Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Viitorul NATO depinde, în mare măsură, de Donald Trump. Este concluzia care traversează comentariile presei internaționale înaintea summitului Alianței de la Ankara, unde liderii europeni încearcă să-l convingă pe președintele american că Europa își asumă, în sfârșit, o parte mai mare din propria apărare.

„Angajamentele privind cheltuielile de apărare sunt supuse testului Trump”, titrează CNBC.

Canalul american observă că reuniunea mută „dezbaterea de la promisiuni la punerea lor în practică”. Publicația notează că executivele europene au acceptat deja că trebuie „să cheltuiască mai mult, să producă mai mult și să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria securitate”.

Dar, avertizează CNBC, dacă Washingtonul intenționează „să retragă trupe, echipamente sau capabilități, aliații au nevoie de o foaie de parcurs și de un calendar”.

Problema este că Donald Trump nu este cunoscut pentru predictibilitatea sa...

Deutsche Welle observă că una dintre cele mai importante misiuni ale secretarului general al NATO, Mark Rutte, este „să îl mențină pe Donald Trump la bord”, evitând orice confruntare publică și insistând asupra beneficiilor economice pe care NATO le aduce Statelor Unite.

Citeste siSummitul NATO de la Ankara are „toate șansele să fie istoric”. Care sunt mizele întâlnirii

„În timp ce Donald Trump se plângea, secretarul general al NATO a răspuns cu laude. Multe laude. Și a arătat spre panouri mari pe care erau inscripționate titluri de culoare aurie, unul dintre ele intitulat: „The Trump Trillion” […] subliniind o creștere suplimentară de 1,2 trilioane de dolari (1 trilion de euro) a cheltuielilor pentru apărare ale aliaților europeni și ale Canadei începând din 2017, când Trump a preluat funcția pentru prima dată.”, scrie publicația germană.

Și NPR ajunge la aceeași concluzie. Radioul public american scrie că Donald Trump vine la Ankara pentru a verifica dacă aliații își respectă angajamentele asumate anul trecut și descrie reuniunea drept „primul catalog de note” după summitul de la Haga.

În opinia experților citați de Deutsche Welle, adevărata miză a summitului nu este însă suma tot mai mare a cheltuielilor militare, ci unitatea politică.

„Dacă summitul afișează diviziuni politice, dacă președintele Statelor Unite critică un aliat pentru că nu cheltuiește suficient sau pentru că nu a făcut destul în războiul cu Iranul, atunci este slăbită coeziunea politică și, odată cu ea, mesajul de descurajare și apărare al NATO.”, notează experții.

Pentru Turcia, gazda reuniunii, relația personală cu Donald Trump este la fel de importantă. Courrier International notează că președintele american participă la summit „din respect pentru președintele Erdogan”. Ankara speră că această apropiere se va traduce și prin ridicarea restricțiilor americane privind vânzările de armament și chiar prin revenirea în programul avioanelor F-35.

Dincolo de orice declarație oficială, presa internațională vede summitul de la Ankara ca pe un exercițiu de echilibru diplomatic. Miza nu este doar dacă Europa va cheltui mai mult pentru apărare, ci dacă liderii NATO vor reuși să-l convingă pe Donald Trump că Alianța rămâne un proiect în care merită să investească.

Naționala masculină de volei U 18 începe astăzi aventura la Campionatul European din Italia. Micii tricolori merg la turneul final cu vise mari, dar și cu povești inedite. Căpitanul echipei este și DJ-ul vestiarului; liberoul vine dintr-o familie în care voleiul se joacă aproape în formulă completă, iar unul dintre titulari are un cercel norocos și un plan special dacă România ia medalie.

Emoții, ambiții și visuri mari pentru cea mai tânără generație a voleiului masculin românesc. Începând de astăzi, Naționala U18 a României va evolua la Campionatul European din Italia. Turneul final se desfășoară până pe 18 iulie, în orașele Porto San Giorgio și Cisterna di Latina. Competiția reunește cele mai valoroase 16 selecționate ale continentului și reprezintă cel mai important examen al acestei generații.

Calificarea la Campionatul European confirmă progresul constant al voleiului juvenil românesc și răsplătește munca depusă de jucători și staff-ul tehnic în ultimii ani. Pentru tinerii tricolori, fiecare meci va fi o oportunitate de a demonstra că pot concura de la egal la egal cu cele mai puternice școli de volei din Europa.

România va evolua în Grupa a II-a, iar adversarii (Franța, Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania, Germania și Țările de Jos) sunt unii dintre cei mai puternici din voleiul juvenil european.

Fiecare echipă va disputa câte șapte meciuri, iar primele două clasate se califică în semifinale. Cele mai bine clasate echipe europene vor obține și calificarea la Campionatul Mondial U19 din 2027.

Pe hârtie, Franța, deținătoarea titlului european, și Spania pornesc printre favoritele grupei. Bulgaria, Belgia și Germania sunt, la rândul lor, formații cu tradiție la nivel juvenil, ceea ce înseamnă că România va avea un parcurs foarte dificil. Totuși, generația pregătită de staff-ul tehnic român a demonstrat la calificări și la Campionatul Balcanic că poate pune probleme oricărui adversar.

Pe bancă, România are un antrenor cu experiență la acest nivel. Răzvan Parpală este la a treia calificare la un turneu final și este unul dintre specialiștii lucrului cu juniorii. Selecționerul știe că tricolorii vor avea de înfruntat naționale puternice.

„Un obiectiv îndrăzneț ar fi să ajungem pe locul 3. Dar grupa din care facem parte este o grupă foarte puternică. La nivelul acesta de vârstă, generațiile sunt diferite valoric. În grupa cealaltă, dacă eram sigur de două victorii, aici, în grupa noastră, trebuie să ne luptăm ca să facem meciuri bune și să putem câștiga” – Răzvan Parpală, antrenor România.

Pentru Eduard Panait, participarea are o miză în plus. Este primul lui Campionat European, dar și primul în care poartă banderola de căpitan. În bagajul lui există un obiect fără de care nu pleacă nicăieri: boxa. Panait este liderul echipei și în vestiar, acolo unde e responsabilul cu playlist-ul.

„Boxa nu lipsește. Nu pot să plec nicăieri fără boxă, ascult muzică oricând. Eu sunt DJ-ul. Playlist-ul îl am deja format, l-am făcut deja” – Eduard Panait, căpitan România.

Povestea lui e una specială. Înainte să ajungă la volei, a jucat fotbal. Era atacant. A fost luat direct de pe stadion și adus la sală.

„Am făcut fotbal, am jucat atacant. Acum sunt fanul lui Cristiano Ronaldo. Domnul antrenor m-a luat de pe terenul de fotbal, exact de pe stadion și a zis vino la mine la antrenamente și de atunci...” – Eduard Panait, căpitan România.

Nu a regretat niciodată alegerea. Dar dacă nu era voleiul, Eduard recunoaște că ar fi putut urma un alt drum: fotbalul sau meseria tatălui său, cea de navigator de vapor.

„Sincer să vă zic, cred că aș fi rămas cu fotbalul. E posibil și navigator, mai ales că tata este navigator pe vapoare, dar cât timp merge cu voleiul o să rămân aici” – Eduard Panait, căpitan România.

Liberoul Valeriu Verciuc mai are trei frați voleibaliști

În defensivă, România are un jucător cu moral uriaș. Valeriu Verciuc a fost desemnat în urmă cu o săptămână cel mai bun libero al Campionatului Balcanic U18. El a pus trofeul pe birou, în cameră, ca să-l vadă în fiecare zi.

„Îl țin pe biroul la mine în cameră, să-l văd tot timpul, să mă mândresc cu faptul că l-am primit și sunt foarte bucuros de acest lucru. Am fost foarte uimit când m-au anunțat, nu mai puteam, tremuram tot, eram foarte fericit” – Valeriu Verciuc, jucător România.

În familia Verciuc, voleiul este aproape o tradiție. Încă trei frați au legătură cu acest sport.

„Suntem patru care facem volei. Fratele meu cel mai mare s-a lăsat, nu mai practică. Dar celălalt frate, Ioan încă joacă volei și am o soră mai mică care și ea a început să joace volei. Eu m-am apucat datorită fratelui meu cel mai mare, că el făcea volei și el m-a adus pe calea aceasta a voleiului” – Valeriu Verciuc, jucător România.

Pe centrul fileului, România îl are pe Darius Lae. Ritualul lui de dinaintea meciurilor este legat de un cercel norocos.

„Am un cercel norocos care-mi poartă noroc mereu. L-am pus acum aproape 4-5 luni, iar de atunci îmi poartă de fiecare dată noroc. E cu mine mereu” – Darius Lae, jucător România.

Darius are și piercing, iar noi tatuaje sunt deja pe lista dorințelor. Dacă România ia medalie la Europene, centrul tricolorilor ar vrea ca toată echipa să rămână cu o amintire comună.

„Îmi plac și piercingurile. Vor mai urma și tatuaje, normal. Acum mai stăm puțin, că avem treabă și pe viitor o să mai urmeze câteva. Dacă luăm medalie la Europene aș vrea să ne facem grupul de aici, un tatuaj toți la fel. Oriunde, mic, mare, cum o fi, să avem toți să știm că am luat medalie atunci” – Darius Lae, jucător România.

Din totalul celor 409 persoane găsite în azile, 149 sunt încadrate în grad de handicap, iar 212 sunt vârstnici. Doar 40 de aparţinători au sunat pentru a se interesa de persoanele din centrele lui Viorel Pașca. Dar unde au ajuns cei peste 400 de oameni din Bihor? Încearcă să afle PressOne într-o analiză realizată de Oana Moisil și Mircea Șerdin.

Pe 30 iunie, 409 oameni aflați în stare de vulnerabilitate fizică și socială au fost preluați de autorități din mai multe centre din Bihor care erau neacreditate să ofere servicii sociale și medicale. Aceștia au fost transferați în centre din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) din toată țara, dar și în centre private contractate de DGASPC.

Din informațiile obținute de PressOne, oamenii mutați din Bihor au ajuns în 20 de județe. PressOne a documentat deja parcursul acestora. Informațiile respective, actualizate, stau la baza hărții interactive de mai jos.

Conform autorităților, în urma evaluărilor medicale și sociale care pot să dureze și peste 60 de zile, aceștia vor fi mutați în județele de reședință.

Până la momentul publicării acestei hărți, PressOne a contactat toate cele 20 DGASPC, pentru a afla câți oameni ajuns în fiecare județ. Nu toate instituțiile au oferit un răspuns. Materialul va fi actualizat pe măsură ce primim informații noi.

Într-un interviu pentru hotnews.ro, Georgiana Pascu manager la ”Pledoarie pentru Demnitate – Centrul pentru Monitorizare și Justiție Socială” spune că „Tot ce s-a întâmplat în cazul de la Dumbrava a fost cu complicitatea unor funcționari ai statului. Nu a fost un secret ceea ce se întâmpla acolo. Probabil că ceea ce nu s-a așteptat nimeni a fost ca, la un moment dat, să înceapă și o anchetă penală”.

Pascu urmărește acest caz de un an, după ce Digi 24 a dezvăluit cazul a 12 pacienți transferați de la Spitalul Județean de Urgență Drobeta-Turnu Severin către Viorel Pașca.

G4 Media scrie despre Afacerea vaccinurilor anti-COVID, filiera de aprobare a achizițiilor: cine propunea, cine decidea, cine executa / Noi detalii despre procesul cu Pfizer.

Două seturi de documente obținute de G4Media de la Secretariatul General al Guvernului, în baza legii privind informațiile publice, aduc puțină lumină în cețoasa afacere a achiziției de vaccinuri ant-COVID, în care predomină mai mult declarațiile politice decât actele emise de diferite autorități în timpul pandemiei.

Un prim set de documente permite reconstituirea traseului prin care vaccinurile anti-COVID ajungeau în România, de la stadiul de propunere, trecând prin cel de decizie și până la cel de implementare.

Un alt set de documente se referă la circumstanțele în care s-a născut litigiul dintre România și producătorul de medicamente Pfizer, în urma căruia statul român are de plătit despăgubiri de aproape 600 de milioane de euro.

A apărut o nouă ediție a Foii de Observație - newsletter-ul realizat de Sorana Stănescu, jurnalist specializat pe Sănătate care abordează un subiect pe care îl urmărește de vreo trei ani și jumătate: ce beneficii aduc navigatorii de pacienți și cum ar putea fi ei integrați în sistemul public de sănătate. Din articol aflăm: Ce este un navigator de pacienți și unde găsești unul. Ce poate și nu poate rezolva un navigator. Cât te costă serviciile unui navigator. Cum devii unul și unde te poți angaja și ce lipsește ca să avem navigatori în sistemul public.

Desigur, atunci când pierzi principalul motor de creștere nu este o bucurie. Așa se întâmplă cu ritmul consumului. Mulți ani la rând creșterea consumului a impulsionat creșterea economică. Voci autorizate ale experților avertizau că economia românească este mult prea dependentă de creșterea consumului. În special pentru că o parte a produselor comercializate erau venite din import și, drept urmare, frenezia consumului a avut ca rezultat și o creștere a deficitului comercial.

Nimeni nu poate spune că pentru economie consumul nu este util. Dar depinde de dozaj. Atunci când consumul este alimentat de creșteri ale salariilor plătite din fonduri publice, când deficitul bugetar ajunge la cote greu de imaginat, creșterea economică bazată pe consum nu mai este sănătoasă. Și mai ales, este ușor de imaginat că va veni un moment în care lucrurile se vor schimba.

Acel moment a apărut anul trecut și a însemnat creșterea TVA. Din luna august 2025, consumul a început să scadă față de aceeași perioadă a anului precedent sau față de luna trecută a anului în curs. Au mai fost excepții în care într-o perioadă a anului de câteva luni consumul creștea față de anul precedent. Ce trebuie văzut? Că începând cu luna august 2025, s-a instalat o scădere a consumului. În luna mai a.c. față de mai 2025 a fost o scădere cu 4,5%, iar în primele cinci luni ale anului scăderea a fost cu 5,5%, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Mai sunt câteva cauze ale scăderii consumului: inflația mare de aproape 11% descurajează consumatorii și îi face mai prudenți, înghețarea pensiilor și salariilor bugetare a blocat creșteri de venituri pe care angajații la stat se obișnuiseră să le primească an de an, indiferent de starea economiei, au fost și creșteri de taxe sau impozite pe care guvernul le-a decis pentru a reduce deficitul bugetar și, nu în ultimul rând, creșterea salariului mediu a fost, începând cu luna august 2025, depășită de creșterea inflației.

Nu ar trebui să ne grăbim să tragem concluzia că scăderea consumului este cauzată exclusiv de măsurile luate în ultimul an de guvernul Bolojan. Să nu omitem că deciziile referitoare la reducerea deficitului bugetar erau absolut necesare și că, de asemenea, era previzibil că o dată cu măsurile impuse de necesitatea scăderii deficitului va apărea și efectul de reducere a consumului. Nu trebuie să fii un mare economist să prevezi acest lucru, ci doar să trăiești în România.

Mai degrabă ar trebui să privim spre anii trecuți, mai ales către 2024 încheiat cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB care reclama măsuri etapizate de reducere a deficitului. Mai mult decât atât, era nevoie de respectarea calendarului de micșorare a deficitului bugetar așa cum a fost el convenit cu Comisia Europeană. Reducerea deficitului nu se face de la sine, ci este nevoie de măsuri concrete, nepopulare și care duc, așa cum se vede, inclusiv la scăderea consumului.

Există totuși o zonă de speranță și anume aceea că în mai a.c. consumul a crescut față de luna aprilie a.c. cu 1,2%. Nu este un ritm impresionant, dimpotrivă este destul de redus, dar ne poate da o scânteie de așteptare pozitivă și anume o schimbare de tendință, adică revenirea consumului în următoarele luni.

Deocamdată, în primele cinci ale anului, comparativ cu anul trecut, scăderile au fost cu 8% la produse nealimentare, cu 3,7% la produse alimentare și cu 2,8% la carburanți. Deficitul comercial a început să scadă, la fel și deficitul de cont curent. Este o corecție nu foarte plăcută, dar necesară.

Comisarul european pentru buget, polonezul Piotr Serafin, a criticat public cererea țărilor frugale de reducere drastică a fondurilor blocului comunitar pentru următorii șapte ani, avertizând că aceasta le-ar putea afecta propriile interese tradiționale, precum agricultura, sau ar putea submina chiar politici considerate moderne, inclusiv apărarea și competitivitatea.

Potrivit publicației Politico, intervenția lui Serafin vine după ce Germania a cerut o scădere a bugetului multianual cu 400 de miliarde de euro, aproximativ o cincime din valoarea înaintată de Comisie, de 2 trilioane de euro, și a criticat, împreună cu aliații săi, țările austere care se autointitulează „modernizatoare”, reducerea de 2% propusă luna trecută de președinția cipriotă a Consiliului UE, considerând-o insuficientă.

În discursul din deschiderea conferinței anuale a Comisiei Europene privind bugetul, Serafin a avertizat că o reducere a cheltuielilor comune ale celor 27 de state membre ar putea duce la o factură mai mare pentru guvernele naționale. El a spus: „Un buget al UE auster poate să nu fie neapărat modern”.

Tinerii danezi vor mai multe produse organice în magazine

Un sondaj realizat în rândul tinerilor danezi cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani arată că cei mai mulți doresc să cumpere alimente organice, dar reclamă oferta redusă de pe rafturile magazinelor, potrivit euromeatnews.com.

Oficialii danezi au constatat, pe baza cifrelor sondajului, că tinerii nu au făcut neapărat un obicei din a cumpăra produse organice. Pentru mulți, acestea sunt alese atunci când se integrează în viața lor de zi cu zi și când sunt disponibile în magazine. 76% dintre tinerii danezi cumpără alimente organice frecvent sau ocazional. 61% se așteaptă să cumpere mai multe produse din această categorie în următorii trei ani, în timp ce 27% au răspuns că ar cumpăra mai multe alimente organice dacă disponibilitatea s-ar îmbunătăți.

Kirsten Lund Jensen, responsabilă cu sectorul produselor organice, s-a declarat surprinsă de rezultatele sondajului și a lansat un apel către comercianți: „Cifrele arată că tinerii își doresc alimente organice, dar acestea trebuie să fie și accesibile. Nu are rost să caute căpșuni, cartofi, șnițele sau alte produse organice daneze și să nu le găsească pe raft. Multe alimente organice sunt produse în Danemarca. Fermierii și companiile sunt pregătite să satisfacă cererea. De aceea, apelul meu către comercianții cu amănuntul este clar: Puneți mai multe produse organice pe rafturi și faceți-le mai ușor de ales”.

În același timp, tinerii vor mai multe informații pentru a înțelege diferența dintre producția organică și cea convențională și pentru a ști pentru ce plătesc. În general, datele cercetării de piață arată că motivele care cântăresc cel mai mult în decizia de cumpărare a alimentelor organice sunt: dorința de a evita reziduurile de pesticide din fructe și legume, respectul pentru mediu și apa potabilă și o mai bună bunăstare a animalelor.

Austria reduce dependența de soia importată

Austria a transformat aproape complet lanțul de aprovizionare cu ouă, înlocuind soia importată pentru hrana păsărilor cu soia produsă în Europa, nemodificată genetic, într-un proces la care au aderat marii retaileri, producătorii de furaje, fermierii și organismele de certificare.

Potrivit organizației non-profit Donau Soja, implicată în acest proiect care a început în urmă cu mai bine de un deceniu, aproape toate ouăle convenționale comercializate în prezent în Austria provin de la găini hrănite cu soia europeană certificată, în locul celei importate, asociată frecvent cu defrișările și lanțurile lungi de aprovizionare. „Nu a început cu întregul sector. A început cu opinia publică și așteptările consumatorilor, cu câțiva pionieri și cu angajamente pe termen lung ale comercianților cu amănuntul”, a declarat directorul organizației.

Această schimbare a adus o serie de avantaje. Pe de o parte, a redus dependența de piețele globale pentru aprovizionarea cu furaje proteice și a stimulat producția internă de soia, care îi asigură Austriei o autonomie de aproximativ 40%, comparativ cu media de 6% la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, conform unui studiu al Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena, a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 40% față de media Uniunii Europene. Totodată, culturile de soia, care sunt fixatoare de azot, contribuie la creșterea sănătății solului, reduc nevoia de îngrășăminte sintetice și încurajează o rotație mai diversificată a culturilor.

Sectorul zootehnic și proteinele, pe agenda Comisiei Europene

Marți, 7 iulie, Comisia Europeană va lansa oficial Strategia pentru sectorul zootehnic, după o amânare de o săptămână, potrivit calendarului publicat de Agence Europe. De asemenea, este așteptat planul privind proteinele. Ambele documente urmează să fie prezentate în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie și vor face obiectul unui prim schimb de opinii între miniștrii europeni ai agriculturii.

Actorii din lanțul agroalimentar și organizațiile din sfera societății civile urmăresc cu atenție acest moment și pașii care urmează, iar așteptările sunt diferite: organizațiile de fermieri și producătorii de furaje vor măsuri urgente pentru protejarea competitivității economice și reducerea dependenței de importuri, în timp ce organizațiile de mediu își doresc reguli mai stricte pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.

Cele două inițiative vor contribui la conturarea cadrului viitoarelor politici europene privind sectorul zootehnic și producția de proteine din blocul comunitar.

. Care sunt principalele provocări cu care se confruntă alianţa si cum s-a pregătit Ankara pentru summit, discutam imediat.  Si Nicusor Dan va participa la Summit si va solicita continuarea sprijinului Aliat pentru regiunea Mării Negre şi întărirea apărării pe Flancul Estic. 

Iată ce spune la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, care le cere formațiunilor politice să renunțe la liniile roșii în privința formării unui nou Guvern. Ii veti asculta argumentele in aceasta seara.  

Un incendiu de vegetaţie care arde necontrolat în sud-vestul Franţei a dus la evacuarea a 10.000 de persoane din oraşe  şi sate situatie in apropierea graniţei cu Spania, iar potrivit oficialilor, vânturile puternice vor provoca extinderea focarelor. Si in Spania, Portugalia si Grecia incendiile fac ravagii. 

Ovidiu Nahoi în dialog cu politologul Radu Carp, autorul cărții Tehno-populism, politica identitară și tentația democrației iliberale”, Editura Cetatea de Scaun. Despre cum rețelele sociale și Inteligența Artificială potențează guvernările autoritare.

"În Statele Unite există corporații gigantice, sunt și magnați pe care îi numim tehnomonarhi – așa cum îi numește un autor italian pe care l-am citat în carte - persoane care au miliarde, sute de miliarde de dolari în conturi și aceștia se uită pe harta lumii, văd că anumite țări sunt mai sărace decât ei personal și atunci consideră că aceste țări pot fi transformate, pot să lucreze mai eficient pe modelul corporațiilor. Și atunci democrația devine o piedică, pentru că nu mai ai nevoie de separația puterilor, de exemplu; nu mai ai nevoie de a asigura drepturile fundamentale, nu mai ai nevoie de un sistem de justiție", avertizează politologul Radu Carp.

"Aceste corporații sunt gigantice și pot avea acțiuni mult mai eficiente decât statele. Adică, tentația acestor corporații de a avea propriile armate, propriile sisteme de sănătate, propriile reguli de guvernare – orașele viitorului guvernate de această tentație – este încă foarte mare".

Poluarea cu particule fine rămâne principala amenințare pentru sănătatea locuitorilor din București și Ilfov. Iată ce arată un studiu realizat de organizația Ecopolis privind calitatea aerului în Capitală și zona metropolitană. Directoarea executivă a asociației, Oana Neneciu, spune la emisiunea Planeta Verde de la RFI că România riscă sancțiuni europene.

Ecopolis a identificat în raportul privind calitatea aerului mai multe zone ale Bucureștiului, unde concentrațiile zilnice de particule fine depășesc limita legală. Printre ele, Obor/Veranda, Colentina, Chiajna-Militari, Sintești și Voluntari.

Raportul Ecopolis privind calitatea aerului arată de asemenea o diferență masivă de poluare între anotimpuri: concentrațiile de PM 2,5 sunt mult mai mari iarna, decât vara, aproape dublu.

Oana Neneciu spune că ”în 2025, calitatea aerului în Capitală și zonele metropolitane a fost la fel ca în anii precedenți, la fel de proastă. Odată ce se va transpune noua directivă europeană care reduce valorile poluanților destul de mult, vom avea depășiri aproape în tot Bucureștiul, plus zonele metropolitane”.

Ea precizează că ”sursele de poluare sunt aceleași, sunt la fel de mari, de intense, pe timpul iernii avem același raport de poluare aproape dublă față de primăvară-vară, pentru că avem încălzirea aceasta rezidențială care este destul de învechită în toate formele ei, plus arderi intensive de tot felul de combustibili solizi sau de deșeuri și asta contribuie semnificativ pe perioada cuprinsă între octombrie și martie. Cum scade temperatura sub 10 grade Celsius, cum vedem această creștere a poluanților, a pulberilor în suspensie, PM 10 și PM 2,5”.

Oana Neneciu precizează că locurile unde sunt amplasate stațiile de măsurare a calității aerului din rețeaua națională trebuie schimbate, pentru că unele dintre ele se află în zone cu trafic auto redus sau sunt înconjurate de multă verdeață: ”Iarna aceasta am reușit să facem o comparație, a venit o echipă din Germania, de la un ONG de acolo, care cu niște aparate foarte performante au măsurat oxizii de azot și particulele provenite din arderea aceasta pe combustie de la trafic și am reușit să măsurăm, pornind de la Piața Victoriei, apoi Piața Romană, Piața Universității și valorile erau și de șase ori mai mari decât erau la stația noastră oficială de la Cercul Militar”.