Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Vă pregătiți să vizitați Franța în această vacanță de vară? Cotidianul german Die Welt vă înarmează cu câteva reguli nescrise pe care trebuie să le cunoașteți înainte de a călători în Franța. Odată respectate, vă vor face nu doar călătoria mai frumoasă, ci mai ales interacțiunea cu francezii.

Mai întâi de toate, ziarul german ne recomandă să fim politicoși – francezii apreciază asta. Un ”bonjour” sau ”bonsoir” la intrarea într-un restaurant sau mic magazin este obligatoriu. Să poți rosti câteva cuvinte în limba lui Molière este un detaliu mereu bine primit.

Discreția este apreciată, în timp ce veselia zgomotoasă, nu.

În marile orașe franceze trebuie să înveți să navighezi în haosul organizat.  

Este mai important să fii flexibil și să știi cum să te descurci prin mulțime decât să respecți cu încăpățânare regulile. Nu este ca Londra sau Edinburgh, unde oamenii așteaptă cu răbdare la coadă.

Autobuzele și metroul sunt un haos total, dar sunt funcționale: nimeni nu pare să acorde atenție celorlalți pasageri și, totuși, toată lumea reușește să ajungă unde vrea.

Obișnuiți-vă cu abrevierile, SVP! (S’il vous plaît). Sunt omniprezente și nu trebuie să vă deranjeze. Francezii le adoră, ceea ce nu îi ajută pe străini să le înțeleagă.

Mai bine vă lăsați de fumat. Din vara anului 2025, fumatul a fost interzis în aproape toate spațiile publice în aer liber, precum parcuri, stații de autobuz, centre sportive, în apropierea școlilor și chiar pe plaje.

Atenție la rigorile modei! Când vine vorba de îmbrăcăminte, evident că nu trebuie să te conformezi modei franceze dacă ești genul casual. Dar să nu fii surprins dacă vei fi etichetat imediat drept „turist”. Mai ales în orașe precum Paris sau Bordeaux, unde eleganța este un scop în sine.

Chiar și în vacanță, în timp ce restul lumii profită pentru a se relaxa, francezii continuă să-și cultive stilul.

Orice lucru care prioritizează caracterul practic în detrimentul esteticii (rucsacuri enorme, haine confortabile, sandale de drumeție) îi va face să dea ochii peste cap și să îți sugereze că nu ești familiarizat cu stilul francez.

O recomandare valabilă pentru germani – sau, poate, și pentru alții: nu aduceți drept cadou vin german. Pentru francezi, vinul lor este cel mai bun din lume.

Franța este țara iubitorilor de vin. Un pahar de vin la masă este încă un obicei foarte înrădăcinat, chiar și în rândul Generației Z.

Savurați-vă masa. La francezi, mâncatul nu este doar despre a te hrăni. E mai mult chiar decât o chestiune de gust; este aproape un act sacru.

O parte semnificativă a existenței francezilor se învârte în jurul cumpărăturilor, pregătirii meselor, consumului acestora și discuțiilor despre mâncare (este ceva obișnuit să vorbești deja despre cină la prânz).

Și, mai ales, nu uitați un lucru: un francez are întotdeauna dreptate.

Orice ar fi, nu contrazice un francez care se plânge de (presupusa) dispariție a bunelor maniere. Este subiectul lor preferat de secole,  și…  c’est comme ça !

Articolul integral aici

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Ce are de învățat Europa în urma incendiilor devastatoare? Jurnaliștii caută răspunsuri după ce aproximativ 300.000 de hectare de pădure au fost mistuite de flăcări în Franța și Spania.

Măsurile climatice sunt obligatorii, susține The Guardian:

„Apelurile pentru diluarea măsurilor ecologice sunt în general însoțite de afirmația că Europa trebuie să adopte o abordare mai pragmatică, într-o perioadă de incertitudine geopolitică și concurență economică agresivă.

Argumentul este de două ori greșit: cu cât UE se îndreaptă mai repede către zero emisii nete, cu atât mai bine va consolida poziția Europei pe piețele globale ale viitorului.

Mai mult, așa cum ilustrează în mod viu impactul îngrozitor al incendiilor de vegetație din această vară, ideea că măsurile climatice sunt un fel de supliment opțional, potrivit doar atunci când vremurile sunt bune, este în totală contradicție cu realitatea.”

Citeste si“Un moment din apocalipsă”: O fotografie surprinde dezastrul de mediu şi indiferenţa generală

Ziarul francez Libération este de părere că „Trebuie urgent să regândim protejarea pădurilor franceze, deoarece acestea reprezintă mai mult de o treime din teritoriul național.

Spațiile anti-foc trebuie văzute ca un mijloc de prevenire, mai degrabă decât doar ca un răspuns la pericol. Pășunile și cultivarea legumelor trebuie, de asemenea, revizuite, la fel ca și crearea de centuri verzi de protecție în jurul zonelor rezidențiale.

Trebuie să-i ascultăm pe cei cu expertiză în domeniu, precum și pe cei care locuiesc în aceste zone și să ne angajăm într-o reevaluare profundă a peisajelor. Numai atunci putem preveni următorul dezastru peste un an sau doi, asigurându-ne în același timp că disperarea nu se transformă într-o furie incontrolabilă.”

Citeste si”Omenirea se îndreaptă spre o nouă ordine climatică” (Roxana Bojariu, climatolog)

Și tot în Franța, L'Opinion consideră că „Este timpul pentru o schimbare de paradigmă. Era măsurilor de precauție s-a încheiat.

Desigur, acest lucru nu înseamnă că guvernul ar trebui să-i abandoneze pe cei care fug de flăcări. În loc să alimenteze controverse și să facă constant noi anunțuri, candidații la președinție ar trebui să se concentreze pe restabilirea unei culturi a conștientizării riscurilor și pe consolidarea autonomiei poporului francez.”

În Spania, editorialistul ziarul electronic eldiario.es, vede un viitor sumbru:

„Fiica mea s-a născut în 2011, în mijlocul unei crize economice și sociale pe care am uitat-o ​​deja. ... În 2036, va împlini 25 de ani – un an care ne este prezentat în termeni distopici: poate că 50 de grade Celsius vor fi norma până atunci, iar incendiile pe care le vedem astăzi vor fi «incendiile care ne așteaptă» – «în epoca mega-incendiilor». (...)

Așa își văd părinții copiii crescând: într-o criză climatică în care nu există planuri de abordare. (...) În timp ce guvernul solicită un pact național care ar veni deja prea târziu,  negaționiștii schimbărilor climatice câștigă din ce în ce mai mult teren.”

Pentru realizarea acestei rubrici a fost folosit drept sursă portalul Eurotopics.

Multe mâini lipsă. Epuizarea personalului din spitale este cauzată și de lipsurile sistemului de prevenție (PressOne) - REPORTAJ Femeia care „nu există”, deși e internată de 24 de ani într-un spital din România și niciun centru de asistență socială nu a preluat-o. „S-a dus, ușor-ușor, generația care își îngrijea bătrânii acasă” (HotNews) - Mai conduce cineva România? De două săptămâni Cadastrul e blocat, dar nu a fost convocată nicio celulă de criză cu toate entităţile implicate pentru rezolvarea situaţiei (Ziarul Financiar)

Apelul de miercuri seară al premierului Ilie Bolojan de a reduce consumul de energie vine într-un moment delicat pentru sistemul energetic românesc. După oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă, România depinde în orele de vârf de importurile de electricitate din Bulgaria, iar situația s-ar putea complica dacă și centrala nucleară de la Kozlodui va fi oprită, așa cum au avertizat autoritățile de la Sofia.

Potrivit unei analize Profit.ro, România va avea nevoie în fiecare seară să importe între 2.500 și 3.000 MW pentru a acoperi deficitul de producție.

Marți seară, înainte de oprirea celui de-al doilea reactor, consumul instantaneu depășea 7.000 MW, în timp ce producția internă era de aproximativ 5.100 MW, dintre care doar 675 MW proveneau din energia nucleară. 

Deficitul este greu de acoperit pentru că producția fotovoltaică dispare după apus, hidrocentralele sunt afectate de secetă, energia nucleară este limitată de oprirea reactoarelor, iar centralele pe cărbune și gaze funcționează deja la un nivel ridicat pentru această perioadă.

Integral pe pagina SpotMedia.

Greva începută pe 28 iulie în sute de spitale din țară a plecat de la nemulțumirile legate de legea salarizării.

Printre frustrările celor care protestează se regăsește și una care trenează de mai mulți ani: lipsa de personal din spitale, datorată atât veniturilor nesatisfăcătoare, posturilor blocate, dar și unei probleme mai puțin evidente – accesul limitat al românilor la servicii de prevenție.

„Sistemul de sănătate public nu e doar spitalul”, a spus pentru PressOne Oana Motea, expertă în sănătate. 

„O bună parte din patologia pe care spitalele o deservesc poate fi foarte bine gestionată în ambulatoriu, în centrele medicale comunitare”, a mai spus experta.

Dacă ar fi suficiente servicii medicale care să asigure prevenția și tratamentul în ambulatoriu, ar fi cu mai 80% mai puține cazuri care ajung la spital.

Deșerturile medicale, adică zonele din țară fără acces la servicii medicale, reprezintă unul dintre motivele pentru care în spitale ajung numeroase cazuri care puteau fi prevenite prin asistența comunitară.

În anul 2002, „așa-zisa Buta Irina”, așa sună adresarea inumană din documente, a ajuns la Drobeta Turnu Severin, adusă din București, de la Spitalul „Obregia”, ca „persoană necunoscută”, după ce fusese găsită pe stradă.

Nu avea acte sau familie. Nu cunoștea pe nimeni, nu o cunoștea nimeni.

Suferă de retard mintal, dar, pentru că a spus că o cheamă Irina Buta, așa a fost trecută și în documente.

De atunci femeia locuiește într-un salon de spital din Drobeta Turnu Severin.

Conform normelor contractului pe care spitalele le au cu Casa de Asigurări de Sănătate, internarea unui pacient poate dura maximum 365 de zile.

„De fiecare dată, răspunsul sec al asistenței sociale este că nu există locuri”, spune Elena Bololoi, directoarea de îngrijri și purtătoarea de cuvânt a Spitalului Județean de Urgență din Drobeta Turnu Severin, într-un dialog cu HotNews.

Mai mult, de un sfert de secol, statul român nu a reușit să o identifice. 

În afara problemelor cunoscute, în România mai apare o modificare, firească, socială. „S-a dus, ușor-ușor, generația care își îngrijea bătrânii acasă”, spun specialiștii cu care HotNews a vorbit.

La 15 zile de la atacul cibernetic care a scos din funcţiune sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ceea ce a dus la blocarea pieţei imobiliare, Guvernul României nu a convocat până acum, în mod inexplicabil, nicio celulă de criză la care să participe toate entităţile implicate şi unde să se discute toate aspectele crizei.

Inexplicabila absenţă în această criză a guvernului, care nu a convocat la aceeaşi masă notari, bănci, ingineri geodezi pe lângă Cadastru şi celelalte instituţii tehnice, coroborată cu absenţa oricărei încercări măcar de a găsi o soluţie temporară de a debloca situaţia lasă practic ieşirea din criză exact în mânile celor care nu au reuşit să evite paralizia pieţei imobiliare sau repune­rea rapidă în funcţiune a platformelor. Este vorba de ANCPI, care a cheltuit peste 150 mil. euro pe IT în 20 de ani dar a fost prinsă de atac fără măsuri minime de cybersecurity, DNSC – care are pe hârtie atribuţii şi transmite avertismente sectorului public, dar nu are bugetul şi se pare nici puterea reală de a impune măsuri de bază de protecţie statului –, şi puternicele STS şi mai ales SRI, cu atribuţii legale în protecţia sistemelor critice IT&C ale statului şi bugete combinate de peste o jumătate de miliard de euro pe achiziţii doar de cybersecurity din 2025 până în prezent – dar care în mod inexplicabil par să nu fi ajutat la nimic în acest caz (la evitarea sau reducerea impactului pe care l-a avut atacul). 

Soluţia propusă de Colegiul Geodezilor este „o aplicaţie de backup, folosită doar în situaţiile acestea extreme, de urgenţă“, care să poată fi activată când sistemul principal cade.

Situaţia se agravează: Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a anunţat miercuri că a fost lovită, la rândul ei, de un atac ransomware, care i-a scos din funcţiune o parte dintre servicii.

Pe larg în Ziarul Financiar.

Centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită pentru o perioadă limitată. Inițial s-a luat decizia opririi primului reactor, dar ieri s-a anunțat întreruperea producției pentru Nuclearelectrica. Motivul este deja cunoscut și anume scăderea debitului Dunării, ceea ce face ca răcirea reactoarelor cu apa fluviului să nu mai fie posibilă. Rezultatul pentru sistemul energetic este lipsa unei producții de aproximativ 1.300 de MW, ceea ce înseamnă 20% din consumul de energie electrică al României.

O analiză a Asociației „Energia Inteligentă” arată că a mai existat o situație relativ asemănătoare și anume în anul 2003 s-a oprit producția unui reactor al Centralei de la Cernavodă. Motivul? Același ca și anul acesta, respectiv un debit scăzut al Dunării. De altfel, și anul acesta, ca și în 2003, debitul Dunării a ajuns la numai 1.600 de metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă jumătate din cantitatea normală.

Tot analiza asociației arată că în anul 2003, în perioada 23 august-16 septembrie, unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită. Producția a fost reluată atunci când nivelul apei Dunării a revenit la normal. Din acest punct de vedere, scenariul va fi identic și anul acesta, adică producția va reîncepe atunci când debitul apei va crește.

Diferența importantă față de anul 2003 este că acum este oprită producția ambelor reactoare. Desigur, este greu de spus în cât timp se va relua producția, pot fi două săptămâni sau trei sau o lună de zile.

Cert este că oprirea Centralei de la Cernavodă aduce în această perioadă o problemă și anume ieșirea din sistemul energetic a unei capacități de producție egală cu 20% din consumul intern.

Analiza Asociației „Energia Inteligentă” arată că producția de energie electrică în perioada diurnă a avut următoarea structură: 35% din producție provine din surse regenerabile, 11% din cărbune, 14% din gaze naturale, 20% din surse nucleare și 20% din resurse hidroenergetice. În această perioadă, aproximativ 10% din producție, obținută din surse regenerabile, este exportată.

Situația se schimbă în orele de vârf, seara și dimineața, atunci când energia regenerabilă este absentă sau are o pondere redusă, exportul dispare și apare chiar importul de energie. Analiza arată că în condiții de caniculă funcționarea sistemului energetic național este susținută de energia hidro și cea nucleară.

În acest moment, vor fi câteva săptămâni în care energia nucleară va dispărea din sistem, iar producția din surse hidro ar putea fi afectată de nivelul scăzut al Dunării.

Există un scenariu prezentat recent de „Energia Inteligentă”. El pleacă de la următoarele ipoteze: producția hidro scade cu 25%-30%, o unitate de la Cernavodă este oprită, iar consumul rămâne la același nivel. După cum se poate vedea, nici un scenariu nu ia în calcul oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă.

Cu toate acestea, se poate face un calcul pentru situația la zi. Astfel, efectul în timpul zilei, excluzând exportul, va fi un deficit între 15% și 17% din consum. În perioada de vârf de consum, dimineața și seara, deficitul de producție internă ajunge la aproape 30% din consumul intern.

Ce este de făcut? Exporturile vor fi blocate, importurile ar putea ajunge la 60% din producția locală, iar centralele care folosesc gaze naturale și cărbune devin esențiale pentru funcționarea sistemului.

Numai că această schimbare înseamnă tarife mai mari. Scenariul estimează o creștere medie zilnică între 50% și 110%. Diferența este destul de mare, dar ea arată tendința. Așadar, în următoarea perioadă, cel puțin cât reactoarele de la Cernavodă nu produc, este posibil ca prețul energiei electrice să crească mult, aproape de dublare.

Jurnal de știri

Greva generală organizată de Sanitas e bazată pe dezinformare și minciună, declară într-un interviu la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău. El precizează că nici un venit nu va scădea, ca urmare a legii salarizării.

Robert Sighiartău, despre greva din Sănătate, cauzată de legea salarizării: ”Să-i minți frumos, așa cum au făcut alții de-a lungul timpului și să le spui că de la anul vine Moș Crăciun nu cred că este corect. Nu poți să-i minți pe oameni și să le spui că le poți da mai mult și nu ai de unde”.

Despre criza politică: ”Președintele României trebuie să vină cât mai repede cu o nominalizare. Are două opțiuni pe masă după consultările care au avut loc la Cotroceni, trebuie să propună un prim-ministru. Dacă această propunere nu va trece, atunci președintele României trebuie să declanșeze alegerile anticipate”.

Despre AUR: ”La un moment dat, voința oamenilor trebuie pusă în aplicare, indiferent care este ea, iar din punctul meu de vedere, AUR este supralicitat în sondajele de opinie care apar la nivel public, tocmai pentru că PSD-ului îi este frică de aceste alegeri anticipate”.

Jurnal de știri

Cu un lot alcătuit din 41 de sportivi și 14 echipaje, România începe mâine Campionatele Europene de Canotaj din Italia cu obiectivul de a urca din nou pe podium și de a-și confirma statutul de una dintre marile puteri ale acestui sport. În același timp, a fost lansat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură sportivă din România.

Prima bază de canotaj la standarde olimpice din țara noastră va fi construită până în 2028 pe Lacul Pantelimon, în urma unei investiții estimate la 2,7 milioane de euro.

Lacul Varese, una dintre cele mai cunoscute baze nautice ale Europei, devine în această vară centrul canotajului continental. Între 30 iulie și 2 august, cei mai buni sportivi ai Europei se aliniază la startul Campionatelor Europene, iar România încearcă să scrie un nou capitol în povestea de succes a canotajului românesc și să demonstreze că rămâne una dintre cele mai respectate forțe ale acestui sport.

Lotul României este alcătuit din 41 de sportivi, care vor concura în 14 probe: 12 olimpice și două neolimpice. În premieră, delegația țării noastre va avea și un reprezentant în competiția de paracanotaj, prin Alexandru Cristian.

Antrenorul lotului național, Dorin Alupei, privește această competiție ca pe un test important în perspectiva marilor obiective internaționale din următorii ani – Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice.

Tricolorii pleacă în Italia cu obiective ambițioase și speră să egaleze performanța de anul trecut, de la Plovdiv, unde România a cucerit șapte medalii, dintre care trei de aur. În perspectiva Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 2028, Dorin Alupei a operat numeroase modificări atât în echipajele feminine, cât și în cele masculine. Evoluțiile de la Varese vor oferi o imagine clară asupra nivelului actual al sportivilor români și asupra progresului înregistrat în raport cu celelalte națiuni de elită.

Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania și Croația sunt principalele rivale în lupta pentru medalii, însă românii au demonstrat de fiecare dată că pot transforma presiunea într-un avantaj.

Campioana olimpică Simona Radiș spune însă că, la Varese, mai importante decât medaliile sunt testarea noilor formule de echipaj și acumularea de experiență. Vârful de formă trebuie atins la Campionatele Mondiale.

Canotajul, sportul care a adus României cele mai multe medalii în ultimii ani, va beneficia în sfârșit de o pistă olimpică proprie. Arena de Canotaj Pantelimon reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură sportivă din ultimele decenii și este realizată prin parteneriatul dintre Federația Română de Canotaj, OMV Petrom și Primăria Orașului Pantelimon.

Investiția este estimată la 2,7 milioane de euro, iar complexul ar urma să fie finalizat în 2028. Baza sportivă va avea o suprafață construită de aproximativ 5.000 de metri pătrați și este proiectată astfel încât, începând cu 2029, să poată găzdui primele competiții internaționale majore organizate în România.

Potrivit președintei Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, realizarea pistei olimpice reprezintă un vis mai vechi al canotajului românesc. Obiectivul este transformarea Lacului Pantelimon într-o bază capabilă să organizeze competiții internaționale de cel mai înalt nivel, inclusiv Campionate Europene și Mondiale.

Proiectul prevede amenajarea unei piste cu 10 culoare de concurs, omologată conform standardelor internaționale. Pe lângă infrastructura de pe apă, complexul va include hangare pentru ambarcațiuni, săli de antrenament și recuperare, spații de cazare pentru sportivi, restaurant și clădiri administrative.

Vicecampionul olimpic Ciprian Tudosă spune că așteaptă cu nerăbdare inaugurarea Arenei Pantelimon și momentul în care publicul român va putea susține echipa națională la un Campionat European organizat acasă.