Radio România Reșița

Sute de angajatori din Caraş-Severin riscă sancţiuni pentru că nu au făcut tranziţia la Reges Online până la 31 decembrie 2025. Amenzi sunt prevăzute şi pentru cei care nu au făcut trecerea corect.

Aproximativ 18% dintre angajatorii din județul Caraș-Severin riscă sancțiuni contravenționale. Aceştia nu făcut tranziția la Reges Online, noul registru digital de evidență a salariaților. Acesta a devenit obligatoriu de la 1 ianuarie 2026 și a înlocuit complet vechea platformă Revisal.

Cătălin Bîcleșanu, inspector-șef adjunct relații de muncă în cadrul ITM Caraș-Severin, atrage atenția că simpla migrare în noul sistem nu este suficientă.

Potrivit ITM Caraș-Severin, dintr-un total de 5.873 de firme active în județ:

„În perioada următoare vor fi efectuate controale tematice, acțiuni incluse atât în programul-cadru al Inspecției Muncii, cât și în planul de control al ITM Caraș-Severin, pentru trimestrele I și II ale acestui an”, a precizat Cătălin Bîcleșanu.

Reprezentantul ITM subliniază că există două categorii distincte de contravenții, motiv pentru care informarea corectă este esențială:

„Nu este suficient să faci doar trecerea în noua platformă. Este obligatoriu să fie completate toate datele suplimentare cerute de Reges Online, care nu existau în vechiul Revisal”, a explicat inspectorul-șef adjunct.

Pentru a veni în sprijinul angajatorilor, Inspecția Muncii pune la dispoziție, pe site-ul instituției, două manuale de operare în format PDF, care explică pas cu pas utilizarea Reges Online și completarea corectă a tuturor câmpurilor obligatorii.

ITM Caraș-Severin recomandă tuturor angajatorilor care nu au finalizat corect tranziția să facă acest lucru cât mai urgent, pentru a evita sancțiunile ce urmează să fie aplicate în cadrul controalelor programate.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Reges Online: sute de angajatori din Caraş-Severin riscă sancţiuni apare prima dată în Radio România Reșița.

Timp de 10 zile Banatul marchează Zilele Culturii Naționale printr-o serie de evenimente dedicate poetului național Mihai Eminescu și patrimoniului cultural. Programul evenimentelor organizate în Arad, Timiş şi Caraş-Severin include lansări de carte, expoziții tematice, întâlniri cu eminescologi, prezentări de filme și momente de omagiu la busturile sau ansamblurile dedicate poetului neamului.

Caransebeș, 15 ianuarie – Muzeul Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță Caransebeș organizează astăzi, de la ora 12:00, un eveniment cultural dedicat Zilei Naționale a Culturii Române, sărbătorită anual la data nașterii poetului național Mihai Eminescu.

Acțiunea are ca scop promovarea lecturii ca element esențial al identității și continuității culturale, oferind participanților ocazia de a reflecta asupra rolului cărții în păstrarea valorilor, ideilor și sensibilității poporului român. Organizatorii subliniază faptul că lectura nu reprezintă doar un exercițiu intelectual, ci și o formă de dialog peste timp cu patrimoniul cultural național.

La eveniment sunt invitați elevii claselor a IX-a A și a X-a A de la Liceul Tehnologic „Dacia” din Caransebeș, coordonați de profesoara Liliana Danciu, care vor lua parte la activități menite să evidențieze importanța culturii scrise în formarea tinerilor.

Manifestarea culturală este sprijinită de Consiliul Județean Caraș-Severin și se înscrie în seria evenimentelor dedicate celebrării culturii române și memoriei lui Mihai Eminescu.

Muzeul Banatului Montan Reșița și Consiliul Județean Caraș-Severin organizează joi, 15 ianuarie 2026, începând cu ora 15.00, lansarea revistei „Banatica”, numărul 35/ 2025, una dintre cele mai importante publicații științifice dedicate istoriei și patrimoniului Banatului.

