Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Invitată: Maria Banță – fondator și director creativ Agence Mademoiselle.

În această ediție a emisiunii Club de Carte, Roxana Brănișteanu și Constantin Solga disecă o capodoperă a prozei românești: „Enigma Otiliei”, scrisă de una dintre cele mai strălucite personalități ale culturii noastre, G. Călinescu. Discuția aduce în prim-plan detalii uimitoare din biografia autorului, de la copilăria de orfan adoptat și elev mediocru la matematică, până la mania izolării în timpul scrisului sau superstițiile bizare.

Temele centrale din roman: condiția orfanului, lupta acerbă pentru moștenire și degradarea morală a burgheziei bucureștene din cauza avariției.

Analiza demontează miturile din jurul protagonistei și explică ce este„enigma” Otiliei, cât și proiecția tânărului Felix, aflându-se în plină criză de maturizare în fața imprevizibilului feminin. De la tehnica balzaciană a detaliului la relația complexă dintre Felix, Otilia și Pascalopol, această ediție oferă o radiografie completă a unui roman despre ambiție, formare și alegerile inevitabile ale tinereții.

Cazul avionului Flydubai, care zbura din Emiratele Arabe Unite spre Israel, a ajuns imediat pe primele pagini ale marilor publicații internaționale. Avionul a aterizat de urgență pe aeroportul din Tabuk, Arabia Saudită, miercuri, după ce a transmis semnale de urgență în urma unui conflict între piloți. Potrivit autorităților israeliene, copilotul omanez a încercat să prăbușească aeronava înainte de a fi imobilizat. Dar încep să apară și primele semne de întrebare.

După cum notează Financial Times, ”identitatea copilotului care a comis atacul nu a fost dezvăluită, deși Israelul a precizat că acesta este cetățean omanez. Motivația sa rămâne necunoscută.

Incidentul a ridicat semne de întrebare cu privire la controalele de securitate – de obicei riguroase – la care sunt supuși pasagerii înainte de a zbura spre Israel, o țară cu un istoric marcat de atacuri legate de aviație”.

Citeste siEmiratele Arabe Unite au deschis o anchetă pentru a stabili dacă atacul de la bordul zborului Flydubai a fost unul terorist, aşa cum susţine Israelul

FirstPost se întreabă cum de a obținut un pilot omanez permisiunea de a zbura spre Israel?

Au încălcat Emiratele Arabe Unite un acord cu Israelul permițând unui cetățean omanez să se afle la bordul unei aeronave cu destinația Tel Aviv?

De asemenea, cum a reușit copilotul să introducă un cuțit în cabina de pilotaj?

La Repubblica notează la rândul său că ”naționalitatea omaneză a atacatorului îi surprinde pe analiști, întrucât în ​​acea țară nu există o prezență a grupărilor fundamentaliste: în 2024 a avut loc un singur atac, atribuit grupării Statul Islamic.

Informațiile provenite dinspre Tel Aviv exclud posibilitatea ca acesta să fi făcut parte dintr-o grupare islamistă.

Dacă este vorba despre un jihadist, atunci ne confruntăm cu cel mai mare coșmar din lupta împotriva terorismului: «lupul singuratic» care recurge la violență fără a avea legături concrete cu Al-Qaeda, cu Califatul sau cu rețelele pro-iraniene.” (Sursa: Euroropics)

Citeste siNetanyahu anunţă că un pilot al zborului Flydubai care a aterizat de urgenţă a fost arestat. El susţine că a încercat să-şi înjunghie colegul

Washington Examiner observă că ”incidentul a devenit un subiect aprins pe scena politică israeliană: premierul Benjamin Netanyahu își atribuie meritul de a fi avertizat opoziția cu privire la această amenințare, în timp ce rivalii săi susțin că el exploatează situația în scopuri electorale”.

Și Ha’aretz chestionează măsura în care ”alegătorii israelieni vor accepta încercarea lui Netanyahu de a transforma în capital politic dejucarea atacului vizând avionul Flydubai.

