Radio România Reșița

Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, rămâne una dintre figurile emblematice ale istoriei României. Provenind dintr-o veche familie boierească moldovenească, Cuza a avut o contribuție majoră la construirea statului modern român. Domnia sa (1859-1866) a fost marcată de reforme fundamentale care au pus bazele dezvoltării țării.

Născut pe 20 martie 1820, în Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a fost educat atât în țară, cât și în Franța, unde a obținut diploma de bacalaureat în 1835. Deși și-a început studiile la medicină și drept, acestea au rămas nefinalizate. Revenit în țară, Cuza s-a implicat activ în administrație și politică, fiind un susținător fervent al ideii de unire a principatelor.

În 1844, Alexandru Ioan Cuza s-a căsătorit cu Elena Rosetti, o decizie importantă nu doar personal, ci și simbolic, prin refuzul său de a accepta robii țigani ca parte a zestrei. Această poziție a subliniat sprijinul său pentru dezrobirea romilor, decisă de Adunarea Obștească în același an.

Activitatea politică a lui Cuza a început să capete amploare după Revoluția de la 1848. Implicat activ, a semnat „Petiția-proclamațiune a boierilor și notabililor Moldovei” și, deși arestat, a evitat deportarea datorită sprijinului diplomatic.

Pe 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar pe 24 ianuarie 1859, și al Țării Românești, realizând astfel Unirea Principatelor Române. Alegerea sa a fost un moment istoric, întâmpinat cu entuziasm în întreaga țară.

Discursul lui Mihail Kogălniceanu din acea perioadă sintetizează speranțele națiunii:
„Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, iar tu, Măria Ta, fii domn cetățean.”

Cuza a inițiat o serie de reforme esențiale, menite să modernizeze statul român:

Un alt succes remarcabil al domniei sale a fost recunoașterea Unirii politico-administrative a Moldovei și Țării Românești. Din 22 ianuarie 1862, România a avut un singur guvern, cu capitala la București.

În ciuda realizărilor, domnia lui Cuza a fost marcată de conflicte politice. Pe 11 februarie 1866, a fost forțat să abdice în urma unei conspirații interne. Cuza a plecat în exil, stabilindu-se la Heidelberg, Germania, unde a murit pe 15 mai 1873, la doar 53 de ani.

El a fost înmormântat la moșia sa din Ruginoasa, conform dorinței sale.

Alexandru Ioan Cuza este considerat unul dintre cei mai mari reformatori ai României. Reformele sale economice, politice și sociale au pus bazele modernizării statului român. În fiecare an, la 24 ianuarie, Unirea Principatelor Române este sărbătorită în cinstea lui și a momentului istoric pe care l-a realizat.

Reformele sale rămân un reper fundamental în istoria României.

Post-ul Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1866) apare prima dată în Radio România Reșița.

75 de locuri de muncă disponibile în Caraş-Severin: oferte actualizate în Băile Herculane, Bocșa, Caransebeș și Reșița

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Caraş-Severin anunță 75 de locuri de muncă vacante, disponibile în mai multe localități din județ. Ofertele se adresează atât persoanelor cu studii medii, cât și celor cu studii superioare sau calificări tehnice.

Cele mai multe posturi sunt disponibile în Reșița, urmată de Bocșa și Băile Herculane.

În Băile Herculane sunt disponibile 9 locuri de muncă, în domenii precum turism, alimentație publică și piscicultură:

Total Băile Herculane: 9 locuri de muncă

Agenția locală din Bocșa oferă 13 locuri de muncă, în special în domeniul producției și logisticii:

Total Bocșa: 13 locuri de muncă

În Caransebeș este disponibil un loc de muncă:

Total Caransebeș: 1 loc de muncă

Municipiul Reșița concentrează cele mai multe oportunități, cu 52 de locuri de muncă vacante, în domenii diverse: industrie, comerț, servicii, HoReCa și management.

