Podcasturi, emisiuni radio și producții originale - RFI România

De cele mai multe ori, temele economice se referă la subiecte macro, precum creșterea PIB, inflația, deficitul bugetar sau salarizarea din fonduri publice, sau se scrie despre companiile de stat, ori despre legislația fiscală. Este abordată destul de puțin situația antreprenorilor mici și mijlocii și cu atât mai puțin afacerile care sunt obligate să se închidă. Nu ne plac eșecurile, iar micilor antreprenori nu le face plăcere să vorbească despre dificultățile prin care au trecut și care i-au obligat să își închidă compania.

Chiar dacă există o nouă modă a evenimentelor în care oamenii de afaceri povestesc despre greșelile pe care le-au făcut de-a lungul timpului. Nu este rău, dar toți cei care istorisesc au reușit să depășească momentele de dificultate. Ar fi instructiv să fie ascultați antreprenori care au renunțat pur și simplu la business și au fost obligați să înceapă o viață nouă. Nu sunt puțini aceștia și mulți dintre noi știu un om care și-a închis afacerea în România și a plecat în Marea Britanie, în Germania, în Franța sau în Italia să lucreze.

Ieri, am avut exemplul unei afaceri mici care a fost închisă. Cazul a făcut carieră pe o rețea socială și a ajuns și în media clasică. Este vorba despre o păstrăvărie din satul Păltiniș, comuna Gura Teghii din județul Buzău. Cazul are tot ce trebuie pentru a atrage atenția publicului: emoție, o situație complicată și un final trist pentru antreprenor. Este un exemplu care ne oferă prilejul de a privi din nou către întreprinzători.

Astfel, antreprenorul din județul Buzău arată că păstrăvăria a fost construită în urmă cu 16 ani de părinții lui, în localitatea de baștină și cu gândul că afacerea va ajunge să fie administrată de cei doi copii ai familiei. Ceea ce s-a și întâmplat.

Dar, tinerii antreprenori sunt obligați astăzi să închidă păstrăvăria. Povestea lor are câteva învățăminte. Primul este cel al relației dintre companii și instituțiile statului. În cazul păstrăvăriei din comuna Gura Teghii este vorba despre Apele Române. Antreprenorul arată că pentru funcționarea păstrăvăriei este obligatoriu să se facă patru monitorizări pe an a apei din bazinele în care cresc peștii.

Filiala de la Buzău a Apelor Române chiar face acest lucru, adică monitorizează apa, de patru ori pe an. Doar că pe banii întreprinzătorului, adică a companiei. Și costurile sunt mari. De exemplu, deplasarea echipei de la Apele Române de la Buzău până la comuna în care funcționează păstrăvăria (80 de kilometri) înseamnă 2.500 lei care înmulțit cu de patru ori pe an se ajunge la 10.000 lei. Dacă se adaugă alte taxe și obligații, costul analizelor apei plus chiar costul apei se ajunge la 14.000 lei pe an, după cum explică antreprenorul. Și doar pentru a acoperi aceste cheltuieli este nevoie să vândă 311 kilograme de păstrăv cu un preț de 45 lei pe kilogram.

La costurile birocratice se adaugă cheltuielile de funcționare și producție: hrana peștilor, cumpărarea puietului, medicamentele, atunci când este cazul, salariile personalului, energia electrică și eventualele investiții.

Fără îndoială este o realitate. Dar întreprinzătorul afirmă că a fost obligat să închidă păstrăvăria din cauza costurilor cu birocrația și nu pentru că nu ar fi mai avut cumpărători. Aici există niște îndoieli, pentru că evident costurile administrative împovărează multe afaceri, dar atât timp cât există piață, clienți, businessul va rezista și nu are sens să fie închis. Afacerea poate continua chiar și luând o decizie complicată pentru orice mic întreprinzător și anume să crească prețul de vânzare.

Încă două lucruri. Antreprenorul din Gura Teghii arată că pentru închiderea afacerii este nevoie de o altă autorizație și de noi cheltuieli. Ceea ce orice întreprinzător știe și anume că închiderea unei firme costă. A doua chestiune: la finalul textului de pe rețeaua socială se scrie despre sesizările făcute către Apele Române și se încheie cu cuvintele „alături de tine, Diana Buzoianu”. Recunosc că nu am înțeles, e „pe bune” sau o ironie?

Jurnal de știri

PNL trebuie să revină la liberalismul autentic, spune într-un interviu la RFI deputatul liberal Ionuț Stroe, care prezintă Platforma Conservatoare lansată de aripa critică din partid la adresa lui Ilie Bolojan. ”Riscăm să devenim o copie a curentului progresisto-userist”, afirmă deputatul, care observă de asemenea că ”noii liberali sunt oameni din zona AUR, POT și SOS”.

Ionuț Stroe, despre Platforma Conservatoare: ”Din capul locului am spus că nu ne dorim crearea unui nou partid, nu ne dorim sciziuni interne sau divizări. Obiectivul nostru este să întărim PNL, să reafirmăm și să redefinim identitatea noastră liberal-conservatoare”.

Despre ”noii liberali”: ”Vă dau câteva exemple de importuri din zona AUR, POT și SOS în PNL, ei reprezintă noii liberali. Adică oameni cu un istoric, cu experiență în PNL sunt eliminați, ca să fie aduși, după exemplul noului președinte de la PNL Ialomița, senatori SOS, POT sau alte partide politice”.

Despre obiectivul Platformei Conservatoare: ”PNL trebuie să-și regăsească identitatea doctrinară de la care considerăm că cel puțin în ultimele luni de zile actuala conducere s-a abătut. Ne-am exprimat convingerea că PNL are capacitatea de a guverna în interesul românilor și trebuie să facă acest lucru (...). Nu am construit această platformă politică în afara partidului sau împotriva cuiva, ci pentru revitalizarea liberalismului și pentru întărirea guvernării”.

Jurnal de știri

Universitatea Craiova începe diseară la Sofia unul dintre cele mai importante examene ale sezonului. Campioana României întâlnește pe Levski în turul doi preliminar al UEFA Champions League, într-un duel balcanic cu parfum european. Oltenii pornesc cu un ușor avantaj la nivelul lotului și al investițiilor, în timp ce bulgarii mizează pe tradiție, experiență și pe atmosfera infernală de pe stadionul „Georgi Asparuhov”.

Levski şi Universitatea Craiova joacă diseară la Sofia în turul doi preliminar al UEFA Champions League, într-un duel balcanic cu parfum european. Atât Levski, cât și Universitatea Craiova au avut un start de sezon convingător.

Campioana României a eliminat fără emoții pe bieloruşii de la Vitebsk, calificându-se cu scorul general de 5-1. Echipa lui Filipe Coelho a confirmat forma excelentă și în campionat, unde a debutat cu un categoric 4-0 în fața celor de la UTA. Nouă goluri marcate și unul singur primit în primele trei meciuri oficiale demonstrează că Universitatea traversează una dintre cele mai bune perioade din ultimii ani.

Levski a avut un parcurs aproape identic. Bulgarii au trecut de Borac Banja Luka din Bosnia, iar în prima etapă a campionatului au început cu o victorie, 2-1 cu Dunav Ruse. Evoluția din Bosnia a arătat că Levski poate ridica nivelul în partidele importante, mai ales atunci când beneficiază de sprijinul propriilor suporteri. Aceştia nu vor fi însă prezenţi în returul de la Craiova după ce s-au dat în spectacol la Banya Luka.

În ultimii ani, Universitatea Craiova s-a transformat într-unul dintre cluburile cu cele mai mari investiții din Superligă. Şi-a construit un lot competitiv, cu jucători experimentați și internaționali.

Bugetul anual al Craiovei este superior celui al lui Levski, iar acest lucru se reflectă și în valoarea lotului. Universitatea și-a permis transferuri importante și salarii peste media campionatului românesc, în timp ce Levski a fost nevoită în ultimii ani să adopte o strategie mai prudentă din punct de vedere financiar.

Totuși, diferența economică nu garantează succesul într-o dublă eliminatorie. Levski rămâne unul dintre cele mai mari cluburi din Bulgaria și continuă să compenseze prin organizare, academie și experiența acumulată în competițiile continentale.

Plusul Craiovei: valoarea individuală

Universitatea pare să aibă mai multe soluții capabile să decidă un meci.

Al Hamlawi traversează o perioadă excelentă, Bairam este principalul pericol pentru defensiva bulgară, în timp ce Cicâldău oferă claritate și creativitate la mijlocul terenului. Bancu rămâne liderul vestiarului, iar Screciu este unul dintre cei mai constanți fundași centrali din Superligă.

De partea cealaltă, Levski impresionează mai ales prin jocul colectiv. Armstrong Oko-Flex, Reinaldo și Juan Perea au demonstrat în dubla cu Borac că pot decide un meci în orice moment, iar viteza lor pe faza ofensivă poate pune probleme oricărei apărări.

Stadionul poate deveni un factor decisiv

Dacă Universitatea are un plus la valoarea individuală, Levski compensează prin avantajul terenului propriu. Stadionul „Georgi Asparuhov” este recunoscut pentru atmosfera creată de suporterii bulgari, iar meciurile europene transformă arena într-una dintre cele mai ostile deplasări.

Partida este sold-out, iar Craiova va trebui să gestioneze foarte bine începutul partidei și presiunea publicului. Dacă oltenii vor reuși să plece neînvinși din Bulgaria, șansele de calificare vor crește considerabil înaintea returului de pe stadionul „Ion Oblemenco”.

O rivalitate româno-bulgară care continuă

Miza calificării este mare atît din punct de vedere financiar, cât şi sportiv. Câştigătoarea va merge mai departe în preliminariile Ligii Campionilor şi va avea un loc asigurat în grupele Conference League indiferent de parcursul ulterior. În plus, duelul dintre Levski și Universitatea readuce în prim-plan una dintre cele mai interesante rivalități regionale.

România și Bulgaria au avut întotdeauna campionate apropiate ca nivel, iar confruntările directe dintre cluburile celor două țări au fost echilibrate. În anii '80 și '90, când românii aveau antenele îndreptate spre televiziunea bulgară, fotbalul de la sud de Dunăre era reprezentat de generația lui Stoicikov și de performanțele lui CSKA și Levski, în timp ce România domina Europa de Est prin Steaua și Dinamo.

În ultimele două decenii, balanța pare să fi înclinat în favoarea cluburilor românești, care au avut prezențe constante în competiţiile europene. Bulgaria a răspuns prin performanțele lui Ludogoreț, însă Levski încearcă acum să readucă gloria europeană la Sofia.

Această rivalitate fotbalistică este alimentată și de apropierea geografică, de stilurile asemănătoare de joc și de orgoliul specific Balcanilor, ceea ce transformă fiecare confruntare într-un duel cu o încărcătură aparte.

Odată ce ediția actuală a Cupei Mondiale de Fotbal s-a încheiat, jurnaliștii își îndreaptă atenția către următoarea mare întâlnire, din 2030. Una care ar putea fi chiar mai dezordonată și mai disproporționată decât cea de anul acesta, spun comentatorii.

”Vi s-a părut Cupa Mondială din 2026 un eveniment important? Ei bine, anul 2030 va împinge limitele și mai departe”, ne informează Courrier International.

Ediția din 2030 este deja pe agendă. Meritul îi revine în special lui Gianni Infantino, care a deschis ușa către o extindere suplimentară a competiției, de data aceasta la 64 de echipe.

În acest context, The Guardian amintește de "revelația" Capul Verde dar comentează cu sarcasm:

"Adăugarea a 16 echipe suplimentare ar deschide o serie întreagă de posibilități. Această extindere ar duce la încă 24 de meciuri, cu planul de a organiza turneul în 23 de stadioane din șase țări și trei continente. (…)

Următoarea Cupă Mondială promite să fie și mai dezordonată și disproporționată decât cea care tocmai s-a încheiat. După meciurile de deschidere jucate în trei țări sud-americane (Argentina, Paraguay, Uruguay), cu scopul de a sărbători centenarul competiției, turneul va fi jucat în Spania, Portugalia și Maroc.

Imaginați-vă o zi din iunie 2030.

Vă uitați la Spania-India la Madrid, apoi la Madagascar-Columbia la Lisabona, apoi China-Franța la Rabat și, în final, Argentina-Noua Caledonie la Buenos Aires...  Acum luați-vă un moment să vă gândiți la bietul pilot de la comenzile avionului privat al lui Gianni."

Acest proiect ar trebui, de asemenea, să fie "bine primit de multe țări care primesc finanțare de la FIFA”, consideră CNBC.

"Sub conducerea lui Infantino, FIFA acordă sume mari de bani unor țări mici, care, în schimb, votează pentru realegerea sa ca președinte".

Dar o astfel de extindere nu este unanim acceptată în cadrul confederațiilor, atenționează ziarul spaniol As. Luna martie 2027 ar putea, așadar, să fie decisivă, deoarece Gianni Infantino va candida apoi pentru un al patrulea mandat la congresul FIFA de la Rabat, Maroc. Dar în ciuda tensiunilor politice, președintele elvețiano-italiano-libanez rămâne marele favorit.

Ziarul australian Sydney Morning Herald critică ceea ce consideră a fi

"un aranjament complicat care există doar pentru a ocoli sistemul de rotație a drepturilor de organizare, astfel încât FIFA să poată acorda ediția din 2034 Arabiei Saudite și să spulbere speranțele Australiei ". 

The Weather Channel avertizează că ediția din 2030 "ar putea aduce probleme de căldură și mai mari". 

O parte dintre stadioane vor fi în orașe cu temperaturi potențial foarte ridicate. Mass-media își amintește că Spania și Portugalia au suferit pe deplin valurile de căldură recente din Europa, un continent care tocmai a cunoscut cea mai fierbinte lună iunie din istoria sa.

AliExpress, gigantul chinez care deține platforma de vânzări Alibaba, a primit o sancțiune record din partea Uniunii Europene. Compania a fost amendată cu 550 de milioane de euro pentru neîndeplinirea obligațiilor de combatere a vânzărilor de produse ilegale, nesigure și contrafăcute. Un nou punct pe lista și așa lungă a dezacordurilor euro-chineze.

Amenda a fost a treia emisă de Comisia Europeană în temeiul Legii privind serviciile digitale a UE, care impune platformelor online foarte mari să ia mai multe măsuri pentru a combate conținutul ilegal și dăunător, relatează televiziunea irlandeză RTE.

Comisia susține că AliExpress are o slabă capacitate de a detecta produsele ilegale, de la contrafaceri, la jucării nesigure și cosmetice periculoase, ceea ce înseamnă că acestea pot intra cu ușurință pe piața europeană.

Portalul austriac de știri News.com amintește, citând un oficial european de rang înalt, că UE este cea mai mare piață pentru AliExpress.

Citeste siShein, Temu, Joybuy și Alibaba vor evita noua taxă europeană

Comisia Europeană a stabilit un termen limită de 20 octombrie pentru ca AliExpress să propună măsuri corective. Dacă nu se va conforma, compania chineză s-ar putea confrunta cu sancțiuni suplimentare.

Henna Virkkunen, vicepreședinta Comisiei Europene pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, a declarat la Bruxelles că

”practicile AliExpress sunt foarte periculoase pentru consumatori și reprezintă o nedreptate pentru companiile care respectă toate regulile”.

De partea sa, AliExpress consideră amenda disproporționată, având în vedere îmbunătățirile semnificative pe care le-a adus în ultimul timp serviciilor sale.

Potrivit vicepreședintei Comisiei Europene, AliExpress avea 193 de milioane de utilizatori în Europa anul trecut, față de 156 de milioane pentru Shein și 130 de milioane pentru Temu. Practic, unul din cinci europeni spune că face cumpărături o dată pe lună de la Shein, Temu și AliExpress, a continuat Henna Wirkkunen.

Citeste siTaxa Temu-Shein ca la radio Erevan: statul nu a dat, ci a luat; taxele nu s-au pierdut, s-au încasat

Temu a fost, de asemenea, amendată, în timp ce Shein se confruntă cu o anchetă în curs de desfășurare.

Amenda este semnificativ mai mare decât cele 120 de milioane de euro cu care a fost sancționată rețeaua de socializare X a lui Elon Musk în decembrie anul trecut și cele 200 de milioane de euro pentru Temu în mai anul acesta.

Decizia Comisiei Europene vine într-un moment în care o delegație formată din opt membri ai Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European, condusă de președintele comisiei, David McAllister, a sosit într-o vizită în China.

Citeste siShein și Temu vând încărcătoare și jucării periculoase, potrivit organizației UFC-Que Choisir

Potrivit ziarului din Hong Kong, South China Morning Post, vizita este menită să gestioneze tensiunile tot mai mari dintre Beijing și europeni.

Punctele de dezacord sunt multiple: de la dezechilibrele economice, la războiul din Ucraina, drepturile omului și regiunea Indo-Pacifică.

Teme sensibile la care, iată, se adaugă amenda de ultimă oră aplicată gigantului chinez.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Proiectul Legii salarizării, blocat de Curtea de Apel București la cererea Sanitas (SpotMedia) - Judecătorii și procurorii, arși la buzunar pe noua lege a salarizării. Diminuare de până la 15.000 de lei (Libertatea) - Polul modernizator” și adepții săi. Ce partide ar putea face parte dintr-o construcție reformistă la următoarele alegeri (Cotidianul) - Cum poate fi apărată platforma Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze din România şi Europa? (Ziarul Financiar)

Mentenanță defectuoasă sau un accident imposibil de prevenit? În timp ce Asociația Pro Infrastructură susține că bolovanul care a ucis un șofer pe Valea Oltului a căzut din cauza plaselor de protecție vechi sau lipsă, CNAIR ridică din umeri și pasează vina spre administratorii fondului forestier, invocând faptul că sectorul respectiv „nu a avut niciodată probleme”, iar tăierea copacilor pentru montarea barierelor ar fi necesitat avize greu de obținut.

Dincolo de tragedia de marți, Ionuț Ciurea avertizează că Valea Oltului va deveni și mai dificil de gestionat pe măsură ce avansează lucrările la Autostrada Sibiu-Pitești. Pe mai multe sectoare, viitoarea autostradă va fi construită chiar deasupra DN7, ceea ce înseamnă că excavațiile și consolidările se vor desfășura deasupra unuia dintre cele mai circulate drumuri din România. În opinia sa, acest lucru va impune restricții de circulație și chiar închideri temporare ale drumului, în funcție de riscurile identificate.

Adevărul reamintește că accidentul de pe Valea Oltului nu este singular. În 2022, un bolovan desprins de pe versant a căzut peste un autoturism care circula pe DN66, în Defileul Jiului, la Bumbești-Jiu, iar șoferul și-a pierdut viața.

În 2024, un politician din Arad, în vârstă de 34 de ani, a fost grav rănit după ce o piatră căzută de pe versant a lovit mașina în care se afla, în apropierea localității Gurahonț.

Curtea de Apel Bucureşti a suspendat, la solicitarea Federaţiei Sanitas, procedura proiectului legii salarizării personalului plătit din fondurile publice. În consecință, proiectul nu mai poate fi dezbătut în Parlament deocamdată, informează SpotMedia.

Decizia pronunţată marţi poate fi atacată cu recurs, în termen de cinci zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel Bucureşti.

Guvernul este obligat să reia negocierile oficiale cu sindicatele din sistemul public.

Federația Sanitas susține că noua lege a salarizării va reduce semnificativ veniturile personalului medical și acuză că proiectul a fost elaborat fără consultarea celor din sistem.

O grevă de avertisment de două ore a avut loc, luni, în sistemul public de sănătate, din 28 iulie urmând să fie declanşată greva generală.

Magistrații din eșaloanele superioare ale instanțelor vor avea teoretic lefurile scăzute, potrivit noii legi a salarizării. Practic, salariile vor fi menținute la nivelul de bază din prezent, însă creșterea lor pe viitor va fi foarte lentă, față de cea a altor categorii socio-profesionale, scrie Libertatea.

Variana de lege a salarizării propusă de Guvernul Bolojan este una dură pentru magistrați, În special pentru cei care au grad de ÎCCJ, PICCJ, curte de apel sau tribunal. Prin noua formulă de calcul, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție, cu peste 20 de ani de vechime, va avea un salariu de bază de 22.550 de lei, cu 3.700 de lei mai puțin ca pe actuala lege a salarizării.

Și procurorii cu vechime și grade se vor afla sub zodia reducerilor.

Lefurile șefilor vor fi diminuate drastic.

Cât despre calendarul pentru adoptarea legii salarizării, acesta rămâne incert.

„România are nevoie de o forță politică nouă, una care să se opună alianței suveraniste care în mod evident se face prin voința lui George Simion și a lui Călin Georgescu”.

Posibilul pol modernizator sau reformator, indiferent de denumire, ar urma să fie construit în jurul PNL, ca vârf de lance al alianței. Surse politice susțin că liberalii discută de mult despre un „pol al modernizării”. Acestea adaugă faptul că ideea ar reprezenta „viziunea” lui Ilie Bolojan. Aceleași surse mai spun că în acest moment nu există discuții oficiale pe acest subiect, dar că sensul natural ar fi ca PNL să meargă în această direcție.

Cotidianul a discutat cu lideri PNL dar și cu reprezentanții mai multor formațiuni politice care au fost vehiculate că ar putea face parte dintr-o construcție pentru viitoarele alegeri: Forța Dreptei, REPER, SENS, Partidul DREPT.

Platforma Neptun Deep din Marea Neagră, cel mai mare proiect de gaze din Europa care urmează să scoată la suprafaţă 100 de miliarde de metri cubi de gaze, trebuie să fie apărată, în contextul războiului dintre Ucraina şi Rusia şi al incidentelor din sfera apărării de pe teritoriul României din ultimele luni. O soluţie pentru apărarea Neptun Deep poate fi prin drone navale, susţine Adrian Iacob, director executiv al Lockheed Martin România, subsidiara americanilor pe piaţa locală, unul dintre cei mai importanţi contractori militari şi furnizori de echipamente aerospaţiale.

„Proiectul Neptun Deep poate fi apărat cu drone navale care stau în apă 30 de zile, se învârt în jurul platformei, transmit informaţii online, stau şi la suprafaţă, şi dedesubt, la 200 de metri“, a spus Adrian Iacob, Lockheed Martin România. 

Integral în ZF.

Un grup de inițiativă din Dobrogea vrea să convingă turiștii că regiunea înseamnă mai mult decât Litoralul și Delta Dunării. 

Din 18 produse românești culinare cu protecție europeană, 6 sunt din Dobrogea. 

Iar desemnarea ca Regiune Gastronomică Europeană 2029 ar putea atrage atenția asupra acestor locuri mai puțin știute.

În Dobrogea există, de pildă, un producător care cultivă peste 500 de soiuri tradiționale de roșii și care în 2024 a luat medalia de aur la Bruxelles, la Festivalul Tomatelor. 

Iar o fabrică de lactate a luat un important premiu în „țara brânzei”, Franța, la Concours International de Lyon. 

Societatea de Transport București (STB) va intra în insolvență. Ieri, Consiliul General al Municipiului București a decis mandatarea Adunării Generale a Acționarilor a societății să aprobe declanșarea procedurii de insolvență. Cifrele societății de transport reclamă o astfel de decizie și anume, conform primarului general, STB are datorii de 1,7 miliarde de lei, din care 1,5 miliarde sunt către ANAF, iar din această sumă 400 de milioane de lei sunt penalități de întârziere.

Datoriile la fisc au la origine faptul că timp de doi ani în perioada 2018-2020, atunci când primar general era Gabriela Firea, societatea nu a plătit TVA și nici contribuțiile sociale pe forța de muncă. Motivul pe care îl explică acum Ciprian Ciucu este că banii au fost folosiți pentru capitalizarea celor 22 de societăți înființate de Primăria Generală.

Ciprian Ciucu a mai declarat că, pentru a avea o imagine asupra situației economice a STB, trebuie știut că totalul costului transportului în comun în București, plus datoriile și penalitățile, ajung la 5,6 miliarde de lei, sumă care înseamnă aproape 80% din bugetul Primăriei Capitalei pe un an.

O altă situație complicată este cea dintre Primăria Generală și compania Grampet. Firma a câștigat în anul 2019 o licitație prin care trebuia să livreze Capitalei 40 de tramvaie. Chiar dacă Grampet a câștigat legal licitația, contractul de achiziție nu a fost semnat. În schimb, firma a câștigat în ultimii șase ani în instanță dreptul de a încheia contractul.

În total, compania Grampet a acumulat o creanță de 200 de milioane de euro asupra STB. Ieri, firma a anunțat printr-un comunicat că este dispusă să renunțe la 90% din creanța pe care o are la STB, cu condiția realizării contractului de livrare a celor 40 de tramvaie.

Astăzi, STB este dependentă de subvenția plătită de Primăria Capitalei, respectiv aproape 80% din veniturile societății provin din banii Capitalei. Aceste cifre ne spun totul despre lipsa de performanță a STB.

Am căutat puțin în istoria recentă. STB este continuatoarea RATB, adică a regiei cu același nume. RATB s-a transformat în STB în a doua jumătate a anului 2018. Nici RATB nu era lipsită de datorii, dar raportul financiar al companiei este vag în această privință.

Un singur paragraf consemnează o datorie de 218 milioane de lei la sfârșitul anului 2017, din care cea mai mare parte era către furnizori și clienți (172 milioane de lei), iar restul reprezenta un credit de la Banca Europeană de Investiții utilizat pentru modernizarea parcului auto.

Raportul de activitate pe 2017, ultimul an complet în care a funcționat RATB, arată că exista și o datorie la TVA către ANAF, dar suma nu este specificată. De asemenea, în anul 2017, subvențiile de la primărie reprezentau aproximativ 70% din veniturile regiei, proporție care, de altfel, a mai crescut astăzi.

Toate cifrele și evoluția din ultimii nouă ani arată că transformarea RATB în STB nu a fost o idee bună. Adică, nu a adus nici performanță economică, nici reducerea subvențiilor și creșterea ponderii veniturilor proprii și nici o scădere sau o dispariție a datoriilor.

Probabil că STB își va schimba denumirea companiei și va lăsa ca o parte din datorii să fie plătite de Primăria Bucureștiului. Transportul public trebuie să meargă în București și de aceea modelul brevetat recent cu transformarea CFR Marfă în Carpatica Feroviar se va repeta și în cazul STB.

Nu ar fi prima oară. Termoenergetica de azi este moștenitoarea vechiului RADET, mutare făcută în urmă cu șapte ani. Atunci, falimentul RADET cu datoriile de rigoare a dus la apariția Termoenergetica. Numai că noua companie are astăzi datorii de 1,8 miliarde de lei doar către ELCEN, furnizorul de apă caldă și căldură. De asemenea, pierderile înregistrate anul trecut au fost de 222 milioane de lei. Ceea ce arată încă o dată că orice ar face administrația locală, societățile primăriei tot către faliment se îndreaptă.