialii europeni.

***

Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care consolidează drepturile educaționale ale minorităților naționale, îndeplinind o condiție importantă pentru avansarea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Decizia ar putea permite deschiderea oficială a încă două grupuri de capitole de negociere atât pentru Ucraina, cât și pentru Republica Moldova.

Actul normativ ar oferi comunității vorbitoare de maghiară din Ucraina, precum și altor minorități naționale a căror limbă maternă este o limbă oficială a UE, o libertate mai mare de a-și utiliza limba în procesul de învățământ.

Pasul a fost salutat de Anita Orban, ministrul de Externe al Ungariei, țară care s-a opus în ultimi ani avansării negocierilor cu Ucraina, ceea ce a frânat și discuțiile cu Republica Moldova.

***

Liderul socialiștilor moldoveni, Igor Dodon, fost șef de stat, a mers la Moscova pentru a se întâlni, împreună cu o delegație din partid, cu reprezentanții partidelor „Rusia Unită” și „Rusia Justă”, adică partidele care susțin regimul lui Putin și războiul împotriva Ucrainei.

Vizita, anunțată de Igor Dodon pe pagina sa de Focebook, vine la doar câteva zile după ședința cu ușile închise din Parlament, unde s-a discutat despre extinderea Armatei Naționale, și chiar la începutul campaniei electorale din autonomia Găgăuzia.

***

Studenții de pe ambele maluri ale Prutului s-au reunit la Chișinău în cadrul unei tabere educaționale. Timp de cinci zile, tinerii participă la activități comune, fac schimb de experiență și testează o platformă digitală care le va oferi acces la peste un milion de documente și lucrări academice.

Programul a fost dezvoltat în cadrul unui proiect european, implementat timp de 18 luni de universitățile partenere din Chișinău și Galați, transmite TVR Moldova.

Prima etapă a taberei se va încheia pe 16 octombrie, la Chișinău. În perioada 19–23 octombrie, studenții se vor reuni la Galați, pentru a continua experiența și colaborarea dintre cele două universități.

Clubul de carte de mediu de la Seneca Anticafe, din București, se reunește o dată pe lună. La reuniunea din 24 septembrie au discutat despre Imperfecțiune. O istorie naturală, de Telmo Pievani, o carte care pornește de la ideea că natura funcționează atât de bine tocmai pentru că nu e perfectă, ci rezultatul a milioane de ani de compromisuri și improvizații.

Asta poate fi o perspectivă liniștitoare și pentru cei care se simt copleșiți de propria imperfecțiune ecologică. 

Intrarea la întâlniri este liberă, așa că dacă vrei să discuți despre mediu cu alți oameni cu preocupări similare, merită să urmărești următoarele ediții. 

Cât ești acolo, nu uita să arunci un ochi și la colecția de cărți despre ecologie a Editurii Seneca, tipărite pe hârtie reciclată – un detaliu mic, dar simbolic.

Jurnal de știri

PNL respinge pactul propus de liderul PSD, Sorin Grindeanu. Deputatul liberal Mircea Fechet spune într-un interviu la RFI că este o propunere neserioasă. El declară că PNL e dispus să voteze Guvernul Luca Niculescu. 

Mircea Fechet, despre șansele unui Guvern Luca Niculescu: ”Din partea PNL-ului, îi dau șanse mari de învestire. Nu știu în schimb ce va face PSD-ul. Mă aștept ca partidele extremiste să voteze împotrivă sau să nu participe la vot. Deci cheia este în acest moment la Sorin Grindeanu”.

Despre sprijinul pentru Guvernul Luca Niculescu: ”PNL este dispus să acorde votul de învestire pentru un Guvern cu puteri depline. Noi nu pretindem să facem parte neapărat din acest Guvern, nu ne ținem cu dinții de funcții și înțelegem la fel de bine ca toți ceilalți că România are nevoie de un Guvern cu puteri depline, care să ducă mai departe toate reformele începute”.