Exemple de posturi disponibile:

Total Reșița: 52 locuri de muncă

Post-ul 75 de locuri de muncă disponibile în Caraş-Severin: oferte actualizate în Băile Herculane, Bocșa, Caransebeș și Reșița apare prima dată în Radio România Reșița.

Teatrul nu are limite, nu este provincial și nu aparține unui centru anume. Teatrul înseamnă firesc, valoare, iubire și adevăr spus printr-un act artistic autentic și provocator. Teatrul este vocația celui născut din aluatul visurilor. Despre un asemenea om de teatru scriem astăzi, la aniversarea sa: Emil Boroghină.

Născut la 23 ianuarie 1940, Emil Boroghină a ridicat cortina vieții într-o epocă grea și a umplut scena cu energia, nebunia creatoare și exuberanța sa inepuizabilă. Fără vârstă în spirit, rămâne o prezență definitorie a teatrului românesc, un Om-Teatru căruia i se cuvine un veritabil Laudatio.

La doar 15 ani, Emil Boroghină și-a pierdut tatăl, Constantin Boroghină, secretar al Primăriei și apoi al raionului Corabia, care a murit la numai 41 de ani, după o boală lungă și necruțătoare. Destinul familiei era deja încercat: bunicul lui Emil murise pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial, iar tatăl său rămăsese orfan de mic copil.

Copilăria și adolescența viitorului om de teatru au fost marcate de privațiunile perioadei postbelice, într-o Românie care își căuta reperele. În toamna anului 1959, devine student al Institutul de Artă Cinematografică din București, la clasa profesorului Dinu Negreanu, instituție pe care o va absolvi în 1963.

Bursier al Sfatului Popular Regional Oltenia, Emil Boroghină avea obligația de a deveni actor al teatrului regiunii. Astfel, din 1963, intră în colectivul Teatrul Național Craiova.

Între 1963 și 1988 este actor al Naționalului craiovean, iar între 1988 și 2000, timp de 12 ani, ocupă funcția de director general. Această perioadă este considerată cea mai fastă din istoria teatrului, marcată de colaborarea excepțională cu regizorul Silviu Purcărete și de spectacole antologice care au dus teatrul românesc pe marile scene ale lumii.

În 1994, Emil Boroghină fondează Festivalul Internațional Shakespeare, devenind directorul acestuia și președinte al Fundația Shakespeare din Craiova. Este, de asemenea, vicepreședinte al Rețelei Europene a Festivalurilor Shakespeare, Societar de Onoare al Teatrul Național Marin Sorescu și membru al Senatului UNITER.

Decizia de a dedica festivalul exclusiv creației shakespeariene a venit după succesele internaționale răsunătoare ale spectacolelor „Ubu Rex cu scene din Macbeth” și „Titus Andronicus”, prezentate la festivaluri de prestigiu din Edinburgh, Braunschweig, Ierusalim, Tokyo, Montreal și Melbourne.

Pasiunea pentru teatru s-a născut timpuriu, în adolescență, ascultând la „Teatru la microfon” piesa „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, cu Radu Beligan în rolul principal. Radu Beligan a devenit modelul său de viață și mentor spiritual, alături de mari artiști precum Ștefan Iordache și Ilie Gheorghe.

„Teatrul e un microb care îți intră în sânge”, mărturisește Emil Boroghină, omul care și-a asumat întreaga existență într-un singur cuvânt: DEVOTAMENT.

„Mă consider un om total împlinit”, spune Emil Boroghină, o împlinire care nu vine din orgoliu, ci din conștiința drumului parcurs cu sens. Viața sa demonstrează că teatrul poate fi artă, destin și formă de salvare a umanului. „Sunt un nebun care trăiește din visurile sale”, mărturisește cu aceeași sinceritate care l-a definit mereu.

De-a lungul carierei, Emil Boroghină a fost distins cu peste 25 de premii și distincții, printre care:

Să ne trăiți, Maestre! La mulți ani, Emil Boroghină!

