Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

By RFI România
Download on the App Store

Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România episodes

  • NATO reconfirmă Articolul 5, dar încrederea aliaților în Trump rămâne scăzută

    Cu ce rămânem după summitul NATO de la Ankara? Presa internațională vede un Donald Trump adus la sentimente mai bune față de aliații europeni, cu toate excesele privind Groenlanda. Totuși, nimeni nu știe cât vor dura toanele bune ale președintelui american. Încrederea rămâne la cote scăzute, cred comentatorii.

    Pentru Euronews, summitul a arătat „o trecere bruscă de la confruntare la afecțiune, în doar câteva ore, ilustrând gama largă de emoții afișate de imprevizibilul lider american.

    Acest lucru s-a reflectat în declarația finală a summitului”, în care liderii NATO și-au reafirmat „angajamentul neclintit” față de clauza de asistență reciprocă consfințită în articolul 5 al Tratatului”.

    Citeste siSummitul de la Ankara | Ruptura a fost evitată, dar „în viitor va fi un șantier de reformă a NATO”

    The Guardian a văzut, la rândul său „un Donald Trump instabil și uneori irascibil. El a declarat că a simțit o «iubire imensă» din partea liderilor occidentali la summitul NATO, la doar câteva ore după ce i-a criticat aspru pentru cheltuielile lor de apărare și refuzul lor de a sprijini Statele Unite în războiul împotriva Iranului”. 

    Pentru aliații care „se temeau că Trump își va anunța retragerea completă din NATO”, schimbarea de dispoziție a ocupantului Casei Albe a fost o veste destul de bună, notează și CNN. „Rămâne de văzut cât va dura această lună de miere.(…)

    Rețeaua americană de televiziune amintește că în urmă cu doar trei săptămâni, la summitul G7 din Franța, „Trump lăuda meritele acordului său cu Iranul - un acord pe care acum îl declară mort, ilustrând astfel natura adesea efemeră a rezultatelor acestor conferințe diplomatice”. (Sursa: Courrier International)

    De fapt, încrederea a fost distrusă de mult...

    crede ziarul german Handelsblatt: 

    „Încă o dată, președintele irascibil nu și-a ascuns disprețul față de partenerii transatlantici – indiferent cât de mult ar încerca europenii să-l îmbuneze. (...)

    Așadar, ne întrebăm cât de mult a mai rămas din alianța occidentală de apărare, când nimeni din această parte a Atlanticului nu poate avea încredere în angajamentul americanilor.

    Obligația de apărare reciprocă în temeiul articolului 5 este un răsad fragil, mai înrădăcinat într-o clauză a Tratatului decât în ​​încrederea dintre partenerii care cândva împărtășeau aceleași valori. Această încredere a fost distrusă de mult timp.”

    Citeste siRomânia la Summitul NATO: 17 decizii și discuții care ne vizează (Curs de Guvernare)

    Și totuși, Europa este mai puternică tocmai datorită lui Trump, este de părere ziarul spaniol El Mundo.

    „Summitul NATO de la Ankara s-a încheiat cu rezultate mai mult pozitive decât negative.

    Într-un moment în care Donald Trump a amenințat în repetate rânduri că va retrage SUA din alianța transatlantică, aceasta a reușit să-și păstreze unitatea politică, cel puțin pentru moment.

    Cel mai important beneficiu pentru Europa este că a câștigat timp pentru a continua reînarmarea fără a fi abandonată de principalul său protector în fața amenințării existențiale a Rusiei. (... )

    Trump este și va rămâne o sursă constantă de incertitudine. Și tocmai acest lucru obligă Europa să urmeze, cu mai multă hotărâre și viteză, calea unității politice și a autonomiei militare.  Aceasta este promovată – paradoxal – de Trump.” (Sursa. Eurotopics)

    4 min
  • România la Summitul NATO: 17 decizii și discuții care ne vizează (Curs de Guvernare)