Despre propunerea lui Sorin Grindeanu: ”Mi se pare o propunere neserioasă, pentru că noi am avut un pact până nu demult, se numea acordul de guvernare (...), însă doi bani nu a valorat acel acord politic, pentru că PSD aproape din prima zi a guvernării a încercat să fie și în Opoziție și la Putere în același timp”.

De patru etape podiumul clasamentului Superligii este neschimbat. Dinamo, Rapid și Universitatea Craiova ocupă primele 3 locuri. Dinamo s-a impus la Sfântul Gheorghe, Rapid la Cluj, în cel mai spectaculos meci al sezonului, iar Craiova a învins la Miercurea Ciuc

Două materiale de presă remarcabile publicate în ultimele zile aruncă o lumină nouă asupra fenomenului social și politic denumit ”suveranism”. Realizate independent unul de celălalt, articolele au un numitor comun: dezvăluie o lume a supunerii voluntare, atent controlată prin inteligență artificială sau supraveghere directă.

Iată despre ce este vorba.

Snoop.ro a continuat investigația cu privire la aplicația online a formațiunii AUR.

Aceasta deschide posibilitatea urmăririi și localizării utilizatorului în timp real, mobilizarea pentru acțiuni de stradă, transmiterea diverselor narative favorabile mișcării dar mai cu seamă un sistem de punctaj în funcție de comportament și grad de implicare. Pe lângă acestea, o schemă financiară atent controlată de la centru - o infernală mașinărie digitală de control politic.

Un alt material remarcabil îl constituie reportajul incognito realizat de Jurnalul.ro.

Ziaristul s-a amestecat timp de o săptămână printre protestatarii adunați în fața Arestului Central, a observat tipologiile dar și ierarhiile și pârghiile de control și supraveghere.  

Astfel, la bază se află adepții sinceri. Apoi sunt coordonatorii, cei care dictează scandările și decid încheierea protestului, după caz. Reportajul sugerează că ar fi plătiți – cel puțin unii dintre ei. Oricum, tot ei se ocupă de logistica adunării, de la corturi, saci de dormit, bannere la baxuri cu apă și sandvișuri. Și acestea costă.

Sunt apoi influencerii, cei care câștigă bani frumoși de pe urma traficului online – nu este clar în ce măsură sunt cu adevărat devotați cauzei. Dar că au de câștigat, asta e cert.

În fine, sunt oamenii de ordine, care îi detectează pe posibilii intruși și nu se dau în lături de la a le cere telefoanele la control, în caz că au suspiciuni.

Citeste siAplicația AUR are capacitatea de a deveni foarte periculoasă pentru democrație

Ce au în comun cele două materiale de presă? Ele par să redea un adevărat experiment social.

Aplicația AUR, cu mecanismele ei de control și de punctaj seamănă izbitor cu sistemul creditelor sociale instituționalizat deja în China: control total prin intermediul device-urilor și inteligenței artificiale, puncte bonus pentru cei care se comportă în linie cu așteptările partidului, malus pentru cei care greșesc.

Iar relatarea de la Arestul Central apare ca o reproducere în miniatură a unei societăți aflate sub un regim autoritar. Cu supraveghetori, coordonatori, cu paznici care au grijă să-i detecteze pe suspecți și să-I scoată în afara grupului, inclusiv prin controlul telefoanelor, așa cum a devenit o practică obișnuită în Rusia lui Putin.

Ambele cazuri sunt stranii și cu atât mai înfricoșătoare cu cât ne putem întreba dacă acesta este tipul de societate care ne va fi propus în eventualitatea în care extrema dreaptă va veni la putere.

Și ambele cazuri, atât cel al aplicației online cât și al microuniversului social din stradă, mai au ceva în comun: împletirea supunerii voluntare, uneori atingând fanatismul cu controlul și propaganda, în profitul supraveghetorilor, al propagandiștilor și al celor de deasupra lor. Cu schema financiară, cu tot.

Fără toate acestea puse în comun nicio tiranie n-ar fi posibilă.  

Cele două articole pot fi consultate aici și aici

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Presa internațională analizează scăderea unor valori ale traficului online, după ce Ucraina a bombardat mai multe centre de date ale companiei tehnologice rusești Yandex. Mai mulți observatori independenți au observat variațiile de trafic, dar unii experți pun la îndoială relația directă cu bombardamentele.

