Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Jurnal de știri

Într-o Românie în care toată lumea vorbește despre „bula imobiliară”, dar puțini își permit să cumpere un apartament, doi tineri s-au gândit să mute jocul din spatele ușilor de dezvoltator în buzunarul fiecărui om cu 100 de euro de investit.

Așa s-a născut Stock.estate, prima platformă de crowdfunding imobiliar reglementată de ASF în România, un loc în care poți deveni investitor în real‑estate fără să ai milioane în cont. Îți trebuie doar curajul de a paria pe viitorul unui oraș, al unui cartier, al unei clădiri.

Alexandru Constantin este omul din spatele codului. Este cofondator și Chief Technology Officer la Stock.estate, inginer software și de machine learning cu peste zece ani de experiență în fintech. Este omul care transformă formule și algoritmi în produse pe care le poți atinge cu degetul pe ecran.

Împreună cu partenerul său, Vicențiu Vlad, a construit un marketplace care leagă dezvoltatori în căutare de finanțare de mii de utilizatori obișnuiți. A trecut prin procesul dur de autorizare europeană și raportează azi investiții de peste un milion de euro și volume lunare de sute de mii, cu planuri clare de extindere în Germania și Austria.

În această ediție „Noi venim din viitor” vorbim cu Alexandru Constantin despre cum arată drumul de la liniile de cod la blocurile în care oamenii chiar locuiesc. Vom vedea ce ne spune apetitul românilor pentru investiții despre maturizarea noastră ca societate și despre ce înseamnă să construiești, din România, o platformă fintech pregătită să joace în liga europeană.

Mai multe despre el și proiectele lui puteți afla la adresa: stock.estate

PSD și PNL ar trebui să renunțe la atacuri și să se pună la masa discuțiilor, declară într-un interviu la RFI liderul deputaților UDMR, Csoma Botond. El speră de asemenea că președintele Nicușor Dan va fi mai activ în formarea unui nou Guvern.

Csoma Botond, despre formarea unui nou Guvern: ”Eu cred că PNL și PSD trebuie să renunțe puțin la aceste atacuri și să ne așezăm cu toții la masă și să găsim o soluție de compromis, nu există altă cale, numai calea dialogului”.

Deputatul UDMR crede că ”această ceartă ca la grădiniță nu face altceva decât să crească AUR-ul, să crească extremismul, să crească neîncrederea cetățenilor și furia lor față de autoritățile statului”.

Despre Nicușor Dan: ”În acest moment, cred că domnul Nicușor Dan este un pic pasiv, nu cred că intervine foarte mult în jocul politic, dar prin desemnările anterioare sigur că s-a implicat, cred că a trecut peste o linie roșie, dacă vreți, în privința jocului politic, a devenit un președinte prea mult jucător, să spun așa, l-a întrecut chiar pe Traian Băsescu, după opinia mea, mai ales prin a doua desemnare pe care a făcut-o”.

Demisia prim-ministrului Alexandru Munteanu: opoziția pro-rusă cere alegeri anticipate, iar președinta Maia Sandu anunță că începe consultarea partidelor politice pentru desemnarea unui nou prim-ministru. L-am întrebat pe Nicolae Țîbrigan, expert în combaterea dezinformării, cum a văzut el demisia Guvernului de la Chișinău și dacă cererile de anticipate, formulate, iată, de opoziția pro-rusă de la Chișinău în tandem cu presa rusească, pot deveni ceva mai mult decât încercări de a profita politic de demisia Guvernului și de a destabiliza situația din Republica Moldova.

- Republica Moldova este sub o atenție mediatică uriașă din partea Rusiei după demisia premierului Munteanu. Presa rusă controlată de la Kremlin cere alegeri anticipate, așteaptă demisia președintei Maia Sandu, dar și blocarea aderării la UE. Vitalie Cojocari a citit articolele și ne spune mai multe în „Cronica lui Vitalie”

- Invitații ediției de astăzi a Moldova Zoom sunt ambasadoarea Oana-Cristina Popa, cercetătoarea de la GMF, și Laurențiu Pleșca, ofițer de programe la GMF, cu care discutăm criza politică de la Chișinău și impactul acestor evoluții asupra graficului extrem de ambițios al Republicii Moldova de aderare la UE.

