Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Senatorul USR Ștefan Pălărie spune la RFI că partidul său nu are încredere în PSD. El le cere social-democraților să accepte rotativa guvernelor minoritare, cu un prim Cabinet PNL-USR-UDMR.

Ștefan Pălărie, despre PSD: ”Îmi aduc aminte cu furie că în perioada în care ieșeau liderii PSD să anunțe că urmează să dărâme Guvernul din care făceau parte, încercau să convingă pe toți că dărâmarea asta nu are un impact prea mare, că lucrurile se vor rezolva repede, că au foarte multe soluții și așa mai departe. Ne apropiem de borna de 60 de zile (...) și suntem în continuare în criză politică”.

Despre formarea Guvernului: ”Dacă este ceva în această perioadă care mi se pare absolut ridicol este pretenția PSD ca lumea să mai aibă încredere în mesajele lor sau în propunerile lor (...). Dacă cei de la PSD doresc să-i mai creadă cineva că se țin de un acord, atunci nu-i nici o problemă, să-și asume întâi în mod consecvent susținerea unui Guvern din care nu fac parte”.

În opinia sa, ”este extrem-extrem de stranie noțiunea asta, că după ce au dărâmat coaliția (...), tot ei trebuie să primească trofeul și să plece acasă campioni și cu un Guvern roșu full PSD”.

Jurnal de știri

Rezultate mai slabe decât anul trecut la Evaluarea Națională.

Anul acesta s-au înregistrat cele mai puține medii de 10, cele mai puține note de 10 și la Matematică, și la Limba română în ultimii 14 ani.

Totodată, avem și cea mai mică pondere a mediilor de peste 9.50 din ultimii 16 ani, înainte de contestații.

Rezultatele scot in evidenta si decalajul în creștere dintre rural și urban: peste o treime dintre elevii de la sate nu au obținut media 5.

Cum se explică aceste rezultate? Explică Mihanea Haiduc de la Consiliul Elevilor

Cu explicatii Andreea Bujor de la World Vision și Mihnea Haiduc de la Consiliul Elevilor.

Kelemen Hunor: George Simion „se uită la meci, mai mănâncă popcorn, mai bea o bere și crește” în sondaje, fără să facă nimic. UDMR dă termen să se termine meciul în iulie (HotNews) - Cine este Cosmin Grossu Sterea, președintele Tribunalului București care a format completuri speciale pentru partide înainte de procesul privind Congresul PNL, intentat de puciști (G4Media) - 250 de kilometri de autostradă promiși în 2026, niciunul finalizat în primele șase luni. Unde se va lucra și în 2027 (Adevărul) - De ce s-a inundat Bucureștiul. Explicațiile Apa Nova: Ploaia care vine o dată la 40 de ani și canalizarea sub presiune, într-un oraș tot mai betonat (SpotMedia)

După 60 de zile de criză, există o primă soluție viabilă. Ea poartă denumirea de „Guverne succesive”, un fel de „rotativă” pe stil nou.

Diferența față de „rotativa” veche e că atunci când unii vor fi la putere, ceilalți vor fi automat în opoziție. Nu se vor mai crea alianțe la guvernare contra naturii, gen „Coaliția lui Nicu și Marcel”, care a deraiat democrația și a crescut curentul suveranist.

Părțile se vor angaja însă să nu susțină moțiuni de cenzură. Se garantează astfel stabilitatea la guvernare.

Acest plan este susținut de PNL, USR și UDMR și pare că va fi agreat de PSD, cel puțin asta a lăsat Sorin Grindeanu să se înțeleagă.

Problema este că nimeni nu mai crede în nimeni. Există o neîncredere profundă a liberalilor în PSD. De asemenea, există o neîncredere învederată a USR și UDMR în PSD, după ce pesediștii le-au dărâmat Guvernul. Există o neîncredere profundă a PSD în Ilie Bolojan, care i-a traumatizat la guvernare cu stilul său inflexibil de lucru.

Neavând încredere unii în alții, ambele blocuri (PSD și PNL-USR-UDMR) vor să dea primul „Guvern succesiv”, pe principiul că „ce-i în mână nu-i minciună”. 