Deși instituțiile de apărare ale Israelului se pregătesc pentru eventuale deturnări de avioane încă de la atentatele din 11 septembrie, țara a fost la un pas de unul dintre cele mai grave atacuri teroriste din istoria sa”.

Iar Jerusalem Post consideră că va veni și momentul întrebărilor – și pe bună dreptate”.  

Incidentul face obiectul unor „dezbateri politice”. Însă ziarul israelian, citat de Courrier International, adaugă: „Deocamdată, să ne gândim la pasagerii care au înfruntat pericolul, la piloții care au redobândit controlul asupra unui avion aflat în picaj, la stomatologul care a îngrijit un pilot rănit în timpul zborului și la saudiții care i-au primit pe israelieni pe aeroportul Tabuk și s-au îngrijit de ei”.

Dezvoltă Ucraina o armată de roboți umanoizi? În Europa a început să se vorbească despre acest lucru, după mai multe lovituri spectaculoase ale forțelor Kievului pe frontul din Donețk. Dar care este realitatea? Colegii de la RFI Ucraina vin cu explicații.

Pe 24 septembrie, în regiunea Donețk, o adevărată escadrilă de roboți tereștri a fost desfășurată în spatele liniilor rusești, la mare adâncime, cu ajutorul unor bombardiere grele fără pilot. Rezultatul? Peste 250 de prizonieri și un dezastru pentru forțele ruse. Aceasta a făcut ca în Europa să se vorbească despre o Armată a Roboților dezvoltată de Ucraina.

Cu atât mai mult cu cât la 26 septembrie, ministrul Transformării Digitale, Mihailo Fedorov, anunța public lansarea „Armatei Roboților”, următorul pas după ”Armata Dronelor”, care deja a revoluționat modul de purtare a războiului în zilele noastre.  

Totuși, după cum arată colegii de la RFI Ucraina, nu este vorba chiar despre ”terminatori” sau scene desprinse din Star Wars. Chiar și așa, tehnologia este impresionantă.

Viitorul câmpului de luptă ar trebui să arate astfel: mai întâi, un senzor detectează o amenințare, iar apoi un robot intră în zona de pericol.

Roboții umanoizi urmează să evacueze răniții și să transporte muniție. Aceștia vor amplasa mine și vor demina, vor efectua misiuni de recunoaștere, vor apăra poziții și vor angaja ținte. Ei vor fi primii care vor intra în zonele unde, în prezent, viețile soldaților sunt în pericol, după cum a explicat ministrul Fedorov.

Citeste siCe a reușit armata ucraineană prin contraofensiva ”Vivaldi” din Donbas

Strategia presupune investiții în tehnologii de apărare și implicarea unor companii, birouri de proiectare și ingineri de top, atât din Ucraina, cât și din străinătate.

Principalele obstacole tehnice sunt timpul scurt în care bateria se poate descărca sau zgomotul motorului care poate trăda poziția cu mult înainte ca instalația să ajungă la țintă.

Dar ucrainenii par să fi rezolvat aceste constrângeri.

Robotul terestru — cu bateria complet încărcată — este transportat la locul dorit cu ajutorul unei drone și este parașutat acolo.

Odată ajunsă la sol, unitatea robotică își dezactivează emițătoarele și poate rămâne în modul de așteptare timp de câteva zile, până la momentul acțiunii.  

Această poveste spune multe despre ce ”a reușit” regimul de la Kremlin de la declanșarea invaziei: 

Și-a ucis și schilodit sute de mii de cetățeni, pe alții, tineri și creativi, i-a împins să fugă din țară de teama încorporării.

Și-a pus la pământ industria petrolieră, luată la țintă de ucraineni.

A revitalizat NATO și i-a adus acolo pe suedezi și pe finlandezi.

A transformat Ucraina într-o putere militară rezilientă și creativă. În așa măsură încât, Ucraina devine furnizor de soluții și echipamente pentru numeroase țări ale lumii.

Și chiar Pentagonul lansează proiectul privind războiul viitorului pornind de la experiența ucraineană.

Și când ne gândim că mulți încă îl mai consideră pe Vladimir Putin un mare strateg și încă se mai adapă de la presupusa lui înțelepciune ...