Post-ul Emil Boroghină – Omul-Teatru. Laudatio la aniversare apare prima dată în Radio România Reșița.

Art. 2 (1) Anul şcolar 2026-2027 se structurează, pe intervale de cursuri și intervale de vacanță, astfel: 

a) intervale de cursuri: 

Modul 1 – de luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026; 

Modul 2 – de luni, 2 noiembrie 2026, până marți, 22 decembrie 2026; 

Modul 3 – de luni, 11 ianuarie 2027, până vineri, 19 februarie 2027 sau vineri, 26 februarie 2027, după caz, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în urma consultărilor cu beneficiarii primari ai educației, cu părinții/reprezentanții legali ai acestora și cu cadrele didactice, realizate la nivelul unităților de învățământ; 

Modul 4 – de luni, 1 martie 2027 sau luni, 8 martie 2027, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, după caz, până vineri, 23 aprilie 2027; 

Modul 5 – de miercuri, 5 mai 2027 până vineri, 18 iunie 2027; 

b) intervale de vacanță: 

– de sâmbătă, 24 octombrie 2026, până duminică, 1 noiembrie 2026; 

– de miercuri, 23 decembrie 2026, până duminică, 10 ianuarie 2027;

– o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al municipiului București, în perioada 22 februarie – 7 martie 2027; 

– de sâmbătă, 24 aprilie 2027, până marți, 4 mai 2027; 

– de sâmbătă, 19 iunie 2027, până duminică, 5 septembrie 2027. (

2) Fiecare unitate de învățământ comunică beneficiarilor primari ai educației și părinților/reprezentanților legali ai acestora, până la data de 1 octombrie 2026, structura detaliată a anului școlar, cu includerea deciziilor pentru elementele flexibile ale acesteia.

Art. 3 În ziua de 5 octombrie – Ziua internaţională a educaţiei şi în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevăzute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri. 

Art. 4 (1) Programul naţional „Şcoala altfel” și Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară în perioada 7 septembrie 2026 – 23 aprilie 2027, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ. Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite. 

(2) La clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică și din învăţământul profesional, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică urmărind și scopul acestor programe. 

(3) La clasele din învăţământul postliceal, în perioadele dedicate programelor „Şcoala altfel” şi „Săptămâna verde”, se organizează activităţi de instruire practică. Art. 5 În situaţia suspendării cursurilor conform Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, măsurile privind parcurgerea integrală a programei şcolare prin modalităţi alternative stabilite de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ nu se dispun în perioada vacanţelor şcolare. 

Post-ul Calendarul anului școlar 2026-2027. Cursurile încep pe 7 septembrie 2026, durează 36 de săptămâni și se încheie pe 18 iunie – proiect apare prima dată în Radio România Reșița.

Ziua Unirii Principatelor Române – 24 ianuarie 1859 a fost marcată, vineri, 23 ianuarie 2026, printr-un simpozion aniversar desfășurat la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin, un eveniment dedicat unuia dintre cele mai importante momente din istoria României moderne.

Manifestarea a reunit reprezentanți ai Instituției Prefectului, Consiliului Județean Caraș-Severin, Primăriei Reșița, Direcției Județene pentru Cultură, Inspectoratului Școlar Județean, precum și ai structurilor Ministerului Afacerilor Interne – ISU, Poliția de Frontieră, Jandarmeria și Poliția Județeană.

În mesajul adresat participanților, prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, a subliniat importanța Unirii Principatelor Române realizată prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și Țării Românești:

„Unirea de la 24 ianuarie 1859 nu a fost doar un act politic, ci expresia dorinței românilor de a trăi într-o țară unită, liberă și orientată spre progres.”

Prefectul a evidențiat faptul că valorile care au stat la baza Micii Uniri – unitatea, solidaritatea, responsabilitatea și încrederea într-un ideal comun – sunt la fel de actuale și astăzi, într-un context plin de provocări.

