Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

PSD nu poate fi de acord cu o lege a salarizării ce reduce veniturile unor categorii de angajați, spune într-un interviu la RFI deputata social-democrată Natalia Intotero.

Natalia Intotero, despre legea salarizării: ”Nu există șanse ca această lege a salarizării să fie adoptată (...). Nu putem fi de acord cu o variantă cum este cea propusă în momentul de față, când în loc să îmbunătățești traiul cetățenilor, tu vii și reduci salariile pe anumite domenii de activitate foarte importante”.

Despre greva Sanitas: ”Există categorii socio-profesionale pentru care statul ar trebui să considere o prioritate principală și vorbim de Sănătate și de Educație. Fără un popor sănătos și bine educat, nu putem vorbi de o economie bine dezvoltată a unei țări. De aceea, aceste domenii principale trebuie să beneficieze de mai mult respect”.

Despre demersul PSD în justiție împotriva Guvernului Bolojan: ”Statul român trebuie să respecte prevederile constituționale. În momentul de față, sunt peste 12 Hotărâri de Guvern care au fost adoptate în ședințele de Guvern, unde au avut aviz negativ de la Consiliul Legislativ, spunând că sunt neconstituționale”.

Jurnal de știri

FCSB este lider după etapa a 2-a a Superligii, urmată de Oțelul și Rapid, echipă ce a scăpat victoria printre degete ieri seară la Botoșani. Au surprins victoria la scor a lui Dinamo în fața campioanei Universitatea Craiova și înfrângerea vicecampioanei U Cluj la Sfântu Gheorghe. Tudor Furdui face analiza etapei:

Într-o întâlnire cu marinarii ruși, Vladimir Putin s-a declarat convins că, mai devreme sau mai târziu, ”Ucraina va pierde aceste teritorii din vest, pământuri care au aparţinut cândva Poloniei, Ungariei şi României”. Care sunt semnificațiile acestor declarații, mai ales în contextul provocărilor cu drone din ultimele zile?

Încolțit de dronele ucrainene, lovit în punctele nevralgice ale economiei sale de război, iată că Vladimir Putin readuce la viață ideea dezmembrării Ucrainei.

Ideea nu este una nouă. Caracterul ”artificial” al statului ucrainean este una dintre tezele care au pus fundamentul ideologic al războiului pornit de Rusia acum mai bine de 4 ani.

Iar redescoperirea acestei teorii tocmai acum nu poate fi chiar întâmplătoare. Cel puțin în contextul provocărilor cu drone la care am fost martori în ultimele zile.

Ați auzit, desigur, o serie de voci pro-ruse de la noi, dintre care s-au distins liderul AUR George Simion și locotenentul său, Dan Dungaciu, cerând vehement încetarea oricărui sprijin din partea României pentru Republica Moldova și Ucraina.

Nu doar că Vladimir Putin ar fi foarte bucuros ca asta să se întâmple, dar odată cu dronele, el oferă și muniție propagandistică în această direcție: iată ce se poate întâmpla dacă susțineți Ucraina!

Mai mult, propaganda rusă se va servi acum de teoria lui Putin privind dezmembrarea Ucrainei spunând că, iată, Rusia dorește reîntregirea României.

Un cadou al Kremlinului pentru propagandiștii săi de la București, un cadou otrăvit pentru națiunea română și pentru ceilalți vecini ai Ucrainei.

În Europa, frontierele sunt recunoscute printr-o serie întreagă de tratate, inclusiv prin procesul OSCE, la care și Rusia este – teoretic – parte.

A readuce în discuție modificarea frontierelor – mai ales prin forță, așa cum a făcut Rusia – ar deschide o cutie a Pandorei în Europa. Și de-abia atunci ar exista cu adevărat pericolul iminent al războiului, cu care tot vor să ne înfricoșeze acum propagandiștii Moscovei.

Cât despre state ”artificiale” sau ”naturale”, discuția e un pic mai complicată. Fiecare stat a apărut și și-a definit forma în anumite contexte istorice și politice. Statele sunt creații ale oamenilor, deci sunt, într-un fel, ”artificiale”.

Doar că, potrivit Moscovei, un stat ”artificial” este unul care nu are dreptul să existe – sau poate exista doar dacă îi este vasal.

Și Republica Moldova este considerată de Kremlin un stat ”artificial”. Dar, stați, nu a spus și George Simion același lucru? Ba da.

Să nu uităm că Uniunea Sovietică - a cărei dispariție Putin o deplânge și pe care o dorește renăscută – a considerat și România interbelică un stat ”artificial”. O teză preluată imediat de Partidul Comunist din România, filială a Cominternului.

Drept pentru care Partidul Comunist a și fost scos în afara legii. Pentru a fi, mai târziu, instalat la putere sub șenilele tancurilor rusești.

O lecție a istoriei pe care nu avem dreptul să o uităm auzind cântecul de sirenă al propagandiștilor Rusiei.  

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

S-ar putea ca Bolo să mai rămână (Republica) - De la „dronele nu au existat” la „România intră în război” - Val de dezinformări după doborârea dronelor rusești (Adevărul) - Vine august, se întoarce canicula în România: cu cât crește aerul condiționat factura la curent (HotNews)

„Această grevă este una atipică. E prima grevă care se va desfășura împotriva politicii socioeconomice a guvernului”, explică Viorel Hușanu pentru Cotidianul.

Prim-vicepreședintele Federației Sanitas, sindicat care reprezintă peste 120.000 de angajați din sănătate, asistență socială și medicină școlară, spune că angajații din sistemul medical au mai multe probleme cu decizii luate de Guvernul Bolojan.

Pe noua lege a salarizării, aproximativ 50% dintre angajații din sănătate „vor avea pierderi de venituri”, acuză Sanitas. Diminuarea sporurilor îi afectează pe cei care lucrează în condiții foarte grele: ATI, ambulanță etc.

„În timp ce pentru ceilalți bugetari statul le garantează cumva salariile, banii pentru salarii provenind de la bugetul de stat, prin prevederile acestei legi se înțelege că spitalele se autofinanțează prin contractul de asigurări, prin contractul de prestări servicii cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Adică câți pacienți rezolvă, atâția bani primesc de la Casa de Asigurări...Spitalele nu vor avea bani și pentru salarii, și pentru medicamente, și pentru materiale sanitare. Deci pentru sistemul de sănătate această lege este un dezastru.”

„Le recomandăm pacienților, dacă nu sunt urgențe, să evite prezența la spital pentru săptămâna sau săptămânile viitoare.Vom asigura urgențele și cel puțin jumătate din celelalte activități”, a transmis liderul sindical.

Ce vor angajații din sănătate pentru a renunța la grevă: să fie retrasă această variantă dezastroasă a legii salarizării. Sau, dacă ea merge totuși în Parlament, să ne rezolve mare parte din amendamentele legate de sursa de finanțare, de sporuri, de coeficienți mai buni. 

O criză politică dusă pe luni de zile nu mai e criză, devine normalitate.

- Bolojan nu-și dă demisia: “Dacă aș pleca, nu s-ar rezolva problema”. Fără PSD, care să tragă frâna de mână, Guvernul lucrează mai bine. Lui Bolojan, care e un administrator foarte conservator, îi convine această situație în care miniștrii execută, nu stau la povești. Până și incapacitatea Guvernului de a legifera a fost rapid rezolvată prin legiferarea indirectă: de pildă proiectele de lege privind reformele din PNRR au fost lucrate și scrise la Guvern și trimise la Parlament să fie depuse ca inițiative parlamentare. Dacă și agențiile de rating vor considera provizoratul românesc drept noul tip de normalitate, Bolojan va mai rămâne.

- Grindeanu scapă de funcția de premier. N-a dorit nicio clipă să fie sacrificat de baronii PSD, care l-au propus “în unanimitate” să încaseze acest glonț pentru partid. 

- AUR nu mai e singur în opoziție și asta nu-i convine.

Integral, pe pagina Republica.

Ultimele trei incidente, produse în perioada pe 24, 25 și 26 iulie, când avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au neutralizat trei drone rusești, au generat o amplă campanie de manipulare. De la acuzații că totul ar fi fost regizat de autorități până la teorii potrivit cărora dronele ar aparține Ucrainei sau că România ar fi intrat în război cu Federația Rusă, narațiunile s-au propagat cu rapiditate, în special pe TikTok, în ciuda dovezilor indubitabile. Pentru a înțelege de ce narațiunile false despre drone găsesc un public atât de receptiv, „Adevărul” a discutat cu sociologul Antonio Amuza, cercetător și cadru didactic la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București.

El spune că succesul narațiunilor false despre drone nu poate fi explicat doar prin activitatea conturilor care le distribuie. Potrivit sociologului, neîncrederea în politicieni s-a extins și asupra presei, ceea ce îi determină pe mulți oameni să privească cu suspiciune inclusiv informațiile verificate. Amuza afirmă că oamenii filtrează informațiile mai degrabă prin propriile convingeri decât prin fapte, iar acest mecanism favorizează răspândirea dezinformării. El atrage atenția și asupra unei realități mai puțin vizibile din mediul online: majoritatea utilizatorilor nu participă la disputele de pe rețelele sociale, deși sunt expuși acelorași mesaje.

Prognoza meteo pe perioada următoare indică, din nou, creșterea temperaturilor. Consumul de aer condiționat în perioadele caniculare poate crește cu până la 350 de lei factura la electricitate, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă.

Specialiștii de la despre-energie, citați de HotNews, vin și cu mai multe sugestii pentru un consum care să se resimtă mai puțin la factură. 

• Setează temperatura la 24-25°C în loc de 22°C. Este cea mai mare economie posibilă, fără investiție. 
• Folosește modul Eco sau Sleep, care limitează automat turația compresorului și poate reduce consumul cu până la 15%.
• Curăță filtrele lunar. Un filtru murdar poate crește consumul cu până la 15%, pentru că îngreunează fluxul de aer.
• Și, nu în ultimul rând, folosește un ventilator în paralel: consumă sub 70 W (față de sutele de wați ai AC-ului) și, prin mișcarea aerului, îți permite să setezi aparatul cu 1-2 grade mai sus pentru aceeași senzație de confort.

Ce vrea România bugetară înainte de săptămânile în care două agenții de rating își vor face publice rapoartele referitoare la calificativele de țară? Ieri, Parlamentul a decis deblocarea a 7.000 de posturi în unitățile medicale. Desigur, hotărârea vine pe fondul emoției stârnite de situația de la ATI, de la spitalul Marie Curie, dar întrebarea este dacă a făcut cineva o analiză de impact legată de angajarea a 7.000 de cadre medicale. Adică, dacă este nevoie de 7.000 de noi angajați sau s-a plusat folosindu-se emoția momentului.

Bine că nu și-au adus aminte și sindicatele din poliție de deficitul de personal, pentru că ar fi fost posibil ca Parlamentul să dea liber la angajarea a 36.000 de polițisti, pentru că aceasta este cifra vehiculată de sindicatele din Ministerul de Interne.

Noile angajări cresc însă cheltuielile bugetare într-un moment în care deficitul trebuie să scadă. De exemplu, premierul interimar Ilie Bolojan a precizat că în ultimii 10 ani, 2015-2025, cheltuielile de personal în sistemul medical de stat au crescut de mai mult de patru ori, de la 6 la 25 miliarde de lei.

De altfel, toate categoriile de personal bugetar își doresc salarii mai mari, chiar dacă proiectul legii de salarizare unitară are regula care spune că salariile unor profesii stagnează pentru a permite celorlalte să crească. Toată lumea refuză principiul și vrea bani mai mulți. Dar ministrul finanțelor, Alexandru Nazare a precizat ieri că legea salarizării permite creșterea alocărilor bugetare cu șase miliarde de lei începând cu anul viitor. Deja, ministrul interimar al muncii a declarat că în urma negocieriilor cu sindicatele este nevoie de alocări mai mari cu 12 miliarde de lei. Dacă s-ar adăuga și alte cereri sindicale ar fi nevoie de 20 miliarde de lei. Ministrul finanțelor este destul de clar și afirmă că orice alocare suplimentară va trebui să fie însoțită de reduceri de cheltuieli de la alte capitole sau creșteri de venituri bugetare, ceea ce este puțin probabil să se întâmple.

România are și problema salariilor din anii trecuți. Adică, bugetul are de plătit aproximativ 10 miliarde de lei (două miliarde de euro), plus penalități în contul unor salarii obținute de magistrați în instanță. Pentru că bugetul nu și-a permis să aloce toți acești bani într-un singur an plățile au fost eșalonate, acum însă sumele sunt tot mai mari și nerăbdarea magistraților de a încasa banii este în creștere.

România va trebui să achite probabil o plată neprevăzută către Pfizer, doar penalitățile însemnând 81.000 de euro pe zi. Valoarea totală se va ridica la câteva sute de milioane de euro.

Tot în acest moment s-a pus problema reducerii accizei și TVA la carburanți pentru a reduce prețurile de la pompă influențate de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Parlamentul a introdus un așa-numit sistem al accizei dinamice care va funcționa în felul următor: cu cât crește prețul carburanților la pompă cu atât acciza scade. Toate bune și frumoase, numai că aplicarea accizei dinamice va aduce un impact bugetar de aproximativ 100 de milioane de lei pe lună, conform ministrului finanțelor.

Unde întorci capul vezi cereri de bani de la buget. Doar că bugetul este în cea mai complicată situație, pentru că în continuare deficitul trebuie să scadă, iar creșterea veniturilor este limitată de reducerea consumului și de avansul modest al economiei.

În acest context, ieri, ministrul finanțelor a ales să fie direct spunând că a discutat cu reprezentanții agențiilor de rating, că a prezentat argumentele, inclusiv reducerea deficitului la jumătatea anului, dar că nu poate fi sigur că nu se va decide o reducere a ratingului.

Acum, puneți-vă în pielea celor care fac raportul de evaluare al agențiilor. Ce văd ei? Toată lumea în România vrea mai mulți bani de la buget, în timp ce deficitul ar trebui să scadă. Dacă ați semna un raport al unei agenții de rating ce le-ați spune investitorilor care împrumută România cu banii lor?

Jurnal de știri

Eurodeputatul USR Dan Barna apreciază transparența Ministerului Apărării în privința doborârii dronelor rusești. El observă ”o schimbare de logică” în acest sens. Parlamentarul european crede pe de altă parte că România își poate salva o parte din banii din PNRR.

Dan Barna, despre dronele rusești doborâte de România: ”Cred că asistăm de fapt, dacă discutăm de momentul acesta, la o schimbare de logică, în primul rând, a Ministerului Apărării Naționale și a Guvernului României și ăsta este un lucru pe care îl salut și vreau să apreciez modul în care ministrul Apărării, domnul Radu Miruță, a decis să acționeze, mutarea într-o zonă de transparență a realității care există de ani de zile și care există din ce în ce mai evident la granița României”.

Despre legea salarizării: ”E nevoie de o lege a salarizării, chiar dacă n-ar fi fost jalon PNRR. Eu sunt destul de sceptic că aceste 700 de milioane vor putea fi salvate, tocmai din complexitatea situației politice în care ne aflăm în momentul de față”.

Despre PNRR: ”Dacă punem deoparte legea salarizării, care este un cartof foarte fierbinte, celelalte jaloane cred eu că sunt în puterea Parlamentului să devină legi, pentru că și dacă aveam Guvern full, nu un Guvern interimar, tot ar fi trebuit să fie votate în Parlament”.

Jurnal de știri