Articolul original publicat de RFI Ucraina poate fi accesat aici

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Vrei să câștigi bani buni? Îți dorești să o faci de unul singur sau în echipă? Îți dorești un job interesant sau vrei să ai propria afacere? Cauți ceva cu program flexibil, ca să ai timp să călătorești sau dorești un job clar și predictibil? Vrei să ajuți oamenii și să faci lucruri cu semnificație? Este posibil să găsești toate acestea într-un singur loc?

Da, este perfect posibil! Și, dacă vrei să afli mai multe despre unde le poți găsi pe toate laolaltă, te poate clar ajuta următorul episod „Ora de Risc”, cea mai longevivă emisiune de asigurări, difuzată de către RFI România, cel mai citat post de radio la nivel național, conform analizelor mediaTRUST pe 2024 și 2025.  

Invitati: Ștefan PUNTEA, Acționar și Membru în Consiliul de Administrație, DESTINE Holding, si Sorin CORNEA, Director Marketing, DESTINE Broker

România, la un pas de „junk”. S&P decide vineri dacă menține țara la ultima treaptă a ratingului recomandat investițiilor, în plină criză politică (Economedia) - Fraude cu „leacuri minune”, în interesul Rusiei. Rețeaua care transformă bolile românilor în date și bani (Snoop) - Marea recrutare din Sănătate: 6.800 de posturi în spitale, deblocate. Ce locuri de muncă sunt disponibile și unde se fac angajări (Adevărul) - România, în criză de profesori. Sute de posturi și de ore au rămas neocupate la patru săptămâni de la începerea școlii: „La clase intră ori un suplinitor, ori cineva care doar supraveghează” (Libertatea) 

Încă de la începutul crizei politice, auzeam că „cineva trebuie să clipească”. Doar că nu s-a întâmplat. Atât Ilie Bolojan cât și Nicușor Dan s-au ținut tare pe poziții. Dacă tragem linie, am putea spune că Nicușor Dan a câștigat schematic, fiindcă l-a strâns pe președintele PNL cu ușa până în ultima clipă. Bolojan rămâne la Palatul Victoria, deși acum, mai degrabă pierde din poziția de premier, emoția din jurul său diminuându-se considerabil. Pe de altă parte, procentual, Nicușor Dan este cel care a pierdut, ostilizând mare parte din electoratul care l-a votat și totodată, partidele pe care le-a avut aliate. Mai departe cineva chiar trebuie să clipească. Și pare că Ilie Bolojan a obosit.

Bolojan nu este fericit de situația în care se află și este conștient că se va vulnerabiliza dacă rămâne premier interimar, au declarat surse politice pentru Cotidianul. Așa că ar putea lua în calcul să voteze un viitor Guvern. Sau cel puțin ar fi mai mari șanse decât în cazul USR, care sub nicio formă nu ar ajuta cu voturi.

Între un tehnocrat și un om politic, Nicușor Dan înclină spre un independent. Cel mai probabil, următoarea propunere va fi un apropiat PSD, spun surse, indicând numele lui Leonardo Badea, mâna dreaptă a guvernatorului BNR, Mugur Isărescu și fost parlamentar PSD. 

Revine în discuție varianta Alexandru Nazare, însă nu este neapărat plăcut de social-democrați și nici de liberali. Un alt nume care nu este exclus din discuție este Luca Niculescu.

Surse adaugă că acest Guvern în jurul unui „independent” ar avea cam aceeași structură ca Guvernul propus de Veștea. PSD, partea anti-Bolojan din PNL și, dacă dorește să contribuie, UDMR. Totodată, UPR, partidul lui Ponta, ar putea primi funcții la nivel de secretari de stat, prefecți, subprefecți.

România a ajuns într-unul dintre cele mai importante momente pentru finanțele sale din ultimii ani. Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) anunță vineri, 2 octombrie, după închiderea piețelor, dacă menține ratingul suveran al țării la BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, sau dacă retrogradează România în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Decizia vine după luni de instabilitate politică, în care țara a funcționat cu un guvern interimar, și într-un moment în care costurile de finanțare au crescut, iar economia încetinește.