Totodată, Ioan Dragomir a explicat alegerea unui cadru atipic pentru organizarea simpozionului, mulțumind conducerii IPJ Caraș-Severin pentru deschidere și implicare, și a transmis un mesaj de responsabilitate civică:

„Suntem datori să respectăm statul și să apărăm statul unitar român prin faptele noastre, zi de zi. La mulți ani, România!”

Dr. în istorie Ovidiu Laurențiu Roșu, șeful Arhivelor Naționale – filiala Caraș-Severin, a subliniat semnificația datei de 24 ianuarie 1859 pentru evoluția statului român:

„Pentru fiecare stat există un moment fundamental. Pentru România, 24 ianuarie 1859 este acel reper la care ne întoarcem pentru a putea merge înainte.”

Acesta a arătat că Mica Unire a deschis drumul marilor reforme și a pregătit terenul pentru Marea Unire din 1918, subliniind importanța cunoașterii trecutului pentru înțelegerea prezentului.

La rândul său, dr. în istorie Livia Magina, managerul Muzeului Banatului Montan din Reșița, a prezentat rolul Unirii de la 1859 în procesul de modernizare a României, cu accent pe reformarea armatei în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

„Reformele lui Cuza au pus bazele României moderne, inclusiv prin reorganizarea armatei, care a devenit una comună, păstrând însă structuri la Iași și București.”

Deși desfășurat într-un spațiu neconvențional pentru un astfel de eveniment, sediul Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin, simpozionul a oferit participanților o veritabilă lecție de istorie, identitate națională și spirit civic. Comisarul-șef Ciprian Lăzărescu, șeful IPJ Caraș-Severin, a subliniat că prin intervențiile susținute s-a dorit aprofundarea semnificației Micii Uniri din 24 ianuarie 1859, moment care a marcat începutul construcției statului român modern și care, simbolic, a reunit astăzi colegi de arme și reprezentanți ai principalelor instituții ale statului, sub semnul unității și al responsabilității comune:

Prin acest simpozion aniversar, instituțiile publice din Caraș-Severin au adus un omagiu înaintașilor care au realizat Unirea Principatelor Române, reafirmând importanța valorilor naționale și a responsabilității față de statul român unitar.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Simpozion dedicat Zilei Unirii Principatelor Române, organizat la IPJ Caraș-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

Premierul Ilie Bolojan este invitatul zilei, vineri, la Radio România.

Șeful executivului răspunde întrebărilor Radio România Actualități, într-o ediţie specială a emisiunii „Probleme la zi.

Guvernul pregătește asumarea răspunderii în Parlament pentru reforma administrației publice și măsuri de stimulare economică.

În opinia premierului, România se confruntă cu dezechilibre majore față de celelalte state ale Uniunii Europene în ceea ce privește finanțarea administrațiilor locale, care depind într-o măsură mult prea mare de transferurile de la bugetul de stat.

Șeful Executivului a explicat, în interviul acordat Radio România Actualități, că autoritățile locale încasează venituri proprii mult mai mici decât media europeană, ceea ce creează o dependență structurală de fondurile guvernamentale.

„Noi avem, ca ţară, câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările Uniunii Europene, în sensul în care administraţia locală din România încasează din veniturile proprii sume mult mai mici decât în media ţărilor Uniunii Europene, fiind dependentă într-o măsură foarte mare de transferurile de la bugetul de stat”, a afirmat premierul.

Ilie Bolojan a subliniat că problema nu este neapărat existența acestor transferuri, ci faptul că ele sunt finanțate, în bună măsură, din împrumuturi, pentru care statul plătește dobânzi ridicate.

„Dacă aceste transferuri ar fi din fonduri proprii, nu ar fi o problemă. Dar noi le facem împrumutându-ne, iar pentru aceste sume plătim dobânzi destul de mari. Nu mai putem să mergem în această formulă”, a avertizat premierul.