Evenimentul va avea loc în Sala mică de ședințe a Consiliului Județean Caraș-Severin, din Reșița, și este deschis publicului interesat de cercetarea istorică, arheologie, muzeografie și patrimoniu cultural.

Publicată de Muzeul Banatului Montan Reșița, revista „Banatica” este o publicație științifică recunoscută la nivel național și internațional, care reunește studii și articole semnate de istorici, arheologi și cercetători din România și din străinătate.

Numărul 35/2025 continuă tradiția revistei de a valorifica:

Lansarea noului număr al revistei „Banatica” reprezintă un moment important pentru viața culturală și academică a Reșiței, confirmând rolul Muzeului Banatului Montan ca instituție de referință în promovarea patrimoniului istoric regional.

Prin organizarea acestui eveniment, Consiliul Județean Caraș-Severin își reafirmă sprijinul pentru cercetare, cultură și educație.

16 ianuarie 2026 Arad: „Eminescu și Cernăuții” – Film despre școala și copilăria poetului, la Cinema Arta

Cinema Arta Arad prezintă filmul „Eminescu și Cernăuții”, o producție ce aduce pe marele ecran detalii interesante și inedite despre perioada în care Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, și-a urmat studiile în nordul Bucovinei. Evenimentul va avea loc vineri, 16 ianuarie 2026, de la ora 19:00, iar accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.

Filmul surprinde locurile în care poetul a învățat și a stat cu chirie, incluzând casa lui Aron Pumnul, dar și terenul viran unde se juca cu mingea împreună cu colegii de școală. Publicul este invitat să parcurgă alături de Eminescu drumul său educațional, să descopere atmosfera școlilor din nordul Bucovinei și să retrăiască emoția copilăriei și adolescenței marelui poet.

Prin această producție, spectatorii pot înțelege mai bine contextul în care Mihai Eminescu s-a format ca poet, precum și influențele culturale și educative care i-au modelat creația.

Proiecția de la Cinema Arta Arad are loc cu o zi după data oficială a Zilei Culturii Naționale, pentru a nu se suprapune cu alte evenimente culturale din oraș. Astfel, spectatorii pot sărbători în mod special împlinirea a 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu și să participe la un eveniment care combină cultură, istorie și emoție.

„Vă invităm să fiți parte din această experiență cinematografică unică, să redescoperiți viața și școala lui Mihai Eminescu și să celebrați împreună Ziua Culturii Naționale într-un mod memorabil„, au subliniat organizatorii evenimentului.

Ziua Culturii Naționale va fi marcată la Timișoara, sâmbătă, 17 ianuarie 2026, printr-un Simpozion cultural-jurnalistic de amploare, desfășurat sub semnul geniului eminescian. Evenimentul va avea loc începând cu ora 11.00, la Consiliul Județean Timiș, în Sala Revoluției (Bulevardul Revoluției nr. 17).

Manifestarea este organizată de Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, și reunește personalități ale vieții culturale și jurnalistice din Banat și din întreaga țară.

În cadrul evenimentului va avea loc Gala premiilor Concursului Internațional „Eminescu, un vis în așteptare”, ediția a IV-a – 2025, organizată sub egida UZPR. Concursul este inițiat de Asociația Cultural-Umanitară „Luceafărul de Vest” Timișoara, în parteneriat cu Filiala „Mihai Eminescu” Timiș a UZPR România.

La simpozion vor participa oameni de cultură, jurnaliști, scriitori și iubitori ai operei eminesciene din localități precum Timișoara, Arad, Reșița, Oravița, Caransebeș, Lugoj, Deva, Petroșani, Oradea, Baia Mare, Bocșa și Anina.

Programul cultural va include și lansări de carte, printre care:

Evenimentul va fi completat de un program special de cântece și recitaluri de poezie, precum și de o expoziție de carte și reviste aparținând autorilor – membri UZPR și colaboratori.