    Summitul NATO de la Ankara a fost unul din cele mai consistente pentru România, o evoluție pozitivă în contextul riscurilor de securitate în intensificare din regiune. Notabilă este integrarea României în acordurile ce privesc producția militară comună și achizițiile comune, asta în contextul creșterii rolului Turciei ca furnizor de securitate, parte din acest proces în desfășurare de mutare a faliilor geopolitice dinspre Europa de Est către Orientul Mijlociu, scrie cursdeguvernare.ro)

    În conferința de după încheierea oficială a summitului, președintele a arătat că a susținut și propus aliaților să contribuie la capacitățile de apărare a Republicii Moldova. În același timp, Nicușor Dan a spus că s-a vorbit despre creșterea importanței energetice a Mării Negre – unde și Turcia va începe producția de gaze. Astfel, și zăcământul Neptun Deep al Petrom și Romgaz va fi acoperit de un acord cu Turcia și Bulgaria operațiuni de deminare și control la infrastructurile critice, mai notează sursa citată.

    Un general NATO demontează entuziasmul după summitul de la Ankara: „România a contat spre deloc” în negocierile pentru extinderea conductelor strategice, spune generalul Dorin Toma, care – într-un interviu pentru Adevărul – îndeamnă la realism.  

    Cine este „avocatul-prescripție” care îl apără pe Viorel Pașca. Libertatea a aflat că este vorba despre Răzvan Doseanu. Avocatul-vedetă din Baroul Bihor  a avut printre clienți inculpați faimoși, precum afaceristul bihorean Victor Micula, fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, și fostul președinte al Consiliului Județean Bihor, Alexandru Kiss.

    Doseanu, care se recomandă ca „un nume de referință în avocatura de drept penal din România”, s-a autointitulat „avocatul-prescripție”. Ceea ce el numește „succese răsunătoare” înseamnă evitarea pedepselor cu executare, a arestului preventiv sau prescrierea faptelor pentru care sunt judecați clienții săi.

    De la ce a pornit ruptura dintre Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Dar dacă, de fapt, discutăm despre altceva - se întreabă Cătălin Tolontan în editorialul din Hotnews.ro:

    ”În culisele puterii, există numeroase explicații pentru declanșarea crizei politice actuale.

    Când eram mici ne-au învățat ca, după ce vedem fulgerul, să numărăm în gând până când auzim tunetul. Cu cât trec mai puține secunde între fulger și tunet, cu atât furtuna este mai aproape.  

    În criza politică, noi ne uităm la fulger. Îi urmărim mai ales pe Dan, Bolojan, Grindeanu, Simion, Fritz, Kelemen și Georgescu. Dar poate că tunetul a venit, nebăgat de seamă. Și efectele le vom resimți, în curând.

    Recent, Nicușor Dan a stârnit rumoare când a spus că el nu luptă cu sistemul. A enervat, dar nu a retractat. Președintele nu este sindicalistul-șef al României. Președintele este cel care, împreună cu alții, conduce sistemul. Acesta a fost sensul onest al vorbelor sale.

    La rândul său, Ilie Bolojan nu este un rebel, un flower power întârziat. Nu este haiducul care ia de la bogați și dă la săraci. Este decident în același sistem.  Asta îi unește. Mai departe însă, cei doi se separă...”

    România are 10 ani să aplice noile reguli europene pentru câini și pisici. Ce ar putea face chiar de mâine aflăm din PressOne:

    ”Parlamentul European a aprobat primul regulament comun privind bunăstarea câinilor și pisicilor, care introduce microciparea și înregistrarea obligatorie, interzice reproducerea animalelor cu malformații intenționate și limitează practici considerate până acum normale în multe state membre, inclusiv ținerea câinilor permanent în lanț.