O eventuală retrogradare ar putea restrânge baza de investitori eligibili pentru titlurile de stat românești și ar pune presiune suplimentară asupra dobânzilor la care se împrumută statul, cu posibile efecte în lanț asupra economiei, companiilor și populației.

Răspândite în peste o sută de site-uri din România - de la jocuri educative pentru copii până la mari publicații de știri - reclamele a două firme cu legături în Rusia colectează date fără consimțământ, în special despre sănătatea românilor. Apoi, alimentează afaceri cu false tratamente miraculoase și fraude medicale.

MGID și AdsKeeper sunt companii de publicitate programatică deținute oficial de ucraineni, dar care servesc intereselor Rusiei.

Snoop a descoperit printr-un soft că reclamele MGID și AdsKeeper colectează informații despre problemele de sănătate ale utilizatorilor de internet din toată lumea, fără acordul lor. Le folosesc pentru profilare și urmărirea comportamentului pentru afișarea de reclame: cel puțin 23 de false tratamente-minune care îi vizează în special pe vârstnici.

Companiile investigate în această serie apar menționate și de procurorii români în rechizitoriul dosarului Georgescu-Potra, din 2025. Documentul îl descrie, fără să-l numească și pe oligarhul rus Viktor Remsha, în contextul legăturilor sale cu MGID.

Guvernul a deblocat peste 6.800 de posturi în sistemul public de sănătate, dintre care 6.452 în spitale. Cele mai multe sunt destinate asistenților medicali și personalului auxiliar, dar sunt disponibile și peste 1.400 de posturi pentru medici. Multe concursuri sunt în derulare, altele se pregătesc.

Cum afli unde sunt posturi scoase la concurs? Cel mai ușor, de pe Internet. Verifici site-ul Ministerului Sănătății, secțiunea „Carieră”, verifici site-ul spitalului dorit sau urmărești site-ul posturi.gov.ro (unde sunt publicate toate posturile din instituțiile publice).

La patru săptămâni de la începerea anului, sute de școli din București și țară își deschid zi de zi porțile...doar pentru elevi. Profesorii care ar fi trebuit să-i aștepte pe copii în clase lipsesc și-n ziua de azi, în locul lor fiind aduși suplinitori. În cel mai fericit caz. Iar acolo unde și aceștia lipsesc, elevii sunt supravegheați de personal auxiliar sau chiar non-didactic. Deficitul cel mai mare se observă la discipline precum Matematică și Științe. De ce fug profesorii de catedră? Este o întrebare la care au încercat să răspundă specialiști în educație, dar și reprezentanți ai clasei politice reuniți în cadrul dezbaterii organizate la București cu prilejul lansării raportului OCDE „Education at a Glance 2026”.

Doi artiști vizuali, Anca Boeriu și Ciprian Paleologu (Laborna), vin în studioul RFI să ne vorbească despre proiectele lor recente.

Andrei Nițescu este muzician și arcușier oficial al Concursului Internațional George Enescu. Organizează pe 17 octombrie #Archetarium primul târg din Europa de Est dedicat exclusiv artei arcușieriei de maestru.

România dispută astăzi, la Varșovia, cel de-al treilea meci din Liga Națiunilor, împotriva Poloniei. După înfrângerile cu Suedia și Bosnia și Herțegovina, tricolorii vor să lase în urmă prestațiile modeste din primele două partide și să obțină primele puncte în grupă. Pentru Gică Hagi, meciul de la Varșovia este și un test al deciziilor luate după startul ratat al campaniei: selecționerul a schimbat lotul pentru această partidă, iar România are nevoie acum de o reacție pe teren.

Două meciuri, două înfrângeri și niciun punct. Acesta este bilanțul României după primele două etape din Liga Națiunilor, iar meciul cu Polonia, programat diseară la Varșovia, vine într-un moment în care naționala are nevoie, mai mult ca oricând, de o reacție. Nu doar de puncte, ci și de o schimbare de atitudine, de organizare și, poate, de idei.

În Suedia, România a pierdut cu 1-2, după un meci în care tricolorii au avut momente bune, dar nu au reușit să transforme perioadele favorabile într-un rezultat pozitiv. Trei zile mai târziu, pe Arena Națională, lucrurile au mers și mai rău: Bosnia și Herțegovina a câștigat cu 4-2, iar România a rămas fără punct după primele două partide, ocupând ultimul loc în grupă.

Mai grav pentru Gică Hagi este că partida cu Bosnia a lăsat impresia unui experiment care nu a funcționat. Selecționerul a schimbat nouă titulari față de meciul din Suedia, iar echipa a părut, în multe momente, lipsită de coerență.

România nu-și permite să intre pe teren cu povara celor două eșecuri, dar nici să se comporte ca și cum acestea nu s-ar fi întâmplat. Tricolorii trebuie să învețe din ele. Polonia nu este un adversar care să ofere timp pentru experimente, iar un nou început trebuie să însemne o echipă mai echilibrată, mai agresivă în dueluri, cu o posesie superioară și cu o exprimare mai eficientă în ofensivă.

Hagi are acum misiunea de a găsi formula care să ofere stabilitate echipei. Nu este vorba doar despre schimbarea unor nume, ci despre alegerea unor jucători capabili să joace împreună și să respecte un plan timp de 90 de minute. Iar primele sale decizii arată deja că încearcă să reacționeze: pentru partida cu Polonia, selecționerul a anunțat un lot de 23 de jucători, iar mai mulți dintre titularii partidei cu Bosnia au rămas în afara lotului.

Hagi a decis să nu mai mizeze pe Louis Munteanu, accidentat, Matei Ilie, Andrei Burcă, Vladimir Screciu, David Matei, Darius Olaru, Vlad Dragomir și Lisav Eissat. În schimb, în lot apar Andrei Rațiu, Radu Drăgușin, Marius Marin, Nicușor Bancu, Ianis Hagi, Răzvan Marin, Dennis Man și Bogdan Racovițan.

Există însă și probleme obiective. Louis Munteanu s-a accidentat și nu poate evolua în următoarele două partide, locul său în primul 11 urmând probabil să fie luat de Daniel Bîrligea. În același timp, revenirea lui Dennis Man, absent în meciul cu Bosnia, reprezintă o opțiune importantă pentru ofensivă.

O altă schimbare care se profilează este înlocuirea lui Ionuț Radu, criticat pentru prestațiile din primele două meciuri, cu Otto Hindrich, portarul care evoluează chiar în Polonia, la Legia Varșovia.

Hagi a recunoscut că atât el, cât și tricolorii au picat examenul cu Bosnia, iar acum, pentru partida cu Polonia, pare să revină la un grup mai stabil după experimentele de pe Arena Națională.

Selecționerul se va baza pe mai mulți jucători pe care i-a mai antrenat, cel puțin mijlocul echipei urmând să fie probabil format din Tudor Băluță, Răzvan Marin și Ianis Hagi, toți trecuți prin Academia Hagi. Primul 11 va semăna cu cel de la partida cu Suedia, atunci când tricolorii au avut și momente bune

De partea cealaltă, nici Polonia nu traversează un început liniștit de campanie. Echipa a remizat 0-0 cu Bosnia și Herțegovina și a pierdut cu 1-3 în fața Suediei, ocupând abia locul al treilea în grupă.

În plus, există tensiuni între Robert Lewandowski și o parte a presei poloneze. Atacantul, ajuns la 38 de ani, a fost criticat pentru faptul că nu s-a prezentat la o acțiune a naționalei anul trecut și a avut, de asemenea, un conflict cu fostul selecționer. Relația sa cu presa poloneză a devenit și mai complicată după disputa cu Michał Probierz, care i-a retras banderola de căpitan.

Dacă mai punem la socoteală că polonezii au ratat și ei calificarea la Campionatul Mondial din 2026, observăm că adversara din această seară are, la rândul ei, propriile probleme.

Polonia ne-a învins cu 3-0 și 3-1 în ultimele două confruntări, disputate în 2016 și 2017. România nu a mai învins Polonia de aproximativ 17 ani, iar ultima victorie într-un meci oficial este și mai veche: 2-1, în 1995, în preliminariile EURO 1996.