Șeful Guvernului a atras atenția că România este una dintre țările europene cu cele mai mari volume de investiții realizate prin administrațiile locale.

„Suntem aproape de 3% din PIB ca volum de investiţii realizate prin autorităţile locale, dublu faţă de media europeană”, a precizat Ilie Bolojan.

Problema o reprezintă, însă, sursa acestor investiții. Cele mai multe sunt finanțate prin transferuri de la bugetul de stat, prin programe naționale precum „Anghel Saligny”, prin fonduri europene sau, în cazuri mai rare, din venituri proprii ale localităților mai dezvoltate.

Premierul a arătat că una dintre marile vulnerabilități este nivelul foarte scăzut al veniturilor din impozitele pe proprietate.

„În România, impozitele pe proprietate reprezintă doar 0,55% din PIB, în timp ce media europeană este de 1,85%. Practic, de trei ori mai puțin”, a explicat Bolojan.

Un alt aspect subliniat de premier este impactul major al dobânzilor plătite de stat asupra bugetului public.

„Întreg programul <>, pentru toate localităţile din România, se ridică la aproximativ 55 de miliarde de lei. Doar dobânzile pe care România le plăteşte într-un singur an sunt echivalente cu valoarea acestui program”, a declarat Ilie Bolojan.

În acest context, șeful Guvernului a avertizat că, dacă deficitul bugetar nu va fi redus, iar costurile de finanțare nu vor scădea, investițiile publice vor fi din ce în ce mai greu de susținut.

„Dacă nu ne reducem deficitele și nu plătim dobânzi mai mici, practic, în fiecare an pierdem echivalentul unui program de tip Anghel Saligny. Dacă ne-am folosi mai bine banii, am putea schimba semnificativ situația din România în următorii ani”, a concluzionat premierul.

Joi seară, premierul a prezentat o analiză detaliată a dezechilibrelor majore din administraţia locală din România, comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, cheltuielile cu salariile sunt de 3 ori mai mari decât veniturile, iar dependenţa de transferurile de la bugetul de stat este excesivă.

În plus, veniturile din taxele şi impozitele locale sunt printre cele mai reduse: „în România reprezintă doar 0,74% din PIB, în timp ce media europeană este de 3,68% din PIB”.

Din analiză a reieşit, totuşi, un nivel ridicat al investiţiilor locale, susţinute de programe de precum Anghel Saligny.

Ilie Bolojan a precizat că datele le-au fost comunicate, miercuri, autorităţilor locale, în discuţiile de pregătire a bugetului de stat şi a menţionat că multe din aceste dezechilibre vor fi corectate prin pachetul de reformă în administraţia publică.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul Premierul Ilie Bolojan, la RRA: Noi avem, ca ţară, câteva dezechilibre în comparaţie cu ţările UE apare prima dată în Radio România Reșița.

Echipele de negociatori ale Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite au început vineri la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite (EAU), prima lor întâlnire trilaterală în cadrul discuțiilor menite să conducă la o încheiere negociată a războiului ruso-ucrainean, transmite agenția EFE.

Înainte începerii reuniunii, negociatorii ucraineni au discutat telefonic cu președintele Volodimir Zelenski despre chestiunile care urmează să fie abordate și rezultatele pe care le așteaptă șeful statului ucrainean. ”Toată lumea știe ce trebuie să facă. Am discutat despre cadrul negocierilor, temele și rezultatul dorit”, a afirmat Zelenski.

El a precizat joi, la o conferință de presă la forumul de la Davos după întrevederea avută acolo cu președintele american Donald Trump, că problema teritorială rămâne cea mai dificilă dintre temele de negociere și se va afla în centrul discuțiilor de la Abu Dhabi.

”Toți discutăm despre o singură chestiune, care este cea mai dificilă și nu este încă rezolvată. Cred că la întâlnirile trilaterale părțile își pot prezenta reciproc propunerile. Totul se învârte în jurul teritoriului”, a spus președintele ucrainean, care până în prezent a refuzat să cedeze Rusiei partea din regiunea Donbas rămasă sub controlul armatei ucrainene, o condiție cheie pusă de președintele rus Vladimir Putin pentru un acord de pace.

Zelenski a semnat vineri dimineață un decret privind componența echipei de negociere ucrainene. Această delegație aflată la Abu Dhabi este condusă de șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov. Din delegația ucraineană mai fac parte liderul grupului parlamentar al partidului prezidențial ”Slujitorul Poporului”, David Arahamia, noul șef al administrației prezidențiale Kiril Budanov, șeful Statului Major al armatei, Andrii Gnatov, alți consilieri politici și responsabili din serviciile de informații.

Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostiukov. Este de asemenea prezent la Abu Dhabi emisarul economic al președintelui Putin, Kiril Dmitriev.

Statele Unite sunt reprezentate de negociatorii săi, Steve Witkoff și ginerele lui Trump, Jared Kushner, care au venit la Abu Dhabi după ce au avut la Moscova o nouă întâlnire cu Putin. Witkoff a confirmat că principalul punct de disensiune care împiedică un acord de pace este legat de teritorii, la fel și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a declarat vineri că, pentru încetarea conflictului, trupele ucrainene trebuie să se retragă necondiționat din întreaga regiune Donbas, formată din provinciile Donețk și Lugansk. Armata rusă controlează în prezent circa 80% din Donețk și aproape complet regiunea Lugansk.

În primele sale declarații publice din acest an, președintele rus Vladimir Putin a pledat săptămâna trecută pentru o soluționare negociată ”cât mai curând posibil” a conflictului armat din Ucraina, dar și pentru redeschiderea dezbaterii privind crearea unei noi arhitecturi de securitate la nivel global, dezbatere pentru care a propus ”opțiuni și decizii raționale care ar putea satisface pe toți în America, Europa, Asia, în lumea întreagă”, în condițiile în care ”Rusia este în mod sincer angajată față de idealurile unei lumi multipolare”.

”Țara noastră aspiră la o pace solidă și durabilă care să garanteze într-un mod fiabil securitatea tuturor și a fiecăruia. Însă nu toată lumea, inclusiv Kievul și capitalele care îl susțin, este pregătită”, a remarcat Putin, făcând referire la susținătorii europeni ai Ucrainei, cărora le-a reproșat anterior că formulează dinadins cereri inacceptabile pentru Rusia astfel încât să o poată acuza pe aceasta că nu vrea să încheie pacea, cereri precum trimiterea de trupe europene în Ucraina, plata unor ”reparații” de război de către Rusia sau respingerea oricăror concesii teritoriale din partea Ucrainei.

Atât timp cât alte țări nu vor înțelege această nevoie, a continuat Putin, Rusia va continua ”să-și urmărească obiectivele”, făcând astfel aluzie la continuarea războiului în Ucraina în lipsa unei soluții acceptabile pentru Moscova. El a descris din nou acest conflict drept o consecință a ignorării ”timp de mulți ani” a intereselor legitime ale Rusiei și a încălcării de către statele occidentale a unei promisiuni conform căreia NATO urma să nu se extindă către est.

Sursa: AGERPRES

Post-ul #Ucraina, Rusia și SUA au început în Emiratele Arabe Unite prima lor reuniune trilaterală apare prima dată în Radio România Reșița.

La 24 ianuarie 2026, România marchează 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment fundamental în istoria națională și un reper important pentru evoluția Europei de Sud-Est. Actul din 1859, cunoscut drept Mica Unire, nu a reprezentat doar o realizare politică internă, ci un eveniment cu rezonanță europeană, care a schimbat destinul românilor și a contribuit la reconfigurarea echilibrului geopolitic al secolului al XIX-lea.

Pe 24 ianuarie se comemorează Unirea Moldovei cu Țara Românească, realizată prin alegerea aceluiași domnitor, Alexandru Ioan Cuza, atât la Iași, cât și la București. Această decizie politică inspirată a pus bazele statului român modern și a deschis drumul către independență, unitate și modernizare.

În 1859 s-au unit Principatul Moldovei și Principatul Țării Românești, două entități autonome aflate sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Contextul internațional a fost favorabil:

Unirea a fost posibilă datorită voinței politice a elitei românești și unei strategii diplomatice inteligente, care a valorificat prevederile Convenției de la Paris (1858).

Pentru Europa, Unirea a reprezentat un precedent al afirmării națiunilor mici, demonstrând că unitatea națională se poate realiza pașnic, prin consens politic și sprijin popular. Totodată, actul unirii a atras atenția Marilor Puteri asupra spațiului românesc și a contribuit la reconfigurarea echilibrului de putere în Europa de Est.

Politic, Unirea a permis centralizarea administrației și implementarea unor reforme esențiale, precum secularizarea averilor mănăstirești și reforma agrară.
Social, a favorizat modernizarea societății și consolidarea unei elite politice și intelectuale comune.
Identitar, a întărit conștiința națională românească, oferind românilor un sentiment comun de apartenență și destin istoric.

Unirea Principatelor a fost fundamentul statului român modern. Fără acest pas, România nu ar fi putut obține:

Expresia subliniază ideea că unitatea reală se construiește prin cooperare, solidaritate și acțiuni comune, nu doar prin declarații. Lecția din 1859 rămâne relevantă într-o societate contemporană marcată de polarizare și provocări globale.

La aproape două secole distanță, Unirea rămâne un act profund actual, deoarece:

Unirea de la 24 ianuarie transmite mesaje esențiale:

Alături de profesorul de istorie Florica Molnar, vorbim despre simbolul unității, al solidarității și al voinței comune care au stat la baza construcției statului român modern și care rămân valori fundamentale ale Europei de astăzi sâmbătă, 24 ianuarie, în emisiunea „Oameni și Locuri”, difuzată pe frecvența 105,6 FM, de la ora 15:15, precum și miercuri, 28 ianuarie, de la ora 16:15.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul 24 ianuarie 2026 – 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Semnificații istorice, impact european și lecții pentru prezent apare prima dată în Radio România Reșița.

Spitalul Județean de Urgență Reșița înregistrează datorii totale de 28.784.000 de lei, potrivit datelor prezentate de conducerea unității medicale în podcastul Rămâi Sănătos. Noul manager, medicul Cristian Toader, aflat în funcție de aproximativ o lună și jumătate, anunță măsuri concrete pentru oprirea ritmului accelerat de acumulare a datoriilor și stabilizarea financiară a celui mai mare spital din Caraș-Severin.

Din totalul de aproape 29 de milioane de lei: aproximativ 20 de mii de lei reprezintă arierate, adică datorii mai vechi de 90 de zile, 8 milioane de lei sunt datorii curente, care nu au devenit încă arierate şi peste 3 milioane de lei provin din proiecte europene, sume care urmează să fie recuperate.

Potrivit managerului, banii din proiectele europene vor fi recuperați integral, întrucât finanțarea se face în tranșe, unele plăți fiind asigurate temporar de Consiliul Județean, urmând ca sumele să fie rambursate ulterior din fonduri europene.

Una dintre cele mai mari probleme identificate de noua conducere este ritmul de acumulare al datoriilor, estimat la aproximativ 3 milioane de lei.

„Rata de acumulare este impresionantă. Important este, în primul rând, să le stopăm. Sunt optimist că acest lucru este posibil”, a declarat managerul Cristian Toader.

Strategia de redresare financiară are ca obiectiv principal oprirea acumulării de noi datorii, concomitent cu achitarea etapizată a celor existente. Managerul spune că au fost deja purtate discuții cu furnizorii de servicii, care au acceptat să nu blocheze conturile spitalului.

„Furnizorii au fost înțelegători să nu blocheze conturile, însă își doresc banii. Le plătim pe măsură ce datoriile ajung la termenul de 90 de zile”, a precizat Cristian Toader.

Un aspect subliniat de conducere este faptul că Spitalul Județean de Urgență Reșița nu înregistrează datorii la bugetul de stat. Printre prioritățile imediate se numără: plata utilităților, gaze naturale și energie electrică şi achiziția de medicamente și materiale sanitare.

Managerul Cristian Toader îşi doreşte să extindă serviciile de spitalizare şi de ambulatoriu şi să optimizeze indicatorii de decontare. Printre măsurile anunţate se numără deschiderea unui centru RMN, a unui punct de recoltare în ambulatoriu, refacerea auditului intern şi îmbunătăţirea indicelui de complexitate a cazurilor. Totodată, spitalul are nevoie de mai mulţi medici şi asistente.

Cristian Toader afirmă că strategia aplicată vizează stabilizarea financiară a spitalului, astfel încât unitatea medicală să poată funcționa fără sincope și fără riscul blocării activității. Prin stoparea acumulării de noi datorii și recuperarea fondurilor europene, conducerea Spitalului Județean de Urgență Reșița mizează pe o redresare treptată, în beneficiul pacienților și al personalului medical.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Datorii de aproape 29 de milioane de lei la Spitalul Județean de Urgență Reșița. Noul manager anunţă măsuri concrete apare prima dată în Radio România Reșița.

Un număr de 42 de medici rezidenți au început, în aceste zile, pregătirea medicală la Timișoara, în specializările pneumologie, boli infecțioase, radiologie și epidemiologie. Peste jumătate dintre aceștia au ales să se formeze profesional în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș”, una dintre cele mai importante unități sanitare din vestul țării.

În cadrul Spitalului Victor Babeș din Timișoara: 12 rezidenți se pregătesc în pneumologie, 11 rezidenți au ales bolile infecțioase şi 4 rezidenți urmează specializarea radiologie, integrându-se în laboratorul de Imagistică Medicală.

Restul medicilor rezidenți își vor desfășura stagiile de pregătire la Spitalul Municipal Timișoara și la Spitalul Județean de Urgență Timișoara.

Managerul unității medicale, prof. dr. Cristian Oancea, subliniază că Spitalul Victor Babeș rămâne un centru de referință pentru formarea medicilor rezidenți, fiind o unitate aflată în prima linie a patologiei respiratorii și infecțioase.

„Spitalul Victor Babeș este unitatea sanitară care se află în prima linie a patologiei respiratorii și infecțioase, un spital care tratează cazuri complexe, care a gestionat situații limită și care continuă să fie una dintre cele mai căutate unități sanitare pentru pregătirea medicilor rezidenți”, a declarat prof. dr. Cristian Oancea.

Potrivit managerului spitalului, rezidențiatul nu este doar o etapă formală în cariera unui medic, ci momentul-cheie în care cunoștințele teoretice se transformă în practică medicală.

„Rezidențiatul este momentul în care teoria se transformă în practică, în care înveți să iei decizii rapide și să ai o responsabilitate directă față de pacienți. Avem echipe de medici extrem de bine pregătiți, iar alegerea locului în care îți faci rezidențiatul contează foarte mult”, a mai precizat prof. dr. Cristian Oancea.

Cei patru rezidenți în radiologie s-au alăturat laboratorului de Imagistică Medicală al Spitalului Victor Babeș, considerat unul dintre cele mai performante din vestul României, oferind acces la tehnologie modernă și cazuri complexe.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul 42 de medici rezidenți au început pregătirea medicală la Timișoara. Spitalul Victor Babeș, principala opțiune pentru specializările respiratorii și infecțioase apare prima dată în Radio România Reșița.