    Pentru România, însă, cea mai importantă întrebare nu este dacă regulile sunt bune, ci dacă statul este pregătit să le aplice. Pentru că, în multe privințe, România are deja legi asemănătoare pentru câini. Printre prevederile care au atras cea mai mare atenție se numără interzicerea ținerii permanente a câinilor în lanț.

    În prezent, legislația românească obligă proprietarii de câini să îi microcipeze și, în cazul câinilor de rasă comună, să îi sterilizeze. Cu toate acestea, în multe zone rurale obligațiile sunt ignorate aproape complet. Noua legislație europeană extinde obligațiile și asupra pisicilor, domeniu în care România aproape că nu are reguli specifice”.

    5 min
  • „Se fură mult în țara asta”

    „S-a furat mult în țara asta”. Este o vorbă pe care sunt sigur că ați auzit-o de nenumărate ori cu diverse ocazii, fie în emisiuni de televiziune, fie la discuții amicale purtate la o masă. La fel mi s-a întâmplat și mie, am auzit rostindu-se de nenumărate ori, dar de fiecare am tăcut și am ridicat din sprâncene precaut...

    Nu pentru că nu aș fi crezut că s-a furat în România, ci pentru că aș fi vrut ca o afirmație atât de tranșantă să fie însoțită dacă nu de dovezi, măcar de câteva exemple concrete.

    De-a lungul timpului am văzut sau am citit despre multe cazuri care arătau cât de mult s-a furat în România. De exemplu, în anii 90 înflorise la colțul străzii un comerț cu facturi false și era previzibil că nu se cumpărau degeaba, ci tocmai pentru a fi folosite.

    Am citit știri despre diverse personaje, precum fiii unor primari, de exemplu, care tocmai lansau în construcție adevărate cartiere rezidențiale fără să fie deranjați de nimeni. Am citit cu toții despre faimoasa schemă de fraudare a bugetului prin neplata TVA. Schema se numește „carusel” și constă în mutarea facturilor prin mai multe companii până când ultima firmă dispare și bineînțeles nu achită datoria față de stat. Specialiștii spun că acest tip de fraudă este cauza principală pentru gap-ul de TVA al României, cel mai mare din Uniunea Europeană.

    Pot fi vizibile și rezultatele fraudelor. Uneori, în declarațiile de avere ale demnitarilor sau politicienilor, alteori, în vilele și mașinile pe care le au și ale căror valori depășesc vizibil veniturile încasate.

    Atunci când afli că piața imobiliară românească este dominată de plățile cash trebuie să se aprindă un beculeț, să apară un semnal de alarmă, față de legalitatea fondurilor.

    Nu mai punem la socoteală, pentru că știm foarte puține lucruri despre banii scoși în afara țării. România are acorduri de schimb de informații fiscale cu aproape toate destinațiile favorite pentru plasarea banilor murdari, are o autoritate care se concentrează pe spălarea banilor, avem băncile comerciale care sunt obligate să raporteze tranzacțiile suspecte sau cele care depășesc o anumită valoare.

    Avem, de asemenea BNR care centralizează toate informațiile referitoare la mișcările de bani din interiorul țării sau cele din țară către exterior. Cu toate acestea, rareori găsim un caz în care s-a luat urma banilor.

    România și-a construit toate instituțiile care să o apere de fenomenul furturilor. De asemenea, există legislație specială care amendează acțiunile aflate în afara legii. Dar, rezultatele nu sunt spectaculoase.

    La toate acestea m-am gândit după ce am aflat că ieri inspectorii ANAF au descoperit o fraudă fiscală în valoare de 26 milioane de lei. Modul de operare nu a fost deloc subtil, respectiv o firmă care organiza și difuza online turnee de lupte de tip MMA (Arte marțiale mixte) nu a înregistrat în contabilitate veniturile obținute.

    Nu este clar dacă nu a contabilizat niciun venit sau doar o parte dintre ele, dar cert este că firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare, coduri de acces pentru vizionarea luptelor și, în plus, avea 30.000 de abonați plătitori.

