Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Platforma de Mediu pentru București este unul dintre cele mai active mecanisme de sprijin pentru inițiativele civice de mediu din Capitală. Dacă ai o idee pentru cartierul tău, ei te pot sprijini să o transformi în realitate.

Programul În ZONA TA acordă granturi de până la 15.000 de euro grupurilor de inițiativă comunitară care vor să facă ceva concret pentru spațiile verzi, calitatea aerului, gestionarea deșeurilor sau mobilitatea urbană din zona în care locuiesc. 

Platforma organizează periodic și forumuri de idei și inspirație unde inițiatorii din edițiile anterioare povestesc parcursul de la o idee vagă la un proiect implementat. 

Dacă locuiești în București și vrei să te implici, urmărește Platforma de Mediu pentru noi evenimente și runde de finanțare.

La Craiova este in plina desfasurare cea de-a 8-a editie a Festivalului Theater Networking Talents despre care ne-a vorbit Denisa Neațu, director artistic. Iar la Timisoara, Premiile Beta au deschis înscrierile pentru cea de-a șasea ediție a competiției dedicate arhitecturii și mediului construit din euroregiunea Dunăre–Criș–Mureș–Tisa. Oana Bănescu este coordonatoarea Premiilor Beta 2026.

De la fenomenul global de pe BookTok, direct pe străzile melancolice din Sankt Petersburg. În acest episod, Roxana Brănișteanu și Ion-Constantin Șolga dezbat „Nopți albe”, o bijuterie a tinereții lui Fiodor Dostoievski. Despre povestea „Visătorului” fără nume, despre capcana singurătății într-un oraș uriaș și despre cum un singur minut de fericire poate valora cât o viață întreagă.

Creșterea șomajului sau scăderea consumului au o serie de explicații care scapă deocamdată analizei statistice. Nu este doar un fenomen specific României și din acest motiv ar fi nevoie de o abordare europeană.

Invitat: Christian Năsulea, profesor de economie.

Jurnal de știri

Rugbyul românesc intră într-o nouă etapă a existenței sale odată cu participarea la ediția inaugurală a World Rugby Nations Cup 2026, competiția echipelor aflate imediat sub elita mondială. Pentru „Stejari”, turneul reprezintă un test important înaintea participării la Campionatul Mondial din Australia. Primul meci, duminică, împotriva selecționatei din Chile.

Pentru România, World Rugby Nations Cup 2026 este mai mult decât o serie de meciuri internaționale: este o oportunitate de a demonstra că țara noastră poate reveni în prim-planul rugbyului mondial, că tradiția acestui sport continuă să fie susținută de generații de jucători dedicați și că „Stejarii” sunt pregătiți de Cupa Mondială care începe la începutul anului viitor în Australia.

Noua competiție reunește 12 naționale calificate la Cupa Mondială de Rugby 2027 și completează Nations Championship, rezervat celor mai puternice reprezentative ale lumii. Astfel, World Rugby își propune să ofere mai multe meciuri oficiale cu miză și un calendar internațional mai echilibrat pentru toate echipele participante. România se numără printre națiunile care au primit șansa de a evolua într-un cadru competițional de cel mai înalt nivel din afara primei divizii mondiale.

Pentru rugbyul românesc, participarea în această competiție vine într-un moment important. După calificarea la Cupa Mondială din 2027 și evoluțiile constante din ultimii ani în competițiile europene, „Stejarii” au nevoie de confruntări regulate împotriva unor adversari puternici pentru a continua progresul. Lipsa unor teste internaționale de nivel ridicat a reprezentat adesea un obstacol în dezvoltarea echipei naționale, iar Nations Cup promite să reducă această diferență.

România face parte din grupa europeană, alături de Georgia, Portugalia, Spania, Hong Kong China și Zimbabwe, în timp ce cealaltă grupă reunește reprezentative alte 6 naționale din America și Pacific. Totuși, formatul competiției este unul inedit: echipele din grupa europeană nu joacă între ele, ci întâlnesc formațiile din cealaltă grupă.

În ediția inaugurală din 2026, România are programate următoarele meciuri: duminică cu Chile (la Santiago), pe 11 iulie cu Uruguay (la Montevideo), pe 18 iulie cu Samoa (la Montevideo), iar în noiembrie cu SUA, Canada și Tonga, toate cele 3 meciuri la București.

Astfel, România dispută în total șase meciuri în competiție: trei în luna iulie, în deplasare, și trei în noiembrie, acasă urmând ca la final să se stabilească clasamentul competiției.

Nations Cup este privită și ca un pas strategic spre apropierea de marile puteri ale rugbyului. În viitor, sistemul competițional ar putea include promovare și retrogradare între Nations Cup și Nations Championship, ceea ce ar transforma fiecare ediție într-o miză și mai importantă. Pentru România, performanțele din această competiție pot influența poziționarea internațională și oportunitățile de a disputa meciuri împotriva celor mai valoroase selecționate din lume.

Căpitanul României, Cristi Boboc de la CSA Steaua, spune că România are acum un lot mult mai omogen și experimentat decât cel de anul trecut, când Stejarii au pierdut la scor în fața selecționatelor din Chile și Uruguay:

„Nations Cup reprezintă un turneu importat pentru România. Înfruntăm adversari puternici și facem un pas major în pregătirea Cupei Mondiale de anul viitor. Plecăm în America de Sud cu un lot mult mai omogen și experimentat decât cel de anul trecut, iar acest plus se va reflecta, așa cum toți ne dorim, în rezultatele pe care le vom obține.

Ne dorim să câștigăm toate meciurile, să creștem nivelul de joc și mai ales să folosim toată experiența din aceste meciuri în a crește atât individual, cât mai ales, ca grup.

Avem o revanșă de luat în fața selecționatelor din Chile și Uruguay. Vrem să demonstrăm că rezultatele de anul trecut au fost doar o consecință a numeroaselor schimbări și absențe din lot. Obiectivul nostru la Nations Cup este clar: vrem să câștigăm fiecare meci, să ne îmbunătățim jocul și să creștem, atât individual, cât și ca grup. Mergem acolo să luptăm pentru victorie în fiecare partidă și să arătăm că rugby-ul românesc are resurse reale”.

Staff-ul tehnic a selecționat 32 de jucători pentru aceste 3 jocuri, 18 înaintași și 14 jucători de treisferturi. Selecționerul David Gerard e conștient că adversarii sunt mai bine cotați decât “Stejarii” și a spus ce așteaptă de la această deplasare în America de sud.

De aici ar trebui să vină experiența pentru competițiile majore

În primele partide din America de Sud, „Stejarii” întâlnesc adversari cu stiluri de joc diferite și cu o experiență importantă în competițiile internaționale. Aceste deplasări reprezintă un test atât din punct de vedere sportiv, cât și logistic, deoarece echipa trebuie să gestioneze călătorii lungi, diferențe de fus orar și condiții climatice diferite de cele întâlnite în Europa.

Tocmai astfel de provocări contribuie la maturizarea unei echipe care își propune să facă pasul către un nivel superior.Indiferent de rezultatele finale, participarea României în World Rugby Nations Cup 2026 marchează începutul unei noi ere pentru echipa națională. Este o competiție care oferă continuitate, adversari puternici și perspective reale de progres.