Le Parisien vorbește despre celebrul „efect al fluturelui” – când un eveniment aparent minor are implicații într-o cu totul altă parte a lumii:

”Se pare că atacurile ucrainene asupra unor centre de date rusești au avut repercusiuni de cealaltă parte a globului – mai exact în America de Nord, un continent care se pregătește pentru alegeri legislative cruciale.

Duminică, scoaterea din funcțiune a trei centre de date ce găzduiau o parte semnificativă a serviciilor rusești de tip cloud a dus, potrivit multor observatori, la o scădere drastică a activității boților pe platformele de socializare americane și europene, în special pe X (platformă deținută de Elon Musk)”.

Publicația britanică de specialitate Computing relatează că observatori independenți au remarcat că referințele la partidul AfD din Germania și la mișcarea separatistă din Alberta, Canada au scăzut vertiginos:

”Va fi foarte interesant de urmărit cum o asemenea reducere drastică a capacității Rusiei de a purta un război informațional va influența alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Se pare că Ucraina anihilează armata de troli susținuți de inteligența artificială, care a jucat un rol esențial în succesul mișcării MAGA și al lui Trump.

Dacă va reuși să stăvilească – fie și temporar – valurile de ură, dezbinare și haos prin care „fermele de troli” rusești au transformat rețelele de socializare în arme, atunci Ucraina ne va fi salvat pe toți, încă o dată”.

Euronews transmite că variațiile de trafic au atras atenția unor figuri de marcă, printre care Laura Loomer, activistă de dreapta și susținătoare a lui Donald Trump, Garry Kasparov figură a opoziției ruse și fost campion mondial la șah sau Michael McFaul, fostul ambasador al SUA în Rusia.

Dezbaterea survine cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor pentru Congresul SUA de la jumătatea mandatului,  pe fondul unor îngrijorări persistente privind ingerințele străine și influența conturilor automatizate asupra discursului politic”.

Publicația online EUalive își arată însă scepticismul: 

”În spațiul public, atacurile au fost asociate cu scăderi ale activității online legate de anumite subiecte politice. Ipoteze similare au circulat și în ceea ce privește conținutul pro-Trump.

Istoricul Timothy Snyder și alte persoane au avansat ipoteza că o parte din activitatea boților pro-Trump și pro-AfD ar fi putut depinde de centrele de date rusești; totuși, astfel de afirmații nu au fost verificate independent printr-o metodologie transparentă, se bazează pe corelații, nu pe o relație de cauzalitate demonstrată”.

Iar publicația online Cybernews notează că ”unii experți în dezinformare califică deja drept „farsă” ideea că dronele ucrainene ar fi afectat „fermele de troli” rusești. Sfatul lor? Să nu mai combatem dezinformarea prin dezinformare”.

„Criza din România nu e de ieri, de azi”. Un specialist în polarizare politică explică cum au ajuns PSD și PNL să blocheze țara (Adevărul) - Ce face România cu banii împrumutați: 75% din ei se duc pe rostogolirea datoriilor și pe dobânzi (CursDeGuvernare) - După 20 de ani. Paris 2006 aducea marile volume la Mioveni prin Logan MCV, iar premierul era la Salon pentru a vorbi cu francezii. Paris 2026 găseşte Dacia tot în prim-plan, dar cu scandal politic la Bucureşti şi maşini produse în Turcia şi Slovenia (Ziarul Financiar) 

PSD face tot posibilul să submineze și varianta Luca Niculescu, a patra soluție propusă la alibi de președintele Nicușor Dan. Dacă și această variantă pică, președintele Dan va spune că nu are încotro și că realitatea politică îl obligă, după ce a epuizat toate variantele posibile, să-i dea mandatul lui Sorin Grindeanu. Acesta, la rândul său, va spune că nu are de ales, că PNL și USR au respins oferta de a reface coaliția și că nu-i rămâne nici lui altă soluție decât negocierea cu extremiștii sau cu partea frecventabilă din AUR.