    La activitatea de bază s-a adăugat și una de pariuri, respectiv cei care vizionau luptele MMA erau atrași să mizeze pe meciuri, doar că procedeul era la fel ca în cazul vizionărilor, adică veniturile nu se înregistrau contabil.

    În aparență, descoperirile inspectorilor Antifraudă sunt o performanță. De fapt, nu este nicio mare realizare, pentru că având instituții și legislație ar fi trebuit ca modul de lucru să fie prevenit, nu descoperit după ce s-au furat 26 milioane.

    De altfel, comunicatul ANAF nu precizează dacă banii s-au recuperat sau nu. Nu poate fi o scuză nici modul de operare online. Sunt multe afaceri care s-au mutat din spațiul fizic în cel virtual și instituțiile trebuie să aibă mijloacele de apărare și verificare. Ceea ce pot spune, însă, este că într-adevăr „se fură mult în țara asta”.

    5 min
  • Liberalii își stabilesc strategia după decizia Tribunalului București

    Liberalii se reunesc in sedinta dupa ce deciziile Congresului PNL la care a fost aleasă noua conducere, au fost suspendate de instanță. Vorbim de o hotarare executorie a Tribunalului Bucureşti care a admis solicitările celor 18 liberali care îl contestă pe Ilie Bolojan. E o problema pentru democratie aceasta hotarare fara precedent? Discutam in aceasta seara. 

     

    Tragem linie dupa summitul NATO de la Ankara

    In urma intalnirii ramane o intrebare- legitimeaza Donald Trump atacurile ucrainenilor asupra Rusiei, dupa ce a avansat ideea ca ar putea acorda Kievului dreptul de a produce rachete Patriot? Pe de alta parte, desi săptămâna trecută se vorbea insistent despre posibilitatea ca președintele american să anunțe o retragere semnificativă de trupe din Europa, acest lucru nu s-a intamplat. 

    Maia Sandu demarează consultările privind desemnarea premierului, la o săptâmână după ce Alexandru Munteanu și-a dat demisia

    ”Dacă criza guvernamentală se va încheia repede, dauna pentru parcursul european va fi minimă. În cazul în care criza va persista, atunci e clar că va afecta deschiderea noilor capitole de negocieri cu Uniunea Europeană”, spune comentatorul moldovean, Nicolae Negru.

     Raport: Franţa nu este pregătită pentru a face faţă episoadelor repetate de caniculă

    Tara nu este adaptată la consecinţele schimbărilor climatice, iar politicile legate de climă rămân « insuficiente ». Un semnal de alarmă tras de Înaltul Consiliu pentru Climă, care a prezentat cel mai recent raport. Este nevoie urgentă de reducerea într-un ritm mai accelerat a gazelor cu efect de seră, indica documentul. Il analizam mai tarziu. 

    43 min
  • Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier la Chișinău

    Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, după demisia-surpriză de vinerea trecută a lui Alexandru Munteanu. Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

    Temele ediției:

    -        Viitorul european al Republicii Moldova este una dintre marile priorități ale Parlamentului European – o Moldovă sigură, stabilă și integrată în UE este în beneficiul securității întregii Europe. Parlamentul European cere la Strasbourg deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu Republica Moldova. Raportul anual a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate, în plenul PE, la Strasbourg. Valeria Vițu aduce detalii.

    -        Fosta colaboratoare a lui Ilan Șor, Evghenia Guțul, condamnată în Republica Moldova după ce a introdus ilegal milioane de euro peste Prut, a scris o carte din închisoare. Cartea a avut o prezentare impresionantă, însă la Moscova, unde Maria Zaharova a vorbit cu lacrimi în ochi despre drepturile omului din Republica Moldova și Europa. Ne spune mai multe Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie”.

