Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

Rosa, sunt cu Zerya și cu copiii la colegiu pentru o reuniune de informare. Sunt multe documente! Esmer și Ari vor merge intr-o clasă specială pentru a învăța franceza. Gata, mergem sa cumpărăm rechizite!

« Des nouvelles du 12 bis », continuarea serialului « Les voisins du 12 bis », o ficțiune radiofonică bilingvă de ascultat în imersiune sonoră pentru a se iniția în limba franceză, în situații din viața de zi cu zi. 

Scenariul: Bertille Watrelot, după o idee originală de Alexandra Lăzărescu.

Dialoguri: Clement Poirier

Muzică originală: Manon Iattoni

Pentru o ascultare mai bună, folosiți căști!

« Des nouvelles du 12 bis » este realizat de Radio France Internationale în parteneriat cu France Education Internațional.

Regăsiți podcast-uri bilingve, parcursuri de exerciții, material pedagogic pentru lecția de pe site-ul « Le français facile avec RFI »

Spania, campioana lumii în 2026, este echipa care a cucerit planeta cu povești de viață care sunt câteodată mai puternice decât trofeul în sine. Cei care au urmărit această echipă își vor aminti că în spatele fiecărei medalii de aur s-au aflat oameni adevărați, cu temeri, sacrificii și speranțe.

Pe gazonul stadionului din New Jersey, în fața a zeci de mii de spectatori și milioane de telespectatori, fotbaliștii Spaniei ridicau spre cer trofeul Cupei Mondiale. Victoria cu Argentina a fost punctul culminant al unei generații extraordinare, dar și al unui grup de oameni care au învățat că adevăratele victorii nu se măsoară doar în goluri sau medalii.

În spatele fiecărei îmbrățișări, al fiecărei lacrimi și al fiecărui zâmbet s-a ascuns o poveste. Unele au început pe terenuri prăfuite din cartiere modeste, altele în spitale, în momente de cumpănă sau în birouri unde nimeni nu și-ar fi imaginat că se poate naște un campion mondial.

Dacă există un jucător care a emoționat milioane de oameni în ultimii ani, acela este Marc Cucurella. Fundașul stâng recent transferat la Real Madrid, nu a ascuns niciodată că cea mai grea provocare din viața lui nu a fost marcarea lui  Messi, Mbappé sau Salah, ci lupta dusă alături de familia sa după ce unul dintre copiii săi a fost diagnosticat cu autism.

Cucurella și soția sa au vorbit deschis despre această experiență, explicând cât de importantă este intervenția timpurie și sprijinul acordat familiilor aflate în situații similare. În fiecare meci, fundașul a spus că joacă și pentru fiul său, iar imaginea în care și-a îmbrățișat copiii după finala mondială a devenit una dintre fotografiile simbol ale turneului.

În spatele părului rebel și al agresivității din teren se ascunde un tată care și-a transformat propria vulnerabilitate într-o sursă de inspirație.

Succesul Spaniei nu poate fi explicat fără Luis de la Fuente. Puțini își mai amintesc că actualul selecționer nu a fost considerat niciodată un tehnician vedetă. Cariera lui în cadrul Federației Spaniole a început într-un mod aproape banal. A văzut un anunț prin care se căuta un antrenor pentru una dintre reprezentativele de juniori și a decis să aplice.

Nu venea după trofee spectaculoase și nici după contracte impresionante. A venit cu răbdare, disciplină și convingerea că dezvoltarea jucătorilor este mai importantă decât gloria personală. Ani la rând a lucrat cu generațiile tinere, construind relații cu fotbaliștii care aveau să devină nucleul echipei campioane mondiale. Într-o lume în care succesul pare rezervat marilor nume, De la Fuente a demonstrat că perseverența poate învinge notorietatea.

Poate cel mai mare merit al selecționerului a fost că a construit un grup în care orgoliile au fost lăsate la ușa vestiarului.

Lamine Yamal, fenomenul care a uimit lumea înainte de a împlini 20 de ani, a rămas același copil care își petrecea ore întregi jucând fotbal în cartierul Rocafonda din Mataró. Fiul unui tată marocan și al unei mame din Guineea Ecuatorială, Yamal a devenit simbolul unei Spanii moderne și multiculturale.

Nico Williams, crescut într-o familie care a fugit din Ghana în căutarea unei vieți mai bune, nu uită nici astăzi sacrificiile făcute de părinții săi. Povestea lor este una dintre cele mai impresionante din fotbalul european și explică de ce extrema lui Athletic Bilbao vorbește atât de des despre recunoștință.

Pedri știe și el ce înseamnă să fii subestimat. În adolescență, a fost refuzat de Real Madrid după un trial, însă nu a renunțat. A continuat să muncească, iar astăzi este unul dintre cei mai apreciați mijlocași ai generației sale.

Cariera lui Dani Olmo a fost construită pe curaj. La doar 16 ani a luat o decizie pe care mulți au considerat-o nebunească: a plecat de la academia Barcelonei pentru a semna cu Dinamo Zagreb. A ales un campionat mai puțin mediatizat pentru a avea șansa de a juca. Mulți l-au criticat atunci. Ani mai târziu, aceeași alegere avea să fie privită ca una dintre cele mai inspirate decizii din fotbalul european.

În timpul turneului final, Ferran Torres a traversat și o perioadă dificilă în viața personală, după apariția unor informații privind despărțirea de partenera sa. Atacantul nu a transformat însă situația într-un subiect public și a preferat să lase fotbalul să vorbească pentru el. Colegii spun că a rămas unul dintre cei mai pozitivi oameni din lot, iar profesionalismul său a fost apreciat în interiorul echipei.

Spania nu a câștigat Cupa Mondială doar datorită posesiei, pressingului sau talentului. A câștigat pentru că fiecare om din această delegație a venit cu propria poveste, iar într-o lume în care rezultatele sunt uitate din ce în ce mai repede, aceste povești vor rămâne.

Cei care au urmărit această echipă își vor aminti altceva: că în spatele fiecărei medalii de aur s-au aflat oameni adevărați, cu temeri, sacrificii și speranțe.

Presa internațională privește cu atenție către România, țară care se confruntă cu incursiuni repetate ale dronelor în spațiul său aerian. Bucureștiul face răspunzătoare Moscova pentru această escaladare. Iar  comentatorii remarcă schimbarea de atitudine a autorităților române.

”România dă vina pe Rusia după ce armata a doborât a treia dronă”, titrează Politico.

”Incidentul de duminică a marcat cea mai recentă escaladare pentru statul membru NATO. Seria de incursiuni are loc în contextul în care atacurile rusești asupra regiunii Dunării din Ucraina s-au extins din ce în ce mai mult peste graniță”.

The Moscow Times, publicație blocată în Rusia după februarie 2022, amintește că ”România are o frontieră terestră de 650 de kilometri cu Ucraina, iar dronele au încălcat în mod repetat spațiul său aerian în timpul războiului din Ucraina, care durează de peste patru ani. Moscova își intensifică acum atacurile asupra porturilor ucrainene de peste Dunăre”.

RFBF, televiziunea publică belgiană francofonă, observă că incidentul cu cea de-a treia dronă în trei zile ”l-a determinat pe președintele român să critice vehement Rusia duminică”: 

”România a anunțat că îl va convoca pe ambasadorul rus în urma „încălcărilor repetate” ale spațiului său aerian.

Țara  s-a confruntat cu  incursiuni frecvente ale dronelor din 2022, unele dintre ele prăbușindu-se pe teritoriul său.

Însă de-abia vineri forțele sale au doborât o dronă pentru prima dată, la aproximativ 114 kilometri de București”.

Citeste siZiua și drona | "Există argumente ca NATO să spună că Rusia a încălcat suveranitatea României" (Sandu Valentin Mateiu, analist militar)

Colegii NOȘTRI de la France24 notează și ei că incursiunile dronelor în România au fost detectate de zeci de ori de la începutul războiului din Ucraina:

”În luna mai, o dronă s-a prăbușit într-un bloc de apartamente, rănind două persoane. NATO și Uniunea Europeană au acuzat Rusia de atac și au avertizat-o împotriva unor noi incursiuni.

În 2025, Parlamentul României a adoptat o lege care autorizează țara să doboare drone care încalcă spațiul său aerian”.

Și, după cum transmite Euronews, ”România se confruntă cu o amenințare tot mai mare din partea dronelor:

”Situată pe flancul estic al NATO și mărginită de Marea Neagră, România este deosebit de expusă provocărilor de securitate legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Bucureștiul a înregistrat o recrudescență a incidentelor cu drone și a incursiunilor în spațiul aerian românesc în ultimele luni, determinând autoritățile să anunțe o consolidare a măsurilor de securitate în întreaga țară.

În luna mai, o dronă rusească încărcată cu explozibili s-a prăbușit într-un bloc de apartamente din Galați, provocând un incendiu la acoperiș și rănind două persoane.

Luna următoare, o dronă navală ucraineană a explodat și ea în portul românesc Constanța. Armata ucraineană a explicat că aeronava a deviat de la traiectorie din cauza interferențelor Rusiei legate de războiul electronic”

.

Ambasadorul rus Vladimir Lipaev nu va fi primit de Oana Țoiu la MAE. Motivul pentru care ministrul de Externe a luat această decizie (Libertatea)

Incidentele cu drone din ultimele zile arată intenția deliberată a Rusiei de a testa reacția României și a NATO, a explicat Cristian Diaconescu, fost ministru al Afacerilor Externe, într-un interviu pentru publicul HotNews.

Cristian Diaconescu cataloghează drept „agresiune” seria de trei drone care au intrat pe teritoriul României în decurs de 48 ore. Dronele au fost doborâte în premieră de Armata Română.

Fostul ministru a explicat că astfel de „amenințări de natură hibridă” sunt, pe de o parte, menite să verifice vulnerabilitățile, dacă ele există, iar pe de altă parte încearcă să inducă frică la nivelul populației.

El a comentat și modul în care comunică lideri autodeclarați „suveraniști” precum George Simion și Călin Georgescu. Cei doi nu au condamnat Rusia în mesajele publice.

Cristian Diaconescu a fost ministru al Afacerilor Externe și ministru al Justiției în mai multe guverne din România. A fost coordonatorul Cancelariei Președintelui României în mandatul de interimar al lui Ilie Bolojan din primăvara lui 2025.

Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, va fi prezent astăzi, 27 iulie, la sediul Ministerului de Externe. El a fost convocat ziua precedentă de ministrul interimar Oana Țoiu, după ce trei drone au intrat neautorizat în spațiul aerian românesc în ultimele 3 zile și au fost doborâte. Prima dronă, doborâtă pe 24 iulie, a fost identificată în mod clar ca fiind de tip Shahed, folosită de Rusia în atacurile asupra Ucrainei.

Potrivit informațiilor Libertatea, Vladimir Lipaev va ajunge la sediul MAE din Aleea Alexandru în jurul orei 15.00. Foarte important, diplomatul rus nu va fi primit de ministrul de Externe Oana Țoiu, care l-a convocat, ci de un director responsabil pentru spațiul estic din cadrul Ministerului de Externe, au precizat surse diplomatice pentru Libertatea.

Ministerul de Externe a ales în mod intenționat să nu îl primească pe ambasadorul Rusiei la București la un nivel înalt, ci doar la nivel de director, pentru a transmite un mesaj de dezaprobare față de agresiunea Rusiei, potrivit informațiilor Libertatea. Trebuie spus că nivelul la care este primit un ambasador reprezintă un semnal diplomatic foarte clar.

Senatul și Camera Deputaților se reunesc, începând de luni, 27 iulie, într-o sesiune extraordinară de cinci zile. Parlamentarii au fost chemați din vacanță pentru proiectele de care depinde îndeplinirea unor jaloane din PNRR și accesarea a miliarde de euro. Una dintre cele mai importante și contestate reforme – noua lege a salarizării bugetare – nu va fi însă dezbătută acum.

Rămân pe agendă Codul Urbanismului, Legea privind consolidarea legislației în domeniul integrității, dar și cea privind decarbonizarea.

Detalii, pe pagina SpotMedia.

La aproape 3 luni de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, România  funcționeză cu un guvern cu puteri limitate. După eșecul învestirii guvernului Veștea, președintele Nicușor Dan nu a făcut încă o nouă nominalizare, deși a convocat mai multe runde de consultări, inclusiv informale, cu partidele parlamentare. Situația a alimentat acuzații potrivit cărora șeful statului ar încălca Constituția prin tergiversarea procedurii și prin modul în care gestionează negocierile politice. Pentru a lămuri ce spune, în realitate, Legea fundamentală și câtă libertate de acțiune are președintele într-un asemenea context, „Adevărul” a analizat subiectul împreună cu Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.

• Șeful statului nu este obligat de Constituție să accepte candidatul propus de partide.
• Evaluarea șanselor de formare a unei majorități parlamentare face parte din atribuțiile constituționale ale șefului statului.
• Deși actuala criză guvernamentală este una dintre cele mai lungi din ultimii ani, simpla durată a negocierilor nu este suficientă pentru a concluziona că președintele a încălcat Legea fundamentală.
• Pe fondul acuzațiilor lansate în spațiul public, au apărut și apeluri la suspendarea președintelui. Augustin Zegrean atrage însă atenția că aceasta este cea mai severă sancțiune constituțională și poate fi folosită doar în situații excepționale.

În ritmul actual al orgoliilor şi lipsei de responsabilitate politică, putem ajunge la perpetuarea situaţiei actuale politice, fără guvern, încă 2 ani până în 2028 la alegerile parlamentare la termen. Nimeni şi nimic din puncte de vedere legislativ nu îi presază pe liderii politici să formeze un nou guvern sau să ajungă la alegeri anticipate, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

Chiar unii ar spune că este o soluţie perfectă pentru că aşa nici guvernul, nici liderii politici nu ar mai avea posibilitatea să cheltuiască bani, în afara cheltuielilor curente, deci deficitul bugetar şi problema fiscală a României s-ar rezolva de la sine.Asta apropo de rezultatul fiscal la 6 luni unde deficitul bugetar a scăzut la 3% din PIB, faţă de 3,64 % în S1 2025.

Curtea de Apel Craiova a repus pe rol un dosar de fraudă cu fonduri europene pentru dezbaterea efectelor deciziei LIN II a Curții de Justiție a UE (CJUE) din 16 iulie 2026, potrivit portalului CA Craiova. Instanța rămăsese în pronunțare, însă a repus cauza pe rol după decizia CJUE.

Este vorba de un dosar cu fraudă de fonduri europene de 700.000 de lei trimis în judecată de DNA Craiova, în 2017, informează G4Media.

Anul trecut, la fond, Tribunalul Gorj a dispus încetarea procesului penal pe motiv că faptele s-au prescris după ce judecătorii au aplicat deciziile ÎCCJ, condusă de judecătoarea Lia Savonea, potrivit cărora faptele penale se prescriu mai repede.

Un raport publicat pe pagina Președinției României stârnește dezbateri care depășesc cadrul academic. Documentul are drept contributori o pleiadă de universitari, analiști și cumunicatori respectați în spațiul public, cu un angajament european asumat. Dar controversele nu lipsesc – inclusiv printre semnatari.

Intitulat ”Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, raportul încearcă, în esență, să acomodeze noțiunile de patriotism/naționalism și europenism. Cu alte cuvinte, să răspundă provocării populiste care a pus aceste noțiuni în conflict.

Ideea care reiese din document este că patriotismul și apartenența la Uniunea Europeană sunt compatibile, că nu există nicio contradicție între a-ți iubi țara și a fi parte a marelui proiect european.

Până aici lucruri cunoscute și general acceptabile. În definitiv, suveranitatea europeană consolidează și nu amenință suveranitatea României. Iar națiunea română este mai puternică și mai protejată în Uniunea Europeană și nu în afara ei.

Nu lipsesc însă și semnele de întrebare.

De exemplu, atunci când documentul vorbește despre un fel de ”tutelă” a Uniunii Europene, fără a detalia în ce ar consta. Fără exemple concrete și relevante despre situații în care României i-ar fi fost băgate pe gât – de către cine, de către statele membre, de către Comisia de la Bruxelles? – decizii care-i sunt defavorabile.

Citeste siPreședintele Nicușor Dan și ”Europa care divizează”

Pentru unii critici ai documentului, acesta este mult prea impregnat de naționalism și euroscepticism, marcând chiar o ruptură cu poziția tradițional pro-europeană a României.

Îngrijorările merg până într-acolo încât, în discuții private, unii dintre cei chemați să participe la elaborarea documentului se plâng că nu-și regăsesc acolo contribuțiile și punctele de vedere. Cu alte cuvinte, că au fost selectate doar acele orientări apropiate concepțiilor președintelui și ale consilierilor săi apropiați.

Unii cred că au fost chemați doar pentru a asigura o fațadă cât mai onorabilă în timp ce deciziile erau deja luate.

După cum s-a exprimat unui dintre critici, situația ar semăna cu cea de după revoluția din decembrie 1989, când pentru câteva zile, Ion Iliescu s-a înconjurat de intelectuali și disidenți pentru a da legitimitate Frontului Salvării Naționale.

Pentru alții, intențiile documentului sunt mult mai ”pământene” decât, să zicem, o încercare de a defini mai bine rolul României în concertul european. De fapt, ar fi un prim pas către construirea unei platforme politice conservatoare în jurul președintelui Nicușor Dan, mai aproape de concepția MAGA decât de valorile europene.

Citeste siNicușor Dan – ”pro-occidental”. Ambiguități și semne de întrebare

În urma criticilor apărute, consilierul prezidențial Valentin Naumescu a precizat că documentul este rezultatul activității Grupului de Reflecție Strategică „România în UE”.

El a explicat că fiecare raport este pregătit de raportori specializați, pe baza unor întrebări adresate membrilor grupului, iar documentele sunt prezentate ulterior președintelui României. Acesta formulează observații, solicită clarificări și stabilește direcții pentru viitoarele dezbateri.

În viitorul apropiat vor mai apărea documente pe alte teme, cum ar fi sistemul politic românesc sau valorile creștine în Europa.

Așa că dezbaterea este de-abia la început.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

De multe ori, situația finanțelor publice este analizată exclusiv pe termen scurt, de aceea apariția unui studiu intitulat „Sustenabilitatea financiară. De la deficit la convergența nominală” realizat sub coordonarea viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu, alături de un colectiv de autori, este binevenită. Pentru că analiza este exhaustivă și include diverse domenii economice și sociale am ales să sintetizez un capitol despre care există de multe ori abordări foarte diferite în societatea românească.

Este vorba despre dezechilibrele care se manifestă în sistemele sociale. De fapt, discuția despre sustenabilitatea sistemului de pensii trebuie să înceapă de la forța de muncă și de la indicatorii demografici, arată analiza realizată de profesorul universitar Cosmin Marinescu.

Astfel, studiul arată că România înregistrează o creștere a ratei de dependență mai mare decât media europeană a tinerilor și persoanelor în vârstă față de populația activă. Ritmul de îmbătrânire a populației este o problemă pentru toate statele Uniunii Europene, iar în ceea ce privește România soluția pentru echilibrarea bugetului de pensii este creșterea eficienței muncii. În condițiile unei scăderi a numărului persoanelor active pe piața muncii este necesară creșterea productivității muncii.

Procesul de îmbătrânire a populației este caracteristic statelor europene, dar în România numărul de persoane cu vârsta de peste 65 de ani va crește semnificativ începând cu anul 2033, atunci când va ieși la pensie o generație numeroasă născută la sfârșitul anilor 70. În plus, migrația netă complică și mai mult situația.

Sunt, așadar, doi factori de presiune: îmbătrânirea populației și reducerea numărului de persoane active. De aceea, arată analiza coordonată de viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu, sustenabilitatea bugetului de pensii este condiționată atât de evoluțiile economice favorabile, cât și de echilibrul demografic.

În ultimii 10 ani, cheltuielile cu protecția socială s-au dublat, depășind ritmul de creștere economică și având chiar o dinamică superioară, raportată la PIB, față de evoluția statelor din regiune și în comparație cu media europeană. Analiza exemplifică prin numărul beneficiarilor de sprijin pentru dizabilități care a crescut continuu în ultimii 10 ani.

Sunt câteva cifre care arată cât de complicată este situația sistemului public de pensii. Nimeni dintre politicieni nu o spune, doar analizele economice scot în evidență următoarea situație: cheltuielile cu pensiile publice au crescut în ultimii 17 ani cu 13%, în medie, pe an, iar în 2024 creșterea a fost cu 22%. Creșterea rapidă a pensiilor atrage după sine și obligații în viitor. În numai șapte ani, 2015-2021, datoria implicită pe termen lung calculată pe baza prognozelor de creștere economică și de speranță de viață a urcat la 300% din PIB.

Rata de înlocuire a salariului cu pensia publică este de aproximativ 47%, în timp ce media europeană este de 60%. Complicat este că rata contribuțiilor sociale este printre cele mai mari din regiune, iar veniturile bugetare sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, ceea ce arată o disfuncționalitate a sistemului de pensii.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați este mai mică decât media, iar pentru femei este a patra cea mai scăzută din Uniunea Europeană. De asemenea, vârsta de pensionare anticipată este printre cele mai scăzute din Europa.

Polonia și Cehia nu plătesc ceea ce în România se numește pensie minimă, de fapt, o pensie socială. În România, pensiile minime depășesc ca valoare pensiile de urmaș și pe cele pentru persoane cu dizabilități cumulate, ceea ce duce la o scădere a valorii pensiei medii. De asemenea, raportul dintre numărul de angajați și cel al pensionarilor s-a îmbunătățit, este supraunitar dar rămâne cel mai mic între statele din regiune. Toate aceste evoluții trebuie să ne aducă cu picioarele pe pământ. Toată lumea vrea creșterea pensiilor, dar sustenabilitatea finanțelor publice îndeamnă la moderație.

Într-o lume în care munca se mută în cloud, dar oboseala rămâne în corpul nostru, modul în care ne plătim oamenii nu mai poate fi redus la un fluturaș de salariu. Între facturi, griji și notificări, adevărata întrebare este: ce îți dă, de fapt, energie să mergi mai departe? O sumă în plus sau sentimentul că cineva are grijă de tine ca om, nu doar ca „resursă umană”?

Invitata emisiunii de astăzi este Elena Pap, una dintre vocile care au reinventat ideea de beneficii extrasalariale în România. De peste 20 de ani în Up România, a transformat compania dintr-un emitent de tichete de masă într-un ecosistem digital de carduri de masă, vacanțe culturale și platforme flexibile.

Astăzi conduce businessul nu doar aici, ci pe întreaga regiune Eurasia. Sub coordonarea ei, Up România a devenit un laborator în care se testează cum poți să pui la aceeași masă performanță, sustenabilitate și tehnologie. Toate astea într-o țară care încă încearcă să recupereze decalaje la infrastructură, digitalizare și educație.

În această ediție de la „Noi venim din viitor” vorbim cu Elena despre cele mai noi proiecte Up România și despre felul în care modul în care ne recompensăm oamenii poate rescrie, încet, contractul nevăzut dintre angajat și angajator.

Up România a câștigat locul 1 la nivel mondial în programul Challenge al Camerelor de Comerț și de Industrie Franceze și continuă un proiect de împădurire la Lipănești, plus un festival, FestivUp, care promite să aducă împreună comunitate, natură și business.

Mai multe despre ea și proiectele ei puteți afla la adresa: upromania.ro

Jurnal de știri

România nu își mai permite ca înainte de alegeri, pensiile și salariile să crească miraculos cu 40%, declară într-un interviu la RFI purtătorul de cuvânt al USR, Cristian Seidler. El spune că legea salarizării trebuie să aducă ”un echilibru al bunului simț”.

Cristian Seidler, despre legea salarizării: ”Pentru anumite categorii, pentru anumite ocupații de angajați la stat, salariile sunt nesimțit de mari. Pentru alte categorii, sunt chiar foarte mici și acolo trebuie făcute corecturi”.

Despre diferențele prea mari de salarizare în sectorul bugetar: ”Trebuie găsit un echilibru al bunului simț. Nu se poate să mai avem angajați la stat, plătiți, nu spun nici măcar dacă bine sau prost, care aleg între a tăia frunză la câini și a freca menta”.

Despre poziția PSD privind legea salarizării: ”După ce au lăsat o lege a salarizării în minister, spun că aceea este imperfectă și nu o pot vota? Forma despre care discutăm noi astăzi este cu foarte puțin diferită față de ceea ce ei au lăsat în minister. Să înțeleg că asta este recunoașterea propriului eșec?”.