Ce s-a întâmplat notabil în aceste luni a fost viteza cu care lideri importanți din AUR au creat un fel de disidență „europeană” și fațiș anti-rusească (vezi declarațiile lui Marius Lulea și Petrișor Peiu), în răspăr cu linia trasată de George Simion, uitat în tranșeul anti-UE împreună cu Călin Georgescu.

Liderii PSD îl acuză azi pe Bolojan că fuge de răspundere prin refuzul de a intra în guvernul Niculescu, după ce luni de zile l-au tocat că se agață de putere. Această nouă fentă retorică — de un ridicol absolut — este menită să producă multă ceață și confuzie pentru a camufla realitățile descrise mai sus. PSD nu-și dorește în realitate refacerea coaliției, ci există un elan colectiv în partid pentru o guvernare împreună cu AUR.

Pentru a înțelege ce se întâmplă în aceste momente pe scena politică din România, trebuie să ne aducem aminte de unde a început totul: Pactul PSD-PNL, rotativa guvernamentală girată de Klaus Iohannis, serviciile secrete și păpușoii Nicu & Marcel. Ideea de căpătâi care a stat la baza acestui demers a fost: STABILITATEA. Acum Nicușor Dan vinde aceeași idee. 

Autoproclamat „șef al sistemului”, Nicușor Dan refuză alegerile anticipate, pe care le asociază cu Instabilitatea, așa că insistă cu soluții de compromis. Ultima găselniță este Luca Niculescu, un alt personaj care ne vorbește insistent de Stabilitate, fără să ne explice în ce constă asta: într-o justiție condusă de Lia Savonea, în protejarea baronilor locali care fură din bugetul statului, în menținerea privilegiilor specialilor?

PSD și PNL au guvernat împreună atât de mult încât au ajuns să semene unul cu celălalt — și exact asta a creat AUR. Cercetătorul Vlad Bujdei, specialist în polarizare politică la SNSPA, a explicat pentru „Adevarul” că actuala criză nu e de ieri, de azi, ci este rodul unor compromisuri ideologice, au neglijat educația și au perpetuat sărăcia. Iar soluția nu e austeritate, ci taxarea sectoarelor care au raportat profituri record — o idee pe care România „o aude, dar își pune mâinile pe urechi”.

Datoria publică a României a ajuns la final de iulie la 1.205 miliarde de lei, un nivel echivalent cu 60,4% din Produsul Intern Brut (PIB), conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor (MF), consultate de CursDeGuvernare.ro.

Problema cea mai mare Nu este, însă, nivelul datoriei, ci, în primul rând, faptul că cea mai mare parte a împrumuturilor se duce pe datoriile vechi, rostogolirea lor și dobânzile aferente.

Practic, din cauza deficitului bugetar mare și a dezechilibrelor macro, România a ajuns să se împrumute scump, ca să plătească datoriile vechi ieftine… .

Salonul Auto de la Paris, unde Dacia este din nou printre atracţiile ediţiei, arată cât s-a schimbat perspectiva uzinei din România în 20 de ani.

Dacă în 2006 Logan MCV era începutul unei game întregi promise de Carlos Ghosn pentru Mioveni, cu investiţii, capacitate nouă şi un centru de inginerie de 450 mil. euro la Titu, în 2026 Spring şi Striker merg la Novo Mesto, respectiv la Bursa, Katrin Adt nu are nimic de anunţat pentru Mioveni, iar Fabrice Cambolive leagă orice model nou de competitivitate şi de stimulente pentru producţia locală.

În anul universitar 2025–2026, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca erau peste 5.000 de studenți cu vârste între 30 și 93 de ani, reprezentând 11.9% din totalul studenților. La Universitatea din București, peste 4.000 aveau între 30 și 73 de ani, adică 11.6% din total. Unii dintre ei s-au întors la studii după ani de pauză, alții au schimbat domeniul sau au vrut să aprofundeze ce făceau deja. 

PressOne a vorbit cu mai multe persoane care au avut de împărțit timpul între cursuri, examene, serviciu și familie, au întâlnit colegi și uneori profesori mai tineri, iar unii s-au lovit și de întrebarea: „La ce îți mai trebuie facultate la vârsta asta?”

În ultimele zile, am aflat o cifră greu de imaginat. Două surse serioase, un reprezentant al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și unul al Băncii Naționale a României (BNR), au declarat că 15% din populația României deține criptoactive. Este adevărat că declarațiile reprezentantului BNR sunt mai precise decât cele ale demnitarului de la ASF. Adică, înțelegem că, pe de o parte, este vorba despre 15% din populația activă și, pe de altă parte, că nu toți sunt deținători de criptomonede, ci „sunt atrași” de astfel de active.

Dincolo de nuanțe, declarațiile oficialilor ne arată că peste un milion de români dețin sau sunt interesați de criptomonede. Numărul lor este enorm, dacă ne gândim că 30% din populație nu are un cont bancar, ceea ce ne spune destul de multe despre nivelul de bancarizare al societății românești.

De ce ne plac criptomonedele? Oficialii de la ASF și BNR au declarat că la nivel european, românii au cel mai mare procentaj de deținători de criptomonede din totalul populației active. Ne plac criptomonedele pentru că ne atrage îmbogățirea rapidă. În fond, cripto sunt văzute ca un mijloc de „a da lovitura”, „de a face bani buni” într-o perioadă scurtă de timp.

Cumpărătorii de monede virtuale se uită la creșterile de preț pe care acestea le înregistrează și speră să prindă o dinamică rapid ascendentă care să îi îmbogățească. Desigur, cei care achiziționează cripto ignoră prăbușirile de preț care se întâmplă periodic, uită repede înșelătoriile care s-au făcut pe o serie de platforme de tranzacționare și care au lăsat zeci de mii de oameni fără banii plasați în monede virtuale și, de asemenea, ignoră faptul că piața criptomonedelor este total nereglementată și nesupravegheată.

Pentru unii, totala libertate a acestei piețe reprezintă un atu, dar lucrurile stau în felul acesta atunci când prețurile cresc și toți deținătorii de cripto sunt fericiți. Când, însă, prețurile se prăbușeșc sau când platforma de tranzacționare se închide peste noapte și cumpărătorii pierd o mare parte din active, păgubiții și-ar dori ca piața să fie reglementată și supravegheată de o autoritate de profil.

Nu în ultimul rând, realitatea este că în România sunt foarte puține utilizări efective ale criptomonedelor. Adică, este foarte greu să găsești un loc oficial în care să poți face o plată în criptomonede.

Este posibil ca atracția față de criptoactive să aibă și o altă cauză. România este o societate cu un nivel ridicat al corupției și al economiei gri sau negre și în aceste condiții criptomonedele sunt un bun canal pentru plasamente de bani negri care pot fi eventual transformați în unii albi.

Există și o categorie de investitori care gândesc că este bine să cumpere acum un bitcoin, de exemplu, pentru orice eventualitate, adică să nu regrete mai târziu că au ratat afacerea vieții. Mai ales că sunt profesioniști, fani cripto, care prezic că una dintre monedele virtuale va atinge valoarea de un milion de dolari. În fața unui cântec de sirenă atât de spectaculos, o bună parte a populației cedează.

Epoca romantică a cumpărătorilor de criptomonede în numele unui ideal a trecut. Bitcoin a venit însoțit și de o poveste. S-a spus că este simbolul libertății financiare pentru că îi elibera pe deținători de sub jugul băncilor clasice. Acum, după mai bine de două decenii de la apariția cripto utilizatorii și publicul larg au înțeles că nu este vorba despre idealuri sfinte, ci pur și simplu despre bani câștigați sau pierduți.

Aproximativ 1,3 milioane de români au sau au avut criptomonede. Probabil cei mai mulți dintre ei au sume modice așteptând să dea lovitura și să se îmbogățească. Cei care și-au pierdut banii plasați în active virtuale sunt victime colaterale. Nimănui nu-i plac învinșii, tuturor le plac îmbogățiții peste noapte.