    -        De la dependența de gazul rusesc la energie regenerabilă – aceasta este miza energetică a Republicii Moldova, care trece prin cea mai rapidă transformare din punctul acesta de vedere de după independență. În ultimii cinci ani, capacitatea de producție a energiei verzi a crescut de peste 12 ori. Cea mai mare parte a creșterii vine din fotovoltaic. Problema este ce face Moldova cu această energie la prânz, când producția excede consumul. În luna mai a acestui an autoritățile au anunțat un record: într-o singură zi, peste 70% din consumul intern de electricitate a fost acoperit din surse regenerabile. Pentru o țară mică, vulnerabilă energetic și aflată la frontiera războiului din Ucraina, cifra este spectaculoasă. Dar boom-ul regenerabilelor a fost mai rapid decât adaptarea sistemului. Ce soluții există? Liliana Barbăroșie a căutat răspuns, într-un reportaj comun realizat cu colegii noștri de la DW.

    -        Cinci ani de detenție, luni întregi în izolare și o condamnare la opt ani pentru că a criticat regimul din Belarus. Jurnalistul polono-belarus Andrzej Poczobut a fost eliberat la sfârșitul lunii aprilie, în urma unui schimb de prizonieri. Jurnalistul a primit Premiul Saharov în 2025 pentru activitatea sa. Andrzej Poczobut spune la RFI, într-un interviu acordat Mădălinei Șerban în Parlamentul European, ce viitor democratic poate avea Belarusul și cum este tratată minoritatea poloneză de acolo.

    -        Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Ar fi al doilea grup de capitole în negociere, iar Chișinăul spune că este pregătit.

    -        Grupul port-drapel al Companiei Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie.

    Știrile zilei:

    La Chișinău, președinta Maia Sandu anunță consultări cu partidele parlamentare privind desemnarea candidatului pentru funcția de Prim-ministru.

    Șefa statului declara vineri, după demisia-surpriză a premierului Alexandru Munteanu, că identificarea unei candidatori nu este o sarcină ușoară, în condițiile dificile în care se află Republica |Moldova.

    Un comunicat de presă anunță în această dimineață că întâlnirile vor avea loc vineri și sâmbătă la Președinție. Sunt invitate toate partidele din Parlament.

    Ziua de vineri este rezervată discuțiilor cu formațiunile din opoziție. Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională a primarului de Chișinău, Ion Ceban, și Partidul Socialiștilor al lui Igor Dodon, a anunțat zilele trecute că nu va participa la aceste consultări.

    Partidul Acțiune și Solidaritate, de guvernare în Republica Moldova, are o majoritate confortabilă de 55 sută de mandate în Parlament. Discuțiile formațiunii cu Maia Sandu vor avea loc sâmbătă.

    ***

    Parlamentul European cere deschiderea tuturor clusterelor de negociere cu R.Moldova. Raportul anual, care condamnă și încercările repetate ale Federației Ruse de a destabiliza R.Moldova a fost votat, miercuri, cu o largă majoritate.

    ***

    Republica Moldova a fost invitată oficial să-și prezinte poziția de negociere pe Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană. Anunțul a fost făcut de viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, transmite IPN.

    Invitația a fost trimisă de președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene, iar autoritățile de la Chișinău sunt deja pregătite pentru această etapă. „Continuăm să mergem înainte în procesul de negocieri pentru aderarea la UE. Suntem pregătiți pentru acest pas de mai bine de un an”, a declarat Cristina Gherasimov. Aceasta a subliniat că, în această etapă, este esențială menținerea ritmului reformelor pentru avansarea negocierilor de aderare.

    Luna trecută, pe 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la UE, cu primul cluster, sau grup de 5 capitole, „Valori fundamentale”, care cuprinde justiția, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice. Clusterul 6 – „Relații externe” cuprinde două capitole – relații externe și politica externă de securitate și apărare.

    Chișinăul și-a propus să deschidă pe parcursul lunii iulie toate celelalte clustere de negociere cu UE, doar că nu este clar în acest moment ce impact va avea asupra ritmului reforme demisia Guvernului de la Chișinău.

