Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Summitul NATO de la Ankara trebuia să transmită imaginea unei Alianțe unite și pregătite să răspundă noilor provocări de securitate. Presa internațională constată însă că atenția s-a mutat aproape complet asupra președintelui american Donald Trump, ale cărui declarații au umbrit întâlnirea liderilor încă din prima zi.

„Trump atacă aliații NATO și spulberă speranțele europenilor pentru un summit Kumbaya”, titrează Politico. Liderii europeni sperau că promisiunile privind majorarea cheltuielilor pentru apărare și achiziția de armament american vor crea o atmosferă favorabilă. În schimb, Donald Trump a declarat că este „foarte dezamăgit de NATO” și s-a întrebat: „De ce cheltuim sute de miliarde de dolari, iar ei nu sunt acolo pentru noi? Noi am fost întotdeauna acolo pentru ei.”

Dar dacă pentru NATO tonul a fost critic, față de țara gazdă discursul s-a schimbat radical, mai punctează Politico. Donald Trump l-a elogiat pe Recep Tayyip Erdoğan, pe care l-a numit „un lider puternic” și „un lider respectat în întreaga lume”, lăudând inclusiv organizarea summitului.

Și BBC observă că, deși era un summit NATO, „covorul roșu metaforic i-a fost întins lui Donald Trump”. Erdoğan l-a întâmpinat personal la aeroport, cei doi au mers „braț la braț”, iar avioanele militare turce au survolat ceremonia, încă o dovadă a apropierii dintre cei doi lideri.

Dar această primire fastuoasă nu a împiedicat apariția tensiunilor între aliați la summit. „Exista întotdeauna riscul ca Trump să fie factorul perturbator al summitului. Și, într-adevăr, declarațiile sale incendiare au punctat imaginea atent construită a unității”, notează postul britanic.

Printre subiectele care au reaprins disputele se află și Groenlanda. Atât Politico, cât și Al Jazeera relatează că Donald Trump a insistat că teritoriul autonom danez „ar trebui să fie controlat de Statele Unite, nu de Danemarca”. Răspunsul premierului danez Mette Frederiksen a fost ferm: aliații trebuie să respecte suveranitatea Danemarcei și să accepte că „Groenlanda nu este de vânzare”.

The Washington Post consideră că problema depășește disputa privind Groenlanda și ridică întrebări despre însăși credibilitatea Alianței. Publicația americană amintește că Donald Trump pune sub semnul întrebării de ani de zile angajamentul Statelor Unite față de Articolul 5. „Ajungem într-o situație în care există mai multe îndoieli decât cu oricare alt președinte din istoria recentă, iar acest lucru îi face pe europeni nervoși”, avertizează fostul oficial NATO Camille Grand, citat de publicație.

Presa internațională aduce în prim-plan o imagine simplă - summitul dedicat unității Alianței a ajuns să pună accentul, înainte de toate, pe afinitățile și nemulțumirile președintelui american.

Despre provocarile celei de-a 33-a editii a Festivalului International de Teatru Sibiu ne-a vorbit Constantin Chiriac, presedintele festivalului.

Dacă ești pregătit să încerci provocarea Plastic Free July, harta de pe site-ul Zero Waste România îți poate fi un prieten bun, întrucât acolo ai o hartă a inițiativelor compatibile cu principiile zero waste din România. 

Asta înseamnă magazine cu produse fără ambalaje, ateliere de reparații de încălțăminte și marochinărie, croitorii, ateliere de reparații biciclete, mobilier, electronice, electrocasnice și ceasornicării. Practic tot ce ține în viață un obiect în loc să-l trimită la gunoi.

Filosofia din spatele hărții e că zero waste nu înseamnă doar să cumperi mai puțin plastic, ci și să repari ce ai: pantofii care pot primi tălpi noi, bluza care se poate modifica sau laptopul care are nevoie de o curățare.

Harta este și colaborativă – dacă știi un atelier sau un magazin zero waste care nu apare încă, îl poți semnala organizației ca să-l adauge.

PSD face un apel către PNL, USR și UDMR să fie de acord cu o discuție pe teme economice. Deputatul social-democrat Marius Budăi spune într-un interviu la RFI că negocierile pentru formarea Guvernului ar trebui să plece de la problemele economice ale țării, nu de la orgoliile politicienilor.

Marius Budăi, apel către PNL, USR și UDMR: ”Fac un apel public: domnule Bolojan, domnule Fritz, domnule Hunor, domnilor senatori și deputați care putem forma o majoritate, haideți, în loc să ne certăm politic, haideți să ne batem în soluții economice”.

Despre Ilie Bolojan: ”Noi nu trebuie să discutăm despre politicieni și despre supărările și orgoliile: vai, sunt supi, că m-a demis! Nu, noi trebuie să discutăm despre cetățeni și despre problemele lor reale”.