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu conflict juridic pe restanțele salariale ale magistraților (G4Media) - Tensiunile dintre PSD – PNL se mută în Parlamentul European. Mureșan spune despre PSD că sunt aceiași din timpul lui Liviu Dragnea și Ordonanței 13 (Cotidianul) - România este cea mai ieftină țară din UE, dar românii abia își permit coșul zilnic. Cum se explică anomalia (Adevărul) - Vijeliile au răvășit jumătate de țară: Profesoară rănită de trăsnet. 18 județe afectate, 12 mesaje Ro-Alert (SpotMedia)

Ce se va întâmpla cu cei 409 oameni relocați de urgență în instituții din toată țara în urma perchezițiilor de pe 30 iunie din județul Bihor, care au vizat o rețea de exploatare a persoanelor vulnerabile? Mulți dintre ei au fost transferați doar cu o brățară cu nume, fără alte acte, la sute de kilometri depărtare. 

PressOne a discutat cu mai multe instituții care i-au preluat pe oamenii din Bihor, pentru a înțelege ce se întâmplă mai departe cu ei. 

Doar o persoană a fost preluată de aparținători, conform președintei Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), Alexandra-Ana-Maria Zară.

Unele persoane au fost trimise, inițial, în locuri în care nu era suficient spațiu. 

La Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Giurgiu au ajuns cinci persoane, toate vorbitoare de limba maghiară, fapt de care instituția nu a fost anunțată dinainte, ca să se poată pregăti cu un traducător. Soluția? „Google Translate sau Gemini”.

Foarte mulți din oamenii trimiși din Bihor în toată țara au ajuns în noile centre fără acte de identificare sau dosare medicale.

Înalta Curte de Casație și Justiție contestă dreptul Guvernului de a sesiza Curtea Constituțională cu apariția unui conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească, pe de o parte, și puterile legislativă și executivă, pe de altă parte, în privința restanțelor salariale ale magistraților.

Într-un comunicat de presă remis joi, după ce Ilie Bolojan a anunțat sesizarea CCR, Înalta Curte a afirmat de la bun început că „nu va intra într-o polemică publică asupra unor chestiuni de drept care fac obiectul unui proces pendinte”, pentru ca ulterior să facă exact ceea ce a negat, scrie G4Media.

Astfel, Instanța Supremă consideră ca fiind „fără precedent” ca înainte de soluționarea definitivă a unui litigiu „una dintre părțile din proces să califice public conduita instanței drept neconstituțională și să formuleze acuzații privind depășirea competențelor acesteia”.

Înalta Curte se referă la procesul prin care a dat în judecată Guvernul pentru plata imediată și integrală a restanțelor salariale acumulate de magistrați în ultimele decenii. Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți încă de la primul termen de judecată, iar acum urmează să se judece apelul la Înalta Curte.

Vicepreședintele PNL, Siegfried Mureșan, acuză PSD că își păstrează aceeași atitudine față de statul de drept ca în perioada Liviu Dragnea, în contextul unei solicitări a social-democraților privind o dezbatere în Parlamentul European. PSD respinge criticile și susține că atacurile PNL afectează independența justiției, informează Cotidianul.

Reprezentantul PSD în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European a sesizat preşedintele şi coordonatorii Comisiei LIBE cu privire la atacurile PNL îndreptate împotriva sistemului judiciar din România.

Acesta consideră că declaraţiile recente ale liberalilor ridică semne de întrebare din perspectiva respectării independenţei justiţiei, a separaţiei puterilor în stat şi a statului de drept, valori fundamentale ale Uniunii Europene.

PSD arată că presiunile publice asupra magistraţilor, contestarea legitimităţii instanţelor sau încercările de discreditare a justiţiei înainte de epuizarea procedurilor legale sunt incompatibile cu principiile independenţei justiţiei, separaţiei puterilor şi statului de drept.

Datele Eurostat arată că România are un indice al nivelului prețurilor de 58,9, ceea ce înseamnă că un coș de bunuri și servicii care costă 100 de euro în media Uniunii Europene poate fi achiziționat în România cu aproximativ 58,9 euro.

Analistul economic Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” de ce prețurile mici în comparație cu alte state europene nu înseamnă neapărat și un trai mai bun.

„Întrebarea esențială este dacă România este ieftină sau doar pare ieftină. Depinde din ce unghi privești. Pentru un turist străin, România este o destinație accesibilă. Pentru un român, situația este diferită, pentru că veniturile sunt mult mai mici. Diferența vine din puterea de cumpărare, nu din prețurile în sine”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

În practică, această diferență se reflectă în structura cheltuielilor lunare. O mare parte din veniturile gospodăriilor este direcționată către cheltuieli esențiale - alimente, utilități, chirie - ceea ce lasă un spațiu limitat pentru economii sau consum suplimentar.

Furtunile de joi au făcut ravagii în țară, 45 de localități fiind afectate. O femeie a fost lovită de trăsnet în județul Dâmbovița, iar în Maramureș descărcările electrice au provocat două incendii.

Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), în intervalul 08:00-20:00 au fost înregistrate efecte ale fenomenelor meteo în județele Argeș, Bistrița-Năsăud, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș și Tulcea.

Echipajele de intervenție au fost solicitate pentru acoperisuri smulse de vânt, copaci și stâlpi de electricitate doborâți, curți și clădiri inundate. La Brașov două autoturisme și o ambulanță au rămas blocate în zona unui pasaj din cauza acumulării de apă.

SpotMedia are foto și video.

Statele Unite vor marca sâmbătă cea de 250-a aniversare a independenței, într-o celebrare care va fi dominată de Donald Trump. Un președinte la cote minime de popularitate dar care a câștigat sume uriașe din propria monedă virtuală. În timp ce investitorii au pierdut, observă presa internațională.

”Cu Donald Trump, pariul Părinților Fondatori privind conduita exemplară a președinților americani a eșuat”, titrează Le Monde.

Președintele american s-a eliberat de constrângerile morale care apăsau asupra predecesorilor săi. În timp ce țara se pregătește să sărbătorească 250 de ani de independență, pesimismul a pus stăpânire pe societate”.

The Guardian observă că

”fastuoasa celebrare a celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite, condusă de Casa Albă, este un amestec ingenios de egocentrism trumpian, populism MAGA și naționalism creștin.

După ce un număr mare de participanți s-au retras, președintele umilit, în loc să mențină o aparență de neutralitate, a decis să-i înlocuiască pe toți cu ceea ce a numit „atracția numărul unu din lume”: Donald J. Trump”.

Citeste siStatele Unite: Curtea Supremă confirmă condamnarea lui Trump pentru agresiune sexuală

Fox News transmite că, după ce mulți artiști s-au retras, Donald Trump a reușit totuși să găsească o formulă de înlocuire pentru concertul aniversar de 250 de ani asociat cu un miting masiv MAGA.

Într-o postare separată pe rețelele de socializare, Trump a sugerat că ar putea înlocui concertul cu un discurs important.”

În acest timp, ”Trump a făcut  avere cu criptomonedele sale, în timp ce fanii săi au pierdut enorm”, după cum citim în Courrier International.

”Documentele financiare ale președintelui SUA pentru 2025 dezvăluie câștiguri substanțiale legate de diversele criptomonede pe care le-a lansat. Cei care au investit în ele, fie ei susținători ai lui Trump sau entuziaști ai criptomonedelor, au ajuns să facă afaceri foarte proaste”.

Citeste siEroii uitați ai Revoluției Americane

„Trump a câștigat 1 miliard de dolari din tranzacții cu criptomonede, în timp ce fanii săi au pierdut o avere”, srie și The Wall Street Journal.

Ziarul îl dă ca exemplu pe investitorul Morten Christensen, care „a pariat mult pe token-uri vândute de World Liberty Financial, compania familiei Trump, sperând că acestea vor  crește suficient pentru a-l ajuta să se pensioneze. În schimb, valoarea lor a scăzut vertiginos.”

Potrivit The New York Times, „de fiecare dată când se tranzacționau tokenuri, președintele și asociații săi primeau comisioane de tranzacție care, adăugate la alte venituri, se ridicau în cele din urmă la sute de milioane de dolari.”

Chiar dacă discuțiile politice pe tema formării unei coaliții de guvernare sunt în centrul atenției, la Ministerul Muncii continuă dezbaterile pe marginea legii de salarizare unitară. La postul de televiziune Digi 24, ministrul muncii Dragoș Pîslaru, a explicat situația în care se află domeniul educației, din punctul de vedere al noii legi.

În ultimii ani, de cele mai multe ori când a existat un moment complicat social miniștrii de resort au reacționat cu timiditate. Mai concret, atunci când profesorii sau medicii au cerut salarii mai mari, responsabilii din guvern au evitat să arate în mod transparent veniturile complete încasate de angajații din sectorul bugetar.

Adică, în mijlocul protestelor, miniștrii ar fi trebuit să facă publice toate categoriile de venituri, de la mulțimea de sporuri, până la venituri extrasalariale cum ar fi, în cazul profesorilor, indemnizațiile pentru haine, pentru hrană sau pentru navetă (acolo unde este cazul).

Acest exercițiu de transparență este util nu doar pentru a mai tăia din elanul protestatarilor, ci pur și simplu pentru ca opinia publică să aibă o imagine corectă asupra câștigurilor complete pe care le au cei care protestează. Sindicatele au talentul de a prezenta cifrele care îi avantajează pe salariați, în timp ce calculele reale rămân ascunse publicului larg, pentru că miniștrii de resort au de fiecare dată ezitări în a publica toate veniturile salariale și extrasalariale.

Dragoș Pîslaru a fost de data aceasta mai atipic. În sensul că a explicat la Digi 24 ce ar însemna respectarea unei promisiuni transpusă în legislație după greva profesorilor din anul 2023. Este vorba despre prevederea care obligă statul român ca salariul unui debutant să fie egal cu salariul mediu pe economie.

Ministrul muncii a explicat că există chiar o ordonanță adoptată după greva din anul 2023 care cere ca prin legea de salarizare unitară salariul unui profesor debutant să fie egal cu salariul mediu. Ceea ce nu știm este efectul pe care îl generează în sistem o astfel de creștere salarială, adică în ce măsură vor crește și celelalte salarii ale cadrelor didactice.

Dragoș Pîslaru a explicat motivul pentru care prevederea legală nu se poate aplica și anume calculele arată că ar fi nevoie de un plus de opt miliarde de lei. Reamintim că legea de salarizare unitară ia în calcul în total o creștere a cheltuielilor cu opt miliarde de lei, deci este practic imposibil să fie alocate opt miliarde doar pentru educație, pentru că mai există și sistemul de sănătate și magistrații și funcționarii de la fisc sau de la Finanțe. Toată lumea vrea mai mulți bani.

Dragoș Pîslaru spune că alocările inițiale însemnau două miliarde de lei în plus pentru educație și prin noua variantă s-a mai alocat încă un miliard de lei. Cu acești bani se pot majora salariile profesorilor debutanți (dar nu până la salariul mediu pe economie), se pot reintroduce indemnizațiile de dirigenție, se sprijină învățământul special și se elimină unele diferențe salariale.

Auzim foarte des ideea că există lege pentru creșterea salariilor. Întrebarea este: o legislație apărută sub presiunea grevei și care practic nu are o sursă de finanțare predictibilă poate fi considerată justificată și aplicată?

Un alt exemplu vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție care în luna martie a.c. a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru refuzul de a achita drepturile salariale restante. Întrebarea este: și-a depășit instanța sfera de competență constituțională atunci când a decis plata unor salarii în mod retroactiv?

O legislație populistă, apărută în contextul unor tensiuni sociale, și deciziile instanțelor pe tema salariilor riscă să îngroape bugetul și România. De fapt, suntem în fața unui moment de răscruce: cresc salariile bugetare și România este retrogradată la junk. Cine câștigă?