Astfel, partida de la Varșovia pune față în față două reprezentative care caută urgent o schimbare de direcție.

Astăzi, România așteaptă raportul agenției de rating S&P. Este a treia agenție care își prezintă evaluarea în ultimele luni. Până acum, ratingul de țară a rămas neschimbat și sunt șanse mari ca și S&P să păstreze actualul nivel.

Raportul S&P de astăzi vine într-un moment foarte complicat. De exemplu, ieri, piața valutară interbancară s-a mișcat din nou. Ieri, după-amiază, după ce Banca Națională a comunicat cursul oficial, leul a scăzut vertiginos față de euro și dolar. Cel puțin în raport de moneda europeană, nivelul a depășit chiar cursul de 5,30 lei pentru un euro, un prag care se spunea că va fi apărat de BNR.

Se vede treaba că banca centrală nu a putut să susțină piața, mai ales după ce cu câteva ore înainte statistica ne-a arătat că rezerva internațională a scăzut în luna septembrie a.c. cu cinci miliarde de euro, o parte din acești bani fiind folosiți de BNR pentru a calma piața valutară în ultimele două săptămâni ale lunii septembrie.

De cel puțin o săptămână activele financiare românești sunt vândute parțial de către cei care le dețin. O posibilă explicație ar putea fi aceea că investitorii pe piețele emergente scot o parte din bani pentru a se orienta către SUA. Adevărul este că obligațiuni americane cu un randament mai mare de 5% nu găsești să cumperi chiar în fiecare zi. O cauză a devalorizării leului este chiar orientarea unor fonduri de investiții și a unor bănci către monede mai sigure și mai stabile decât cea românească.

Dar, dincolo de cauzele externe este necesar să vedem și temele interne. Faptul că de cinci luni nu s-a găsit o soluție politică stabilă care să preia formarea unui guvern este un semn de incertitudine pe care agențiile de rating au ajuns să îl semnaleze ca atare.

Este greu, aproape imposibil, de înțeles de către agențiile de rating motivul pentru care criza politică s-a întins în România pe o perioadă atât de lungă de timp. Dacă de obicei, în rapoartele agențiilor referirile la situația politică sunt destul de rare și de vagi, de data aceasta cele trei agenții de rating au făcut remarci pe larg cu privire la situația politică arătându-și îngrijorarea atât față de blocajul politic, cât și față de un viitor guvern care poate veni cu decizii contrare cu dinamica de consolidare fiscală.

Evoluțiile piețelor financiare din ultimele zile ne arată că nu este imposibil ca S&P să ia o decizie la care nu așteptăm și anume să retrogradeze ratingul de țară al României.

Personal, cred că S&P nu va schimba nimic, respectiv va păstra același rating și aceeași perspectivă pentru România. Va aștepta să apară o rezolvare politică, pentru că în acest moment, urgența este găsirea unei soluții politice.

Abia după aceea ne putem uita la indicatorii economici care arată rău. Inflația a scăzut, dar până la sfârșitul anului așteptările sunt să crească din nou. Deficitele gemene, bugetar și de cont curent, sunt în continuare mari, chiar dacă anul acesta s-au făcut progrese. Datoria publică a crescut, cheltuielile bugetare cu dobânzile au urcat foarte mult și își vor păstra această tendință în anii următori.

În aceste condiții, guvernul va avea o sarcină cât se poate de dificilă și anume să reducă deficitul bugetar și să aibă creștere economică. În principiu, cele două ținte economice sunt divergente, ele nu pot fi îndeplinite în același timp. Cu toate acestea, există soluții propuse de economiști care teoretic pot duce la stimularea economiei și pot atinge și obiectivul de scădere a deficitului bugetar.

Ziua cea mare, cea de azi, nu este chiar atât de mare. România poate fi retrogradată oricând la categoria junk, nu doar cu ocazia rapoartelor de evaluare anunțate, iar acest lucru pune presiune asupra următorului guvern, indiferent cum se va numi el.