Despre o eventuală sesiune extraordinară a Parlamentului: ”Noi și săptămâna asta am fost la Parlament, am avut comisie la Muncă, la Buget, nu este nici o problemă, din punctul nostru de vedere. Dar de ce e așa disperat domnul Bolojan? Oare nu tot din cauza dumnealui? Oare nu tot din cauză că avem un Guvern care nu are puteri depline? Facem sesiune extraordinară ori de câte ori este nevoie, toată vara dacă este nevoie, toată vara facem sesiune extraordinară”.

Jurnal de știri

Cătălina Murariu, director executiv al Fundația Dacia pentru România este invitata emisiunii de astăzi.

Larisa Crunțeanu și Cristina Stoenescu ne vorbesc despre programul de proiecții FIASCO 2026. Seri de Artă video, care vor avea loc la MNLR.

Actorii Corina Moise și Vlad Ionuț Popescu sunt în studioul RFI pentru a ne vorbi despre spectacolul BUG, de Tracy Letts, în regia lui Vlad Bălan.

OCDE a publicat ieri un raport având ca temă piața muncii. Cercetarea analizează coordonatele pieței muncii în statele membre OCDE și adaugă perspectiva dezvoltării joburilor.

Raportul arată încă de la început că în ceea ce privește ocuparea forței de muncă există disparități regionale mari referitoare la ocupare, șomaj sau venit disponibil. Drept urmare șansele de a găsi un loc de muncă de calitate și care să ofere posibilitatea de a urca pe scara veniturilor depind de la regiune la regiune.

În ceea ce privește schimbările de pe piața muncii, inteligența artificială este în prim-plan. Astfel, se pierd locuri de muncă în industria prelucrătoare, dar se câștigă joburi în domeniul serviciilor. Nu este o regulă care se aplică pentru toate statele, ci din nou funcționează diferențele regionale.

Analiza OCDE arată că în ultimul an au apărut semne de încetinire ale pieței muncii, în sensul că există o diminuare a ratei de ocupare. În medie, rata șomajului a rămas constantă, respectiv la un nivel de 4,9%, iar rata medie de ocupare este de 72%.

Să luăm câteva exemple. Dintre statele membre OCDE cele mai mari rate ale șomajului sunt în Finlanda - 10,8%, Spania – 10,6% și Chile 9,2%. La polul opus, cele mai reduse rate ale șomajului sunt înregistrate în Japonia – 2,5%, Mexic – 2,7% și Coreea de Sud - 2,8%.

Studiul precizează că absolvenții de facultate au un risc mai ridicat de șomaj decât alți lucrători, dar această tendință se manifesta și înainte de apariția inteligenței artificiale, deci nu este neapărat cauza fundamentală pentru care tinerii nu reușesc să se angajeze.

Oportunitățile de angajare, evoluția în carieră și nivelul de trai depind de locul în care trăiesc cei care caută un un job. Există diferențe de dezvoltare atât în interiorul țării, cât și între state. Disparitățile regionale din interiorul unei țări antrenează costuri, pentru că regiunile cu performanțe scăzute nu își pot valorifica potențialul. De asemenea, diferențele de dezvoltare pot crea și dezamăgiri sociale, în sensul că unii oameni pot simți că sunt lăsați în urmă de cei care locuiesc în regiunile dezvoltate.

În peste jumătate din statele OCDE ratele de ocupare ale forței de muncă variază cu 20 de puncte procentuale între regiunile mici, mai puțin dezvoltate, și cele cu un nivel de dezvoltare ridicat.

Analiza OCDE arată că salariile reale cresc, dar ritmul încetinește. În primul trimestru al acestui an creșterea anuală a salariilor reale a fost în medie cu 2,2%, comparativ cu 2,7%, în primul trimestru al anului trecut.

Raportul arată și clasamentul creșterilor salariale reale în statele membre OCDE. Pe primul loc, se află Turcia, cu o creștere salarială cu 78%, în perioada 2021-2026. Dar să nu uităm că în acești ani economia turcă a avut rate înalte ale inflației.

Pe al doilea loc se găsește Ungaria cu o creștere cu 30%, iar pe poziția a treia este Polonia cu 16,5%. Există un grup de state în care creșterea salarială reală, în ultimii cinci ani, a fost zero. Printre ele sunt Estonia, Canada, Belgia sau Japonia. O a treia categorie este formată din state în care salariile reale au scăzut. Este cazul unor state precum Elveția, Irlanda, Finlanda, Slovacia, SUA, Danemarca sau Suedia.

România, chiar dacă nu este încă membră OCDE, ar fi fost în clasament cu o creștere a salariului real, situație care însă s-a schimbat în ultimul an, în sensul că creșterile de salarii au fost mai mici decât rata inflației.

Autorii raportului OCDE se întreabă ce pot face autoritățile publice pentru a crește gradul de ocupare. Studiul menționează o serie de politici publice care se pot aplica, cum ar fi ajutoare financiare acordate șomerilor care acceptă locuri de muncă în alte regiuni decât cele în care locuiesc acum.

După cum se poate vedea, soluții există. Trebuie doar ca statele să fie creative și să aibă un pic de curaj.