Simpozionul va fi moderat de Maria Mia Rogobete, reprezentant al Uniunii Bulgarilor din Banat. Manifestarea beneficiază de sprijinul mai multor parteneri media și culturali, publicații și organizații din Banat și din țară.

Evenimentele din cadrul Zilelor Culturii Naționale 2026 promovează cultura locală, literatura română și patrimoniul Banatului.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Ziua Culturii Naționale 2026 marcată în Banat apare prima dată în Radio România Reșița.

Un accident rutier grav a avut loc în Curtici, județul Arad. O persoană a murit, iar alte două au fost transportate la spital.

Un accident rutier grav s-a produs în noaptea de 15 ianuarie 2026, în jurul orei 03:30, în orașul Curtici, județul Arad. Un autoturism a fost implicat în eveniment, iar intervenția de urgență a pompierilor militari arădeni a fost una de amploare, din cauza victimelor încarcerate.

La locul accidentului au fost mobilizate forțe și mijloace din cadrul Detașamentului de Pompieri Arad, care au intervenit cu:

În sprijin a fost trimisă și o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean Arad, pentru acordarea asistenței medicale de urgență victimelor.

În urma impactului violent, trei persoane au fost rănite, dintre care două au rămas încarcerate în autoturism. Pompierii au acționat rapid pentru extragerea victimelor. Din nefericire, una dintre acestea prezenta leziuni incompatibile cu viața. Decesul a fost declarat la fața locului de către echipajul medical.

Celelalte două victime, aflate în stare conștientă și cooperantă, au primit îngrijiri medicale la fața locului, fiind ulterior transportate la spital pentru investigații și tratament de specialitate.

Pe lângă operațiunile de salvare, pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, pentru eliminarea oricărui pericol suplimentar în zona accidentului.

Circumstanțele exacte în care s-a produs accidentul rutier din Curtici urmează să fie stabilite de autoritățile competente, în cadrul cercetărilor specifice.

Sursă: ISU Arad

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Accident grav în Curtici: o persoană a murit, alte două au ajuns la spital apare prima dată în Radio România Reșița.

Alocația zilnică de hrană pentru copii, persoane cu dizabilități și vârstnici crește de la 22 la 32 de lei. Guvernul majorează și finanțarea serviciilor sociale cu până la 45%.

Guvernul a aprobat miercuri, 14 ianuarie 2026, o majorare importantă a alocației zilnice de hrană acordate copiilor, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice și altor categorii vulnerabile. Astfel, suma crește de la 22 de lei la 32 de lei pe zi, începând cu anul 2026, potrivit unei hotărâri adoptate la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Decizia vine în contextul creșterii accentuate a costului vieții și urmărește asigurarea unor condiții decente de îngrijire și alimentație pentru persoanele care depind zilnic de sprijinul statului.

Ministerul Muncii precizează că actualizarea standardelor de cost și a alocației de hrană reprezintă o măsură necesară, având în vedere că din 2022 aceste sume au rămas neschimbate, în timp ce prețurile au crescut constant.

„Prea mult timp, 22 de lei pe zi au însemnat prea puțin. De aceea, din 2026, alocația zilnică de hrană va fi 32 de lei, o creștere de peste 60%”, a declarat ministrul Florin Manole, citat într-un comunicat oficial.

Potrivit acestuia, măsura este un gest de responsabilitate față de copiii aflați în sistemul de protecție, persoanele cu dizabilități și vârstnicii rămași fără sprijin familial.

Guvernul a aprobat o creștere medie de 44% a standardelor de cost pentru serviciile sociale destinate copiilor. De această majorare vor beneficia:

Autoritățile subliniază că aceste fonduri suplimentare vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de trai, a alimentației și a serviciilor oferite beneficiarilor.

În cazul serviciilor sociale pentru persoanele adulte cu dizabilități, standardele de cost cresc cu aproximativ 39%. Măsura se aplică:

Scopul este menținerea centrelