Când Jocurile Paralimpice se vor deschide la Paris pe 28 august, sportivii ucraineni vor fi pregătiți să concureze pentru aur. Însă, din cauza numărului limitat de zboruri din Ucraina, echipa de volei pe scaun a fost nevoită să petreacă câteva zile traversând Europa cu trenul. Printre jucători se numără veterani care au fost răniți în luptă, soldați activi și alții pentru care războiul de acasă adaugă o motivație suplimentară de a câștiga medalii pentru țara lor.

Covoarele împletite din lână realizate în regiunea Leilek din sud-vestul Kârgâzstanului constituie o formă de artă regională unică într-una dintre cele mai izolate regiuni ale țării, unde femeile locale au puține mijloace de a face bani. Cu ajutorul marketingului online, covoarele realizate manual contribuie la prezentarea culturii tradiționale a țării pentru cumpărătorii naționali și internaționali.

Se împlinesc 80 de ani de la 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste, a cărei aliată fusese până atunci. Unii istorici spun că decizia României, țară importantă inclusiv grație rezervelor sale de petrol, a scurtat Al Doilea Război Mondial cu șase luni. Europa Liberă România rememorează evenimentul istoric, printre altele cu o mărturie a fostului rege Mihai.

Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a cel puțin 28 de localități din regiunea rusă Kursk, după ce au avansat până la 30 de kilometri în cea de-a șaptea zi a ofensivei lor surpriză, potrivit oficialilor ruși. Peste 120 000 de persoane au fost evacuate din regiune, în care locuiesc și mii de etnici armeni. Șeful unei asociații locale a comunității armene, Derenik Koștoian, a declarat pentru serviciul armean al RFE/RL că mulți au fugit în orașul Kursk din zonele învecinate. Alții spun că acum iau în considerare evacuarea completă din regiune.

O femeie kârgâză în vârstă de 21 de ani a înființat o tabără de iurte la baza vârfului Lenin, înalt de 7.000 de metri, în apropierea graniței dintre Kârgâzstan și Tadjikistan, care a câștigat popularitate printre turiștii străini. Inspirată de interacțiunile cu vizitatorii internaționali din copilărie, Gulburak Begmataeva a decis să își lanseze propria tabără de iurte. Ea speră că granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan se va redeschide, închiderea acesteia afectând grav turismul transfrontalier din regiune.

Jurnalista RFE/RL Alsu Kurmasheva era așteptată să se reunească cu familia sa în apropiere de Washington, D.C., după ce a fost eliberată dintr-o închisoare rusă în cadrul unui schimb istoric de prizonieri. În tip ce aștepta întoarcerea lui Alsu Kurmasheva, soțul ei, Pavel Butorin, care lucrează, de asemenea, pentru RFE/RL, a vorbit despre calvarul pe care familia lor l-a îndurat în timpul încarcerării nedrepte a lui Alsu timp de peste nouă luni.

Casa Ucrainei din Paris aduce la lumină obstacolele cu care s-au confruntat sportivii ucraineni în pregătirea Jocurilor Olimpice, inclusiv confecționarea propriului echipament pentru a se antrena sub ocupație rusă. Clubhouse-ul, care oferă concerte live și expoziții de artă, prezintă cultura ucraineană și încearcă să atragă atenția asupra războiului declanșat de invazia rusă pe scară largă din februarie 2022. Autori: Serviciul ucrainean al RFE/RL / Current Time, Olena Abramovici. Marek Hajduk.

Fanii din Kosovo și din străinătate au participat timp de patru zile la Priștina, în ultimul weekend din iulie, la un festival de muzică fondat în 2018 de cântăreața pop britanică de origine albaneză, Dua Lipa, și tatăl ei. Festivalul atrage deja zeci de mii de vizitatori internaționali. La douăzeci și cinci de ani de la războiul din Kosovo, fondatorii festivalului speră că evenimentul va ajuta la schimbarea imaginii țării și la promovarea acesteia ca destinație culturală. (Autori: Doruntina Baftiu, Arben Hoti, Serviciul pentru Kosovo al RFE/RL; AP)

Legendara Nadia Comăneci a fost prima gimnastă din lume care a obținut un 10 perfect la Jocurile Olimpice - de șapte ori la Montreal, în 1976. Ea a vorbit cu Europa Liberă România despre cum sprijină echipa țării sale la Paris.

Polițiștii ucraineni îndeamnă localnicii să evacueze Lipți, un sat devastat de război din regiunea Harkov, de la aproximativ 5 kilometri de granița cu Rusia. Doar o mână de săteni mai sunt acum în așezarea altădată pașnică - atacurile rusești sunt din ce în ce mai puternice. Un sătean care a rămas aici hrănește câinii abandonați care trăiesc printre ruinele așezării distruse.