Integral în Republica.

George Simion „se uită la meci, mai mănâncă popcorn, mai bea o bere și crește” în sondaje, fără să facă nimic, spune Kelemen Hunor într-un interviu pentru HotNews. UDMR dă termen să se termine meciul în iulie, pentru că altfel „furia oamenilor se va întoarce împotriva noastră”, mai spune liderul formațiunii maghiare. El vede un PSD „mai flexibil”, dar identifică și o problemă pe care „trebuie să (o) rezolve PNL, acolo, la ei”. Cât despre Nicușor Dan, reprezentantul politic al comunității maghiare „Eu nu cred că Nicușor Dan este pesedist, nu cred că este penelist. Nicușor Dan e Nicușor Dan. Așa a fost și când era la Asociația Salvați Bucureștiul și la USR”.

G4Media informează că Partidul Național Liberal denunță două incidente suspecte petrecute în Justiție, în contextul proceselor cu puciștii din partid: 

La nivelul Tribunalului București, instanță care are de judecat patru asemenea contestații, au fost desemnați doar șase judecători, dintr-un total de 100, care să judece procesele având ca obiect activitatea partidelor politice. 

Judecătoarea Mihaela Luciani de la tribunalul București, care judecă un dosar în care sunt contestate hotărârile Congresului Extraordinar, este o colaboratoare a Alinei Gorghiu, parte în dosar.

Cine este Cosmin Grossu Sterea, președintele Tribunalului București care a format completuri speciale pentru partide înainte de procesul privind Congresul PNL, intentat de puciști: critic dur al lui Bolojan, vorbește despre ”distrugerea Justiției”. Judecătorul Cosmin Grossu Sterea a absolvit studiile de Drept la Academia de Poliție. Nu are experiență managerială.

Autoritățile estimau că în 2026 vor putea fi deschiși traficului 250 de kilometri noi de autostradă și drum expres, însă în prima parte a anului niciun segment dintre cele anunțate nu a fost finalizat.

În 2025 au fost dați în folosință aproape 150 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar previziunile autorităților pentru anul 2026 păreau încurajatoare.

Estimările pentru 2026 vizau 125 de kilometri din A7, 28 de kilometri din A0 Nord, zece kilometri ai secțiunii Curtea de Argeș – Tigveni de pe A1, cei 9,13 kilometri ai sectorului Margina – Holdea din vestul României, 68 de kilometri din Autostrada Transilvania A3 și 12 kilometri ai Drumului Expres Brăila – Galați.

Cu șanse infime de a mai fi inaugurată în 2026 a rămas „autostrada cu tuneluri” din vestul României, sectorul Margina – Holdea, cu o lungime totală de 13,5 kilometri, care va completa Autostrada Lugoj – Deva. Din acest traseu, peste nouă kilometri sunt construiți de la zero, între județele Hunedoara și Timiș, iar alți 4,5 kilometri, finalizați în 2017, trebuie recondiționați și integrați în noul tronson. După finalizarea lucrărilor, șoferii vor putea circula numai pe autostradă între frontiera de la Nădlac, din județul Arad, și Boița, în județul Sibiu, pe un traseu de peste 350 de kilometri al A1.

Pe larg în Adevărul.

Ploaia torențială care a inundat mare parte din București, în noaptea de marți spre miercuri, a fost atât de intensă încât, statistic, apare doar o dată la aproximativ 40 de ani, chiar și potrivit celor mai noi criterii de evaluare a precipitațiilor, adaptate schimbărilor climatice.

Dar cantitatea uriașă de apă căzută într-un timp foarte scurt explică doar o parte din ceea ce s-a întâmplat.

Cealaltă parte ține de felul în care este construit sistemul de canalizare al Capitalei și de transformările prin care a trecut orașul în ultimele decenii. Tot mai multe suprafețe sunt acoperite cu asfalt și beton, ceea ce înseamnă că apa de ploaie nu mai este absorbită de sol, ci ajunge aproape integral în canalizare.

