Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

La Sonoro Musikland am avut bucuria de a sta de vorba cu doua fantastice muziciene: Dana Ciocarlie, una dintre cele mai apreciate pianiste romane la nivel international, stabilita in Franta de peste 30 de ani si profesoara la doua scoli de prestigiu si Miruna Nagy, a carei harpa ne-a vrajit la propriu.

Cu un parcurs impresionant pe scena, dansatoarea si coregrafa franceza Laurence Levasseur este, de la sfarsitul anului trecut, directoare delegata a Institutului Francez la Cluj-Napoca.

Pe 12 august 2026 de la ora 18:00, Muzeul Național al Literaturii Române din Bucucresti va gazdui intalnirea “Două surori în dialog": Mariana-Carmen Dunaev, titulară la catedra de limba română la Liceul Tehnologic C.A. Rosetti din Constanța si Cătălina Florina Florescu, profesoara la Pace University din New York și la Stevens Institute of Technology din Hoboken.

Ediția a VIII-a a Festivalului SoNoRo Musikland începe astăzi, 17 iulie 2026, cu un Concert de Deschidere – Con spirito, la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu. Acest festival a ajuns la ediția a opta și se va desfășura în perioada 17-27 iulie, în județele Sibiu, Mureș și Brașov.

Fotbalul românesc este la pământ după două seri de coșmar în cupele europene. Patru echipe, nicio victorie și calificări puse serios în pericol. După înfrângerea Universității Craiova la Sofia, au urmat eșecul surprinzător al FCSB-ului pe teren propriu în fața letonilor de la Auda, remiza spectaculoasă a Universității Cluj cu Brann și egalul obținut de CFR Cluj în Armenia.

Fotbalul românesc a trăit două seri dezamăgitoare în preliminariile cupelor europene. În Conference League, FCSB a pierdut pe teren propriu cu letonii de la Auda, Universitatea Cluj a remizat cu Brann după un meci spectaculos, CFR nu a reușit decât un rezultat de egalitate în Armenia, iar în Champions League, Universitatea Craiova a cedat la Sofia în fața lui Levski

Bilanțul este unul îngrijorător: două înfrângeri și două rezultate de egalitate. Mai grav este faptul că niciuna dintre echipe nu a reușit să lase impresia că deține controlul dublei manșe.

FCSB, înfrângere surprinzătoare în Ghencea

Cea mai mare dezamăgire a venit, fără îndoială, din partea fostei campioane. Considerată mare favorită înaintea confruntării cu Auda, FCSB a fost surprinsă pe propriul teren de organizarea și eficiența letonilor.

Deși diferența de valoare părea evidentă pe hârtie, în teren aceasta nu s-a văzut. FCSB a fost vulnerabilă în defensivă, iar portarul Ștefan Târnovanu nu a fost deloc îngerul păzitor al echipei. În plus, construcția a fost lentă, iar spațiile lăsate în apărare au fost speculate fără milă de adversari, care s-au impus cu 3-2.

Rezultatul complică serios situația înaintea returului din Letonia. Totuși, diferența este de doar un gol, iar FCSB dispune de un lot superior din punct de vedere valoric și de suficientă experiență europeană pentru a întoarce soarta calificării. Antrenorul Marius Baciu a văzut și lucruri pozitive făcute de elevii săi...

Universitatea Cluj a arătat caracter

Universitatea Cluj nu a reușit să valorifice avantajul terenului propriu, însă a demonstrat caracter. Ardelenii au întâlnit o formație experimentată, Brann Bergen, care și-a confirmat valoarea prin organizare, ritm și maturitate tactică. Echipa pregătită de Cristiano Bergodi a fost dominată în multe momente și s-a văzut condusă cu 2-0, însă a avut o revenire spectaculoasă pe final.

"Șepcile roșii" au egalat și au fost la câțiva centimetri de o victorie memorabilă, mingea șutată în ultimele minute lovind bara porții norvegienilor. Chiar dacă pleacă cu șansa a doua în retur, calificarea rămâne posibilă.

CFR Cluj traversează o perioadă dificilă, dar rămâne favorită

CFR nu a impresionat în Armenia și a obținut doar o remiză cu Alashkert, rezultat care lasă calificarea complet deschisă. Evoluția echipei a confirmat că formația din Gruia traversează o perioadă complicată.

Totuși, dintre toate reprezentantele României, CFR pare să aibă cele mai mari șanse de a merge mai departe. Returul se va disputa la Cluj, unde experiența europeană acumulată în ultimii 15 ani poate face diferența. Dacă echipa își va ridica nivelul jocului, va profita de avantajul terenului propriu și va lăsa deoparte problemele interne, calificarea rămâne la îndemână.

Universitatea Craiova poate întoarce rezultatul în Bănie

Universitatea Craiova a dezamăgit în prima manșă disputată la Sofia. Oltenii au cedat cu 0-1 după o prestație modestă în ofensivă și lipsită de claritate în ultimii 30 de metri. Levski a demonstrat organizare, agresivitate și experiență, profitând de una dintre puținele ocazii importante create.

Înfrângerea la limită păstrează însă deschisă lupta pentru calificare. Returul de pe stadionul „Ion Oblemenco” poate reprezenta marele atu al echipei lui Coelho. Atmosfera creată de suporterii olteni a împins de multe ori echipa spre evoluții remarcabile în cupele europene, iar Craiova va avea nevoie de un astfel de meci și acum.

Imaginea de ansamblu ridică numeroase semne de întrebare.

În ultimii ani, în fotbalul românesc s-a vorbit constant despre progres, investiții și dezvoltare. Cu toate acestea, confruntările cu adversari din Letonia, Armenia, Bulgaria și Norvegia au demonstrat că diferențele dintre SuperLigă și campionate considerate până nu demult inferioare s-au redus considerabil. Organizarea tactică, pregătirea fizică și disciplina adversarilor au făcut diferența în multe momente ale acestor confruntări.

Matematic, toate cele patru formații păstrează șanse de calificare. Practic, însă, doar CFR și FCSB par să aibă argumente solide pentru a întoarce situația, în timp ce misiunile Universității Craiova și Universității Cluj se anunță mult mai dificile. După o primă manșă dezamăgitoare, fotbalul românesc este obligat să ofere săptămâna viitoare un răspuns pe teren. În caz contrar, actuala campanie europeană riscă să se transforme într-un nou eșec colectiv, cu efecte serioase asupra coeficientului UEFA al României și asupra imaginii SuperLigii.

Am avut bucuria de a sta de vorba cu Pascal Fesneau, consulul onorific al Frantei la Cluj-Napoca, pe la jumatatea lunii iunie, in timpul TIFF. O intalnire inregistrata in curtea Institutului Francez din Cluj, loc de intalnire pentru toti francofonii.

Marea gimnasta a fost unul dintre invitatii de onoare ai Festivalului International de Teatru de la Sibiu.

Care sunt limitele Inteligenței Artificiale? Presa internațională își manifestă îngrijorarea după ce acum câteva zile, în timpul unui test intern, un agent IA a pătruns independent în sistemele unei alte firme. OpenAI a descris acest lucru ca fiind un „incident cibernetic fără precedent”.

Hufington Post amintește că un agent IA este un instrument care îndeplinește sarcini fără a fi supravegheat de o ființă umană.

Firma atacată, Hugging Face a declarat că a fost „un atac diferit de orice am mai văzut până acum”.

Atacul cibernetic va ridica întrebări cu privire la existența unor măsuri suficiente de protecție împotriva creșterii rampante a inteligenței artificiale, în contextul în care chiar și cei mai importanți dezvoltatori din lume se luptă să țină tehnologia sub control”.

The Economist avertizează asupra riscurilor:

„În aprilie, un cercetător al companiei Antropic a postat online că, în timp ce el stătea într-un parc mâncând un sandviș, a fost surprins după ce Mythos, pe atunci un model de IA încă nelansat, i-a trimis un e-mail pentru a-l anunța că a reușit să scape dintr-un mediu de testare (sandbox), ca parte a propriei evaluări a capacității cibernetice. La fel, modelul OpenAI nelansat implicat în incidentul Hugging Face, nu trebuia să aibă acces nerestricționat la internet.” (Sursa: Eurotopics)

Pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung, este momentul să ne asigurăm că IA este reglementată corespunzător:

„Administrația americană sub Donald Trump a ignorat importanța acestui lucru prea mult timp; de fapt, a considerat reglementarea ca fiind dăunătoare. ... Dar modelul Mythos al Anthropic pare să fi declanșat semnale de alarmă, iar Trump a emis recent un ordin executiv care ar putea duce la o supraveghere statală oarecum mai strictă a sectorului IA. Pierderea controlului OpenAI asupra modelelor sale de IA este încă un semnal de alarmă - unul deosebit de sonor.”

Citeste siDonald Trump și schimbarea de abordare față de IA

Este „un apel de trezire”, consideră BBC:

”Incidentul constituie un avertisment pentru alte companii că trebuie să își consolideze apărarea cibernetică pentru a contracara astfel de atacuri.

Incidentul a avut loc într-un moment crucial pentru industrie, după ce guvernul SUA a ordonat luna trecută firmei americane de tehnologie Anthropic să restricționeze accesul la modelele sale de AI din motive de securitate națională.

Departamentul Comerțului a ridicat restricțiile câteva săptămâni mai târziu.

Reprezentanți ai industriei și-au exprimat, de asemenea, îngrijorări cu privire la utilizarea pe scară largă a modelelor open-source în China, permițând oricui să instaleze și să personalizeze instrumentele AI lansate de dezvoltatori majori”.

Și dacă este doar o cascadorie de PR?

Ziarul austriac Kurier ne amintește că

giganți precum OpenAI își câștigă banii făcând ca produsele lor să pară cât mai competente și puternice posibil. Declarația despre incidentul de securitate se citește ca o reclamă pentru noul model. Tocmai de aceea ar trebui să o luăm cu un praf de sare.”

(Sursa. Eurotopics).

Letonia a devenit în ultimele zile punctul central al războiului hibrid inițiat de Rusia și Belarus. Modul de acțiune este folosirea migranților, în cadrul unor acțiuni sponsorizate de Moscova și Minsk. Un test care poate fi repetat oriunde în țările învecinate, atrage atenția șeful guvernului de la Riga.

Într-un interviu acordat Euronews, prim-ministrul Letoniei, Andris Kulbergs, a declarat că Rusia și Belarus își intensifică războiul hibrid împotriva statului baltic, pe măsură ce Vladimir Putin încearcă să distragă atenția de la pierderile suferite în fața Ucrainei.

„Suntem testați”, a declarat prim-ministrul de la Riga. „În acest moment, suntem noi. În orice moment, pot fi vecinii noștri din Lituania, Estonia, Finlanda sau Polonia.”

„Aceasta este o amenințare hibridă. Aceasta este o amenințare de război. Asta face Rusia”, a adăugat el.

Un mare număr de solicitanți de azil au încercat să treacă granița ilegal în ultimele zile, spun autoritățile letone. Este vorba despre „bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, cu antecedente penale, toți cu vize din Belarus”.

Numai într-o singură zi din săptămâna trecută, Letonia a înregistrat până la 111 tentative de trecere ilegală din Belarus. Aceasta comparativ cu doar două tentative de trecere în Lituania, în aceeași zi, o țară care are o graniță de patru ori mai lungă cu Belarus decât Letonia.

Miercuri, forțele armate ale Letoniei au tras foc de avertisment și au folosit gaze lacrimogene împotriva migranților care încercau să treacă din Belarus.

 „Aceasta este o amenințare organizată la adresa noastră pentru a găsi o verigă slabă”, a explicat premierul leton la Euronews.

Practica nu este nouă.

Încă din 2021, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a atras migranți din Orientul Mijlociu și Africa și i-a transportat cu autobuzele la granița cu Polonia și statele baltice.

În urma acestor incidente, țările din zonă și-au fortificat apărarea la frontieră, inclusiv prin construirea de garduri.

Citeste siPolonia își consolidează sistemele de apărare de la frontiera de est

De data aceasta, mișcarea vine în contextul îngrijorărilor la scară largă din Europa legate de o provocare din partea Rusiei asupra unui stat membru de pe flancul estic, pentru a testa coeziunea Alianței Atlantice.

Acum o lună, un raport al serviciilor de informații letone avertiza că Rusia pregătește provocări împotriva statelor baltice sau a Poloniei, în încercarea de a face presiuni asupra țărilor NATO pentru a înceta să sprijine Ucraina.

Cea mai presantă preocupare, potrivit serviciilor de informații letone, nu ar fi că Moscova este pregătită pentru un război la scară largă cu NATO, ci că președintele rus Vladimir Putin ar putea calcula greșit, deoarece instituțiile din jur îi transmit versiuni ale realității pe care vrea să le audă.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Raport pentru președinte: Mai multă Românie, mai puțină UE? (DW) - Cum ratează Nicușor Dan de un an ocazia să reformeze serviciile secrete. Lucrează cineva pe șantier? (Cotidianul)

Sorin Grindeanu caută drumul spre Palatul Victoria, dar s-a pierdut în labirintul pe care singur l-a construit (SpotMedia)

În ultima săptămână, publicul din România a fost bombardat cu o serie de mesaje lansate de Sorin Grindeanu, care susține conferințe de presă, face turul televiziunilor și participă la podcasturi, unde se prezintă drept un unificator al societății și un mediator, dacă mai era nevoie de încă unul după Nicușor Dan, în actuala criză politică.

Dar la scurt timp după chemarea publică pentru crearea unui anume tip de colaborare politică, Sorin Grindeanu și-a reluat atacurile la adresa USR și PNL, aruncând din nou în aer orice posibilitate de refacere a punților dintre formațiunile care au făcut parte din coaliția de guvernare.

Comportamentul agresiv și fluctuant al liderului PSD se manifestă în contextul în care liderii USR și PNL sunt reținuți în declarații.

În contextul în care PNL și USR au ieșit de sub influența PSD, social-democrații s-au trezit prinși între două tendințe contrare: cea naționalist-extremistă și cea liberal-progresistă.

Acum, pe axa Lia Olguța Vasilescu - Liviu Dragnea, se încearcă relansarea unei noi strategii politice, de asemenea naționalistă, vizând atragerea unei părți din electoratul AUR, mai ales cel din mediul rural, dar și cel care lucrează sau este asociat cu sectorul public.

Nu e clar dacă transformarea va reuși, dar clar e faptul că Sorin Grindeanu se potrivește tot mai puțin în peisajul politic și, cel mai probabil, va pierde în viitorul apropiat șefia PSD.

Pe larg, pe pagina SpotMedia.

Un raport prezentat la Cotroceni sugerează o nouă cale pentru președintele Nicușor Dan: o Românie care nu mai vrea un ”tutore” la Bruxelles, dar care mizează pe un ”patriotism democratic, incluziv și european".

Raportul ”Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului”, așa cum a fost dat publicității de Palatul Cotroceni, cu enumerarea autorilor lui, intelectuali cunoscuți, precizează încă de la început că ”firul roșu” al documentului este ideea că ”identitatea națională și cea europeană nu se exclud, ci se pot consolida reciproc”.

Din Raportul dat publicității lipsește diaspora ca problemă politică: cele cinci milioane de români din străinătate apar în mod idealizat, ca agenți ai ”europenizării societății", deși o parte substanțială a acestui electorat a votat suveranist. Acest paradox incomod e pur și simplu ocolit. Apoi, e menționată Ortodoxia ca patrimoniu cultural care ”nu trebuie instrumentalizat politic", dar nu se pomenește nimic despre instrumentalizarea care se întâmplă deja, despre rolul unor clerici în ecosistemul suveranist. Lipsesc mai ales actorii: AUR apare o singură dată, într-o notă nesemnificativă; liderii, rețelele, banii și infrastructura media folosite de curentul suveranist - obiectul propriu-zis al analizei - rămân în afara ei. Lipsește tineretul, expediat într-o jumătate de propoziție (”electorat radical preponderent tânăr, conectat la social media"), deși el e viitorul problemei.

Raportul de 15 pagini e o pledoarie pentru o nouă cale, pe care, poate, președintele Nicușor Dan ar vrea să o aleagă: un naționalism nou, clamat în mod civilizat, un patriotism care pare să-și dorească, fără să o spună direct, mai mult autohtonism și mai puțin europenism. Critica pe care președintele Nicușor Dan a făcut-o de Ziua Europei, tendința de a se apropia de curentul MAGA și jocurile politice interne scot la iveală un altfel de traseu, decât cel arătat în campania electorală.

Integral, pe pagina DW.

De la atitudinea reformatoarea la adresa serviciilor secrete, Nicușor Dan a ajuns acum să bagatelizeze problemele. Nu mai este vorba despre influența lor în politică, e vorba de o simplă „delăsare”, care e caracteristică de altfel întregii administrații. 

Se face curând anul de când Nicușor Dan făcea două lucruri. Constata că ceva nu e în regulă cu activitatea serviciilor și considera că un director civil e soluția. 

Între timp, justiția și serviciile secrete rămân un șantier deschis, în care președintele, dacă lucrează, nu o face transparent. 

Cotidianul consemnează situația la zi:

• SRI nu are director numit de trei ani,
• la SIE, șeful tocmai a împlinit opt ani în funcție,
• la SPP conducerea nu s-a schimbat de 21 de ani,
• comisiile parlamentare de control funcționează mai degrabă ca instanțe de constatare decât de supraveghere reală,
• legile după care se guvernează serviciile nu au fost modificate de ani de zile, iar singura tentativă a ridicat serioase semne de întrebare.