Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Greva generală organizată de Sanitas e bazată pe dezinformare și minciună, declară într-un interviu la RFI deputatul PNL Robert Sighiartău. El precizează că nici un venit nu va scădea, ca urmare a legii salarizării.

Robert Sighiartău, despre greva din Sănătate, cauzată de legea salarizării: ”Să-i minți frumos, așa cum au făcut alții de-a lungul timpului și să le spui că de la anul vine Moș Crăciun nu cred că este corect. Nu poți să-i minți pe oameni și să le spui că le poți da mai mult și nu ai de unde”.

Despre criza politică: ”Președintele României trebuie să vină cât mai repede cu o nominalizare. Are două opțiuni pe masă după consultările care au avut loc la Cotroceni, trebuie să propună un prim-ministru. Dacă această propunere nu va trece, atunci președintele României trebuie să declanșeze alegerile anticipate”.

Despre AUR: ”La un moment dat, voința oamenilor trebuie pusă în aplicare, indiferent care este ea, iar din punctul meu de vedere, AUR este supralicitat în sondajele de opinie care apar la nivel public, tocmai pentru că PSD-ului îi este frică de aceste alegeri anticipate”.

Jurnal de știri

Cu un lot alcătuit din 41 de sportivi și 14 echipaje, România începe mâine Campionatele Europene de Canotaj din Italia cu obiectivul de a urca din nou pe podium și de a-și confirma statutul de una dintre marile puteri ale acestui sport. În același timp, a fost lansat unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură sportivă din România.

Prima bază de canotaj la standarde olimpice din țara noastră va fi construită până în 2028 pe Lacul Pantelimon, în urma unei investiții estimate la 2,7 milioane de euro.

Lacul Varese, una dintre cele mai cunoscute baze nautice ale Europei, devine în această vară centrul canotajului continental. Între 30 iulie și 2 august, cei mai buni sportivi ai Europei se aliniază la startul Campionatelor Europene, iar România încearcă să scrie un nou capitol în povestea de succes a canotajului românesc și să demonstreze că rămâne una dintre cele mai respectate forțe ale acestui sport.

Lotul României este alcătuit din 41 de sportivi, care vor concura în 14 probe: 12 olimpice și două neolimpice. În premieră, delegația țării noastre va avea și un reprezentant în competiția de paracanotaj, prin Alexandru Cristian.

Antrenorul lotului național, Dorin Alupei, privește această competiție ca pe un test important în perspectiva marilor obiective internaționale din următorii ani – Campionatele Mondiale și Jocurile Olimpice.

Tricolorii pleacă în Italia cu obiective ambițioase și speră să egaleze performanța de anul trecut, de la Plovdiv, unde România a cucerit șapte medalii, dintre care trei de aur. În perspectiva Jocurilor Olimpice de la Los Angeles 2028, Dorin Alupei a operat numeroase modificări atât în echipajele feminine, cât și în cele masculine. Evoluțiile de la Varese vor oferi o imagine clară asupra nivelului actual al sportivilor români și asupra progresului înregistrat în raport cu celelalte națiuni de elită.

Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania și Croația sunt principalele rivale în lupta pentru medalii, însă românii au demonstrat de fiecare dată că pot transforma presiunea într-un avantaj.

Campioana olimpică Simona Radiș spune însă că, la Varese, mai importante decât medaliile sunt testarea noilor formule de echipaj și acumularea de experiență. Vârful de formă trebuie atins la Campionatele Mondiale.

Canotajul, sportul care a adus României cele mai multe medalii în ultimii ani, va beneficia în sfârșit de o pistă olimpică proprie. Arena de Canotaj Pantelimon reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură sportivă din ultimele decenii și este realizată prin parteneriatul dintre Federația Română de Canotaj, OMV Petrom și Primăria Orașului Pantelimon.

Investiția este estimată la 2,7 milioane de euro, iar complexul ar urma să fie finalizat în 2028. Baza sportivă va avea o suprafață construită de aproximativ 5.000 de metri pătrați și este proiectată astfel încât, începând cu 2029, să poată găzdui primele competiții internaționale majore organizate în România.

Potrivit președintei Federației Române de Canotaj, Elisabeta Lipă, realizarea pistei olimpice reprezintă un vis mai vechi al canotajului românesc. Obiectivul este transformarea Lacului Pantelimon într-o bază capabilă să organizeze competiții internaționale de cel mai înalt nivel, inclusiv Campionate Europene și Mondiale.

Proiectul prevede amenajarea unei piste cu 10 culoare de concurs, omologată conform standardelor internaționale. Pe lângă infrastructura de pe apă, complexul va include hangare pentru ambarcațiuni, săli de antrenament și recuperare, spații de cazare pentru sportivi, restaurant și clădiri administrative.

Vicecampionul olimpic Ciprian Tudosă spune că așteaptă cu nerăbdare inaugurarea Arenei Pantelimon și momentul în care publicul român va putea susține echipa națională la un Campionat European organizat acasă.

În Italia și Franța, lideri naționaliști precum Giorgia Meloni și Marine Le Pen și-au temperiat limbajul eurosceptic în ultimii ani, în căutarea puterii. În România, a șasea cea mai populată țară din UE, naționalistul George Simion, aliniat cu Trump, nu dă dovadă de o astfel de reținere. Iată cum este descris liderul partidului AUR, într-o analiză asupra situației politice de la București.

Opiniile lui Simion contează, spune Politico. Publicația îl descrie pe George Simion drept ”un fost huligan din fotbal, căruia îi place să spună că se luptă cu sistemul. Partidul său are un avans uriaș în sondajele de opinie și ar putea avea în curând șansa de a-și prezenta cauza în fața alegătorilor dacă vor fi convocate alegeri anticipate”.

El a criticat drastic Pactul verde al UE, politicile economice și de apărare ale UE și a spus că România nu vrea să se întoarcă la o perioadă în care statele mai mari o dominau.

România este blocată în criză, fără un guvern pe deplin funcțional, din luna mai, când AUR și-a unit forțele cu social-democrații pentru a înlătura coaliția de guvernământ condusă de liberali.

Anul trecut, în campania sa pentru președinție, l-a copiat în mod conștient pe președintele american Donald Trump și a propus oprirea ajutorului acordat Ucrainei, declanșând alarmă în rândul politicienilor centriști de la Bruxelles.

După ce amintește evenimentele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, Politico notează că Simion a candidat la alegerile repetate de anul trecut și a promis că îl va face pe Călin Georgescu prim-ministru dacă va câștiga.

Deși a condus în primul tur, el a pierdut la limită în turul doi final în fața primarului centrist al Bucureștiului, Nicușor Dan.

Acum îl învinovățește pe Dan, rivalul său de moarte, pentru criza politică.

Discuțiile privind formarea unui nou guvern au stagnat înainte ca parlamentul României să intre în vacanța de vară. Asta înseamnă că este puțin probabil să existe o rezoluție înainte de toamnă.

Simion a respins ideea de a colabora cu partidul social-democrat (PSD), deși nu complet. În schimb, el a susținut că PSD nu ar fi suficient de radical în a elimina birocrația și a reforma piețele pentru a permite afacerilor să prospere.

La rândul său, președintele Nicușor Dan și aliații săi consideră de mult timp că nu trebuie să permită partidelor precum cel al lui Simion să formeze o nouă administrație, argumentând că AUR și colegii săi de extremă dreapta sunt anti-occidentali, anti-europeni și ar fi prea prietenoși cu Moscova dacă ar intra la guvernare.

Simion respinge acest lucru

AUR este la 36% în Sondajul POLITICO, cu 14 puncte procentuale în fața Partidului Național Liberal al lui Bolojan. Acesta este unul dintre motivele pentru care Dan și alți centriști nu vor dori să meargă la alegeri anticipate

Pe flancul estic al UE, la granița cu Ucraina, România joacă un rol esențial în securitatea Europei, oferind sprijin logistic pentru război și găzduind o bază NATO importantă precum și un sit de apărare antirachetă al SUA.

Dacă Simion va câștiga vreodată, ar putea fi o figură mai disruptivă pentru politica europeană mainstream decât fostul premier al Ungariei, Viktor Orbán.

Întregul articol, AICI.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Mesaj surprinzător al președintelui Kazahstanului, Kassim Tokayev, adresat omologului său Vladimir Putin: este timpul ca războiul din Ucraina să fie înghețat, întrucât a dus la pierderi mari pentru ambele părți. Kazahstanul este considerat drept aliatul tăcut al Rusiei, iar presa internațională caută explicații pentru mesajul de la Astana.

Potrivit The Moscow Times, publicație interzisă în Rusia de la declanșarea invaziei, șeful statului kazah a declarat că a primit „numeroase semnale din Europa și Statele Unite cu privire la conflictul dintre cele două țări”.

El a decis să adopte această poziție deoarece interlocutorii săi „știau” că se întâlnește cu Putin și „i-au cerut să transmită” aceste propuneri. (Sursa: Eurotopics)

Ukrainska Pravda observă că în filmarea difuzată de mai multe instituții media, Vladimir Putin apare cu ochii ațintiți în pământ aproape pe toată durata discursului omologului său kazah.

Câteva ore mai târziu, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a apreciat că o înghețare a conflictului e „imposibilă” până când Moscova nu își va „atinge obiectivele”.

Citeste siKazahstanul a reluat exporturile de țiței. România răsuflă ușurată

Comentariile lui Tokayev – scrie Kyiv Post - au marcat un apel public rar din partea liderului unuia dintre cei mai apropiați parteneri regionali ai Rusiei de a se căuta o soluție negociată pentru încheierea războiului.

„Natura acestui conflict nu este complet clară pentru mulți, inclusiv pentru noi”, a spus Tokayev citat de ziarul ucrainean.

Publicația rusă în exil Echo este de părere că declarația constituie „o palmă pentru Putin, care și-a promovat de ani de zile ceea ce el a numit „cauzele profunde ale conflictului”. Și acum, această mustrare publică, îi este adresată direct în față:

Nu există cauze profunde; Putin pur și simplu le-a inventat.”

Contextul energetic explică parțial afirmațiile liderului kazah, notează Al Jazeera:

”Atacurile ucrainene asupra Novorossiiskului, portul rusesc prin care trec cca 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului, au înfuriat deja Astana, care le consideră o amenințare directă la adresa intereselor sale economice”.

A fost ”o declarație formulată cu grijă, care, potrivit unor analiști, a primit undă verde de la Beijing. Aceasta este folosită în principal de Putin pentru a-și pune în scenă propria deschidere către negocieri”, citim în Courrier International.

Expertul consultat de ediția în limba rusă a Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, consideră că este vorba pur și simplu de o acțiune politică a lui Putin.

Astfel, președintele rus încearcă să „pornească pe calea păcii”, fără a da impresia că este forțat de ordine de la Washington sau de atacurile ucrainene asupra infrastructurii rusești. „Este modul său de a spune că prietenii apropiați și partenerii săi i-au cerut ajutorul și că a fost de acord cu generozitate să facă un gest în favoarea lor”, consideră expertul. (Sursa. Courrier International)

Ultimul atac PSD-Savonea-sindicate împotriva reformelor. Va rezista Bolojan la șantajul cu miliardele de euro din PNRR? (G4Media) - Parlamentari de meserie și averile lor. Ce au adunat după zeci de ani petrecuți în Casa Poporului (Cotidianul) - Averile demnitarilor devin greu de verificat. Românii nu vor mai vedea sumele exacte din conturi: „Este doar un rezumat” (Adevărul)

Ilie Bolojan a anunțat că deblochează peste 6.800 de posturi în spitale și la Ambulanță, cu aproximativ 10% mai puțin față de cât a propus Ministerul Sănătății. 

Din cele 6.850 de posturi aprobate, aproximativ 2.000 au fost redistribuite către spitale din reședințele de județ, centre universitare și unități care oferă servicii medicale de înaltă calitate. Decizia urmărește să reducă presiunea asupra acestor unități și să îmbunătățească accesul pacienților la servicii medicale esențiale.

Președintele Sanitas, Iulian Pope, a anunțat că protestul din spitale continuă și miercuri. Sindicatele susțin că noua lege a salarizării poate duce la scăderi de venituri pentru o parte semnificativă din personalul medical.

Premierul interimar, Ilie Bolojan, a susținut declarații de presă la finalul ședinței de Guvern de marți seara:

„Suntem la finalul acestei scurte ședințe de Guvern și fac câteva comentarii legate de subiectele de pe ordinea de zi și legat de greva din spitale. În primul rând, legat de grevă, îmi cer scuze pacienților pentru tot disconfortul (…) Îi asigur pe medici și asistente de tot respectul meu. Consider că această grevă s-a bazat pe minciună și dezinformare legat de ceea ce s-ar întâmpla dacă s-ar adopta această lege. Precizez încă o dată, că dacă această lege s-ar adopta, niciun salariu din sectorul public nu ar scădea (…) Din contră, având în vedere inechitățile, unele dintre aceste salarii ar crește, dar aceste creșteri nu pot fi făcute pe bază de împrumuturi”, a explicat premierul interimar.

Libertatea mai scrie și că Ilie Bolojan a vorbit într-o sală aproape goală după ședința de Guvern.

Ședința a fost anunțată pe grupul de presă la ora 17.52, deși întâlnirile Executivului au loc, de regulă, joia. Reuniunea a început la ora 20.00, iar la 20.51 s-a comunicat că „premierul Ilie Bolojan va susține declarații de presă la finalul ședinței de Guvern”, la ora 21.00. Fără posibilitatea de a adresa întrebări, doar trei jurnaliști au fost prezenți în sala aproape goală, după cum arata imaginile filmate de Libertatea.

Marile forțe anti-reformiste din societate s-au aliat la vedere pentru a împiedica orice reformă care amenință status-quo-ul disfuncțional și corupt. PSD-ul care a provocat criza guvernamentală, Lia Savonea cu rețeaua ei de la vârful justiției și sindicatele afiliate PSD au lansat ultimul asalt împotriva lui Ilie Bolojan. Atacul are loc concomitent pe trei direcții – politică, juridică și socială – și folosește banii vitali din PNRR ca monedă de schimb. Șeful PNL e șantajat pe față, cu complicitatea președintelui Nicușor Dan: dacă nu pleci rapid de la guvern, te facem răspunzător de pierderea miliardelor de euro din PNRR.

Miza acestui asalt e acum legea salarizării bugetarilor. O lege care, chiar cu multe imperfecțiuni punctuale, introduce  predictibilitate, corelarea cu performanța economică și elimină haosul în care prosperă pilele de partid și sinecurile. Total inacceptabil pentru PSD – care își vede amenințată tocmai baza de putere, pentru baronii sindicali și pentru privilegiile șefilor din Justiție.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Cotidianul a analizat declarațiile de avere ale mai multor politicieni cu state vechi în politică. De la veterani care nu au lipsit nicio zi din Parlament în trei decenii, la baroni locali care au vrut și o funcție de senator sau deputat în CV, la miniștri „de meserie”. 

Unii parlamentari au făcut averi considerabile din politică, alții nu.

Declarațiile lor de avere spun o poveste mai nuanțată decât biografiile oficiale. Evoluția bunurilor, dispariția unor imobile, conturile care cresc sau se subțiază și terenurile care apar ori se evaporă spun multe despre puterea politică din perioada postdecembristă. 

Parlamentarii PSD, PNL și USR au adoptat luni, 27 iulie, în Comisia juridică a Camerei Deputaților, un amendament care schimbă modul în care românii vor putea verifica averile demnitarilor. Actualele declarații de avere și de interese nu dispar, însă ele nu vor mai fi publicate integral. În locul lor, Agenția Națională de Integritate va publica un document nou, denumit „declarație de interese financiare”, în care sumele exacte din conturile bancare sau valoarea activelor vor fi înlocuite cu intervale valorice. Soluția este prezentată de coaliție drept un compromis impus de decizia Curții Constituționale, însă experții anticorupție susțin că transparența putea fi păstrată într-o măsură mult mai mare.

Integral în Adevărul.

Un număr de 236 de ocupaţii ce înregistrează deficit de forţă de muncă pe piața națională apar pe prima listă completă elaborată de Ministerul Muncii. Cele mai căutate joburi pentru care angajatorii nu reușesc să recruteze forță de muncă sunt cele de manipulant mărfuri, curier și muncitor necalificat la demolarea clădirilor, căptuşeli zidărie, plăci mozaic, faianţă, gresie, parchet.

Majoritatea ocupațiilor de pe primele 30 de locuri sunt joburi pentru necalificați, cu o excepție notabilă: pe locul 11 se află sudorii, profesioniști foarte căutați în ultimele decenii, a căror formare este foarte costisitoare, informează CursDeGuvernare.

A atras atenția investiția făcută de patiseria Luca în Polonia. Compania românească a ajuns la 10 puncte de lucru în fosta țară socialistă și prezența în Polonia a fost salutată în România ca un adevărat succes. Este, fără îndoială, un succes limitat, pentru că trebuie să păstrăm proporțiile: un lanț românesc de simigerii în Polonia nu compensează prezența tot mai masivă a investitorilor polonezi în România.

Bineînțeles, nu brandul Luca este de vină pentru lipsa companiilor românești la Varșovia sau la Cracovia, dimpotrivă, merită remarcat spiritul antreprenorial care i-a făcut pe proprietarii firmei să iasă în afara granițelor țării.

„Ziarul financiar” a publicat știrea că un covrig de la Luca se vinde în Polonia cu 4,9 zloți, adică aproximativ 6 lei. Să reamintim că în România un covrig (poate același) costă doi lei.

De ce covrigul de la Luca este de trei ori mai scump la Varșovia decât la București? Prețurile materiilor prime și energiei electrice sunt similare, statisticile ne spun că nivelul chiriei este mai mare în Polonia decât în România și în principiu și salariile medii ale polonezilor le depășesc pe cele din România. Acestea sunt doar elementele principale care definesc modelul de business.

Explicația diferenței de preț este totuși nivelul de dezvoltare al pieței. Este clar că dacă îți poți permite să vinzi un covrig de trei ori mai scump în Polonia față de România înseamnă că acesta este prețul pe care îl acceptă consumatorul. Și este probabil ca patiseria Luca, nou venită pe piața poloneză, să se fi așezat la un preț destul de mic care să îi permită să devină un jucător care contează.

Diferența de preț mai spune ceva. În ultimii ani, a devenit o adevărată obsesie națională să se spună că produsele din România sunt mai scumpe decât cele din Europa de Vest. În cele mai multe cazuri, informația nu este reală și se bazează pe întâmplări subiective în situații care nu se pot compara. Evident, există și excepții, dar studiile europene sau ale companiilor private de specialitate arată că, în raport cu puterea de cumpărare, prețurile din România sunt la multe produse printre cele mai mici la nivel european.

În România, patiseriile Luca au creat o piață. Au extins rețeaua de vânzare, ajungând în acest moment la 200 de simigerii, au standardizat și modernizat punctele de lucru după modelul unei francize ceea ce le-a permis să devină un brand ușor de recunoscut în toată țara.

De asemenea, s-a creat o piață chiar și prin imitație, în sensul că multe dintre simigeriile cu branduri diferite seamănă între ele ca design și prezentare. Mărcile importante din România de pe piața patiseriilor au parcă aceeași sursă de inspirație, pentru că se numesc Luca, Petru, Matei la care se adaugă Gigi. Cert este că indiferent de denumirea mărcii, concurența a adus mai multă calitate pentru consumatori.

Lanțul Luca a lansat anul acesta și câteva sloganuri de campanie simpatice cum ar fi „pentru cei care ați investit în crypto” sau „pentru cei care ați făcut plinul la mașină” sau „pentru cei care ieșiți în club în ziua de salariu” știrea era aceeași „vedeți că am ieftinit covrigul”.

Campaniile au ieșit în evidență pentru că au fost amuzante și ușor ironice chiar la adresa potențialilor cumpărători. Dar, aceștia au apreciat mai degrabă nota umoristică în loc să se simtă lezați. Campania legată de ieftinirea produsului ancoră a fost cu atât mai remarcată cu cât în ultimul timp vedem tot mai rar producții de marketing care să apeleze la ironie sau la umor.

Una peste alta, există o piață concurențială și fiscalizată a patiseriilor. Piața nu are bineînțeles dimensiunea produselor de vârf, dar până la un punct poate fi un model pentru alte domenii.

Jurnal de știri

Jurnal de știri