Iar atunci când debitul depășește capacitatea rețelei de a transporta apa, conductele intră în presiune, gurile de canal refulează, iar străzile se transformă, temporar, în lacuri.

Directorul general adjunct al Apa Nova, Alexandru Moldovan, a explicat pentru SpotMedia.ro cum funcționează sistemul de canalizare al Capitalei, de ce unele zone se inundă constant și ce investiții ar putea reduce riscul unor astfel de episoade.

La Pastila de sport aflați povestea lui Andrei Andreşiu, bărbatul care la 40 de ani s-a apucat de triatlon, după ce a slăbit 25 de kg. La ultima competiție la care a participat, Campionatul Național de Supersprint Bazin, Andreşiu a plecat acasă cu medalia de argint.

Tentativa de asasinat asupra omului de afaceri de origine ucraineană Vadim Ermolaev, de luni, 29 iunie, a generat o undă de șoc în principatul Monaco. Presa internațională observă schimbarea petrecută în Principat.

După cum notează Courrier International, acest paradis al ultra-bogaților, care până acum rămăsese „un loc sigur” pentru oligarhii ruși și ucraineni, ”începe să simtă ce înseamnă teama”.

Până acum, acest microstat de 2 kilometri pătrați „rămăsese într-adevăr un refugiu sigur pentru cei foarte bogați din Ucraina și Rusia. Acum, Monaco, sanctuarul oligarhilor din Kiev și Moscova, se teme”, confirmă și ziarul elvețian Blick.

Același ziar amintește că în 2019, Ermolaev a renunțat la cetățenia ucraineană și a devenit cetățean cipriot, „ca mulți oligarhi ruși și ucraineni”.

Potrivit ziarului elvețian, acest atac din principat ar putea servi drept „avertisment”. Când autorul va fi identificat, „se va pune problema unei «bătălii de la Monaco» între oligarhi”.

„Mașini înmatriculate în Dubai, Italia, Belgia, Franța, dar și în Rusia și Ucraina, într-o aparentă armonizare între lux și optimizare fiscală” – iată cum descrie Principatul cotidianul italian Corriere della Sera.

”În anii 2000, oligarhii ruși au fost primii care s-au stabilit în principat, urmați de oligarhii ucraineni, care au sosit în două valuri – în 2014, în urma invaziei Crimeii, și în 2022, în urma invaziei la scară largă a Ucrainei” – explică ziarul italian.

Citeste siMonaco: Trei răniţi, printre care un oligarh ucrainean, într-o explozie provocată intenționat

”Aceștia din urmă sunt, în special „cei 80 de oligarhi ai «batalionului Monaco»”, așa cum i-a numit sarcastic cotidianul ucrainean Ukrainska Pravda. Ei ”sunt departe de a fi în fruntea patriotismului anti-Putin”.

„Explozia a fost atât de puternică încât s-a auzit în tot orașul”, a transmis Süddeutsche Zeitung. Identitatea victimelor nu a fost confirmată oficial de autorități, dar se crede că atacul i-a vizat pe Vadim Ermolaev, un om de afaceri bogat de origine ucraineană, și familia sa.

Omul de afaceri avea o avere estimată la 220 de milioane de dolari (193 de milioane de euro) în 2021, potrivit ediției ucrainene a revistei Forbes. El este supus sancțiunilor din partea Kievului pentru activitățile sale comerciale în Crimeea. În urma anexării peninsulei, „a refuzat să-și înceteze activitățile acolo, în special în producția și vânzarea de băuturi spirtoase, și are acum de-a face cu rușii”, relatează cotidianul german.

Jurnalista la Deutsche Welle de peste 30 de ani, Medana Weident urmareste cu atentie filiera germana in evenimentele culturale romanesti.

A greși este omenește, iar orice greșeală se plătește. Întrebarea este cine este cel bun de plată atunci când eroarea aparține medicului – acesta, spitalul sau amândoi? Este cunoscut în lumea sănătății faptul că doctorii și personalul medical au obligația de a deține o asigurare de malpraxis. Din păcate, aceasta este încheiată de multe ori doar simbolic.