    ***

    La finalul summitului NATO, președintele României Nicușor Dan anunță că a cerut sprijin pentru garantarea securității Republicii Moldova.

    „Am ridicat două puncte importante pentru noi, față de Flancul Estic: Unul este Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie în continuare la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru dar care împărtășește valorile occidentale și importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și energetică”, a spus Nicușor Dan.

    Liderii statelor membre NATO au reafirmat, în declarația adoptată la finalul summitului de la Ankara, angajamentul „de neclintit” față de principiul apărării colective prevăzut de articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic și au anunțat noi măsuri pentru consolidarea capacităților militare ale Alianței. Documentul prevede totodată un nou angajament de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026. Șefii de stat și de guvern ai Alianței subliniază că unitatea și solidaritatea dintre aliați rămân fundamentul securității euroatlantice și reafirmă că „un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”, potrivit articolului 5 al Tratatului de la Washington.

    ***

    Grupul port-drapel al Gărzii de Onoare a Armatei Naționale va participa la parada militară organizată la Paris cu prilejul Zilei Naționale a Republicii Franceze, marcată pe 14 iulie. Militarii moldoveni vor defila pe bulevardul Champs-Élysées alături de reprezentanți ai forțelor armate franceze și ai altor state partenere.

    Potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău, este a doua participare a militarilor Armatei Naționale la parada organizată la Paris cu ocazia Zilei Naționale a Republicii Franceze.

    35 min
  • Radu Mihaiu, deputat și vicepreședinte USR, despre criza politică

    USR cere PSD-ului să fie mai flexibil în discuțiile privind formarea unui nou Guvern. Vicepreședintele Uniunii Salvați România Radu Mihaiu spune într-un interviu la RFI că partidul său a fost de multe ori ”maturul din cameră”.

    Radu Mihaiu, despre Guvern: ”România are nevoie de reformă și nu ne putem permite în acest moment să dăm țara pe mâna celor care nu-și doresc reformă și care o să anuleze toată suferința pe care au avut-o cetățenii în ultimul an, ducându-ne în fix situația care ne-a dus la nevoia măsurilor acestora dificile”.

    Despre PSD: ”Eu zic că USR a fost maturul din cameră de foarte multe ori în guvernarea aceasta care a început în 2025. De foarte multe ori, USR a lăsat de la el și la moțiunea simplă împotriva Dianei Buzoianu și la votul pentru Avocatul Poporului și la toate piedicile care au fost puse instituțional și care nu au fost foarte publice toate”.

    Despre un pol reformist PNL-USR: ”În acest moment, avem decizie de colaborare cu PNL și cred că s-a văzut că USR și PNL, sigur, cu niște limite, niște marje care sunt absolut normale, USR și PNL s-au coordonat în acțiunile politice. Cred că acest lucru poate să continue și eventual, de ce nu, să ajungă și la o altă formă mai solidă de colaborare”.

    17 min
  • Legume de sezon de la ”Sol și Suflet”

    Dacă încerci provocarea Plastic Free July, de a consuma și cumpăra cât mai puțin plastic, îți poți opri atenția și asupra fermei Sol și Suflet, care practică agricultura regenerativă și livrează săptămânal coșuri cu legume de sezon în capitală, Ploiești și Brașov.

    Sol și Suflet este un proiect dezvoltat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România încă din 2021. Scopul a fost să testeze dacă producția agricolă poate deveni autosustenabilă prin refacerea naturii.

    Se pare că ferma a trecut testul, căci mangoldul, morcovii, sfecla și multe altele te așteaptă pe pagina lor de Facebook. 

    Tu vii cu sacoșa ta și susții, în același timp, ferma de permacultură.

    2 min

About Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

From the publisher's feed

Ascultați programele și podcasturi RFI România. Podcasturi, interviuri, dosare, invitați - RFI