- Președinta Maia Sandu a declarat că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare.

- Opoziția pro-rusă, Mișcarea Alternativa Națională și Ppartidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările privind desemnarea unui nou premier.

- „Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică”. Este mesajul Ambasadei Ucrainei la Chișinău, după închiderea „Casei ruse”, a Centrului Rus de Cultură.

- Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, miercuri urmând să adopte rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE.

- Pe 6 iulie se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni.

Premierul demisionar de la Chișinău Alexandru Munteanu a declarat în această dimineață, într-o primă ieșire în spațiul public după ce și-a prezentat demisia vineri, că va asigura o tranziție fără sincope către noul cabinet și că 90 la sută dintre speculațiile din spațiul public legate de motivul demisiei sale nu sunt adevărate. Amintim, vineri Alexandru Munteanu și-a prezentat demisia printr-o postare pe rețele, în care spunea că a realizat că nu mai poate exercita funcția „în concordanță cu principiile și convingerile” sale. Luni dimineața, cu ocazia unui eveniment public, Munteanu a fost abordat de presă pentru explicații.

Președinta Maia Sandu a declarat la același eveniment că va avea săptămâna aceasta consultări cu partidele parlamentare și va veni cu o nominalizare, dar că deocamdată nu se poate discuta despre candidaturi. Asta, în condițiile în care presa a întrebat despre speculațiile că unul dintre candidați ar fi omul de afaceri Vasile Tofan.

Vineri, Maia Sandu a spus, după ce a aluat act de demisia prim-ministrului Munteanu, că a avut așteptări mai mari de la premier în legătură cu consultarea și explicarea către public a recentei reforme fiscale și cu adoptarea legii salarizării. Maia Sandu a subliniat că Alexandru Munteanu a avut mână liberă să facă reforme și să lupte împotriva abuzurilor, dar că „a ales să plece”.  

***

Opoziția pro-rusă din Republica Moldova, Mișcarea Alternativa Națională și Partidul Socialiștilor, a anunțat că nu va participa la consultările anunțate de Maia Sandu privind desemnarea unui nou premier.

***

Centrul rus de știință și cultură din Chișinău a anunțat că se închide, sâmbătă, 4 iulie. La această dată a expirat acordul în bază căruia a funcționat această instituție. Acord denunțat în 2025 de Republica Moldova, în contextul în care mai multe drone rusești au violat spațiul aerian al R. Moldova, iar unele au fost găsite în localități, transmite Ziarul de Gardă.

Și ambasada Rusiei la Chișinău a anunțat încetarea activității centrului și a precizat că funcțiile acestuia vor fi preluate parțial de secția de cultură a misiunii.

Ambasada Ucrainei salută decizia autorităților moldovene de a opri activitatea acestui centru, decizie pe care o numește „importantă” și „democratică”.

„După începutul agresiunii pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei, autoritățile Republicii Moldova au decis încetarea acordului interguvernamental care constituia baza juridică pentru activitatea „Casei Ruse” („Russkii Dom”) – filiala agenției federale „Rossotrudnicestvo”, unul dintre principalele instrumente ale „puterii soft” (soft power) a Rusiei în străinătate. Astăzi, această structură și-a încetat definitiv activitatea.

Sub pretextul cooperării culturale și umanitare, astfel de structuri au îndeplinit ani la rând un cu totul alt rol – promovarea narativelor criminale ale statului agresor, crearea unor rețele de influență și menținerea prezenței informaționale a Kremlinului în alte țări, inclusiv în Republica Moldova. Cultura trebuie să unească oamenii, nu să justifice războiul sau să servească drept paravan pentru propaganda criminală.

Felicităm Republica Moldova pentru această importantă decizie democratică. Eliminarea instrumentelor propagandei ruse reprezintă o contribuție nu doar la consolidarea securității informaționale a Republicii Moldova, ci și la sporirea securității și rezilienței întregii regiuni”, se arată în mesajul Ambasadei Ucrainei în R. Moldova.

***

Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 6-9 iulie, Eurodeputații urmează să adopte miercuri rapoarte anuale de evaluare a progreselor înregistrate de Republica Moldova, Ucraina și Serbia în direcția aderării la UE, precizează un comunicat al Parlamentului European, radio Chișinău.

Raportul privind Republica Moldova salută progresele înregistrate de această țară în toate capitolele de negociere și angajamentul său exemplar continuu față de reformele legate de aderarea la UE, în pofida provocărilor interne și externe semnificative.

Deputații cer Republicii Moldova să accelereze ritmul reformelor cheie în conformitate cu obiectivul său ambițios, dar realizabil, de a închide provizoriu negocierile de aderare până la începutul anului 2028 și de a adera la Uniunea Europeană până în 2030.

Înaintea votului în plen, deputații vor organiza marți dezbateri cu privire la cele trei țări. În urma voturilor, raportorii permanenți pentru Republica Moldova și Serbia și  vor organiza conferințe de presă.

***

Astăzi, 6 iulie, se împlinesc 77 de ani de la cel de-al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Basarabia. În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, regimul sovietic comunist a deportat zeci de mii de familii de țărani basarabeni, inclusiv femei, copii și bătrâni. Averile lor au fost acaparate de regimul bolșevic. Operațiunea Sud a fost apogeul terorii în masă în Basarabia, transmite Radio Chișinău.

Operațiunea din 1949 a fost denumită conspirativ IUG (română SUD), evenimentul a fost catalogat ulterior drept „cea mai mare deportare a populației basarabene”. Urmare a operațiunii au fost deportate 1 183 familii sau peste 35 mii de persoane, conform datelor oficiale.

Sursele neoficiale afirmă că aceste cifre nu reflectă întreaga proporție a dramei moldovenilor, deoarece numărul victimelor deportărilor a fost calculat reieșind din trei membri ai familiilor. Se știe, însă, că au fost ridicate familii cu 7-8 și chiar 14 copii.

Oh Rosa, nu e bine deloc! Împreună cu Zerya ajungem la Urgențe! Zirek a avut un accident azi de dimineață cu taxiul. Îl doare spatele și pieptul. Din fericire a fost luat deja în primire!

„Des nouvelles du 12 bis” este un curs radiofonic de limba franceză. Prin situații inspirate din viața de zi cu zi, acesta oferă o modalitate plăcută și accesibilă de inițiere în limba franceză.

Scenariul: Bertille Watrelot, după o idee originală de Alexandra Lăzărescu.

Dialoguri: Clement Poirier

Muzică originală: Manon Iattoni

Des nouvelles du 12 bis este realizat de Radio France Internationale în parteneriat cu France Éducation Internationale.

Găsiți podcasturi bilingve, fișe de exerciții, materiale pedagogice pentru lecții pe site-ul Le français facile avec RFI.

A început luna iulie și odată cu ea și provocarea globală Plastic Free July, care a pornit acum 15 ani, de la 40 de prieteni din Australia, și care a ajuns cea mai mare campanie mondială de evitare a plasticului.

174 de milioane de oameni din 190 de țări au participat în 2025, adică aproximativ 16% din consumatorii globali, iar împreună au evitat 290.000 de tone de plastic într-o singură lună.

Libertatea din provocare stă în faptul că setezi tu limita confortabilă: fie alegi să renunți la plastic de unică folosință, sau să nu mai cumperi nimic ambalat în plastic pe parcursul lunii.

87% dintre participanți spun că au păstrat cel puțin un obicei nou și după iulie, ceea ce înseamnă că o lună de exercițiu conștient poate schimba felul în care faci cumpărături, gătești și consumi.

Startul e simplu: sacoșa de pânză la piață, sticla reutilizabilă, roșiile proaspete în loc de conservă și pastele făcute acasă. Ești gata?

Jurnal de știri

Despre cutremurul din Venezuela și posibilele sale consecințe politice discutăm astăzi cu domnul Răzvan Pantelimon, profesor și analist politic

Despre filmul documentar „Vocile Bărăganului. Deportarea din 1951”, care prezintă mărturii cutremurătoare ale supraviețuitorilor deportărilor staliniste din România, prin care regimul comunist a trimis forțat în Câmpia Bărăganului zeci de mii de persoane considerate „dușmani de clasă”, discutăm astăzi cu doamna Claudia Florentina Dobre, istoric și cercetător la Institutul de Istorie Nicolae Iorga.