Aflăm detalii la „Ora de Risc” by XPRIMM, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTrust pe 2024 și 2025.

Invitat: Marius CONSTANTINESCU, Director Daune, LEADER Team Insurance Broker

Larisa Crunțeanu și Cristina Stoenescu ne vorbesc despre programul de proiecții FIASCO 2026. Seri de Artă video, care vor avea loc la MNLR.

Fără îndoială, tranzacția Carrefour-frații Pavăl este, din câteva puncte de vedere, una dintre cele mai importante din economia românească. Mai întâi, prin prisma prețului, 823 milioane de euro, una dintre cele mari valori înregistrate în România.

Pentru a avea un element de comparație, în anul 2005, compania petrolieră Petrom era vândută către grupul austriac OMV cu un preț de 669 milioane de euro, în contul a 33% din capitalul firmei cu posibilitatea efectuării unei majorări de capital de 830 milioane de euro care a permis OMV să ajungă la o participație majoritară de 51%.

BCR, perla coroanei bancare, a fost vândută către grupul financiar austriac, Erste, pentru suma de 3,75 miliarde de euro, ceea ce înseamnă un record pentru statul român. Bineînțeles că în anii 2004-2005, atunci când s-au vândut cele două companii cu capital majoritar de stat, situația economiei românești era cu totul alta. În sensul că dimensiunea PIB era mult mai mică decât astăzi, iar ca atare și valoarea companiilor de stat sau privat era mult mai redusă.

Să mai dăm un exemplu al unei tranzacții recente chiar din sectorul de retail. Este vorba despre preluarea brandului Profi de către proprietarul Mega Image, Ahold Delhaize care a plătit 1,3 miliarde de euro.

După cum se poate vedea, preluarea Carrefour este ca valoare a tranzacției una dintre cele mai mari din ultimii ani. În același timp, trebuie remarcat că este una dintre rarele ocazii în care vorbim despre un investitor român care preia filiala locală a unei importante companii multinaționale.

Dacă în materie de preț și de aviz al Consiliului Concurenței, lucrurile sunt clare și au fost făcute publice, tranzacția Dedeman-Carrefour ne oferă câteva mici lecții de business.

Astfel, într-un comunicat comun Banca Transilvania și Pavăl Holding arată că societatea bancară a finanțat tranzacția. Conform surselor publicației Profit.ro banca i-a oferit hodingului Pavăl un credit în valoare de jumătate din valoarea tranzacției, adică aproximativ 411 milioane de euro.

Desigur, banca poate oferi un împrumut, dar nu va da niciodată toți banii de care este nevoie pentru tranzacție pentru că principiul este ca firma să își asume și ea riscuri și implicit o sumă de bani.

Comentatorilor din domeniul economic le place să spună că afacerile „se fac cu banii băncilor”. Tranzacția Carrefour-Dedeman contrazice ideea sau mai degrabă o reformulează: „afacerile se fac și cu banii băncilor”.

Este firesc ca lucrurile să se întâmple așa, în sensul că banca și compania sunt parteneri într-o finanțare de acest fel și fiecare parte trebuie să găsească banii necesari și să își asume riscul pe care îl implică o astfel de tranzacție.

Desigur, ar fi fost interesant să aflăm și dobânda care a însoțit creditul, nu doar pur informativ, ci și pentru a vedea, de exemplu, dacă dobânda este mai mică decât cea la care se împrumută statul român. De asemenea, ar fi fost relevantă și informația dacă împrumutul băncii a fost acordat în lei sau în moneda europeană și eventual perioada pentru care a fost acordat creditul. Par amănunte neimportante, dar ele spun multe despre felul în care a fost construită financiar tranzacția. Este ca un caz-școală, din care însă lipsesc câteva elemente cheie.

Indiferent dacă unele informații nu sunt publice, există o certitudine. Carrefour iese, Dedeman intră. Un capitol se încheie, un altul începe și avem un jucător nou pe piața de retail. Va veni el cu mai multă creativitate și cu reguli noi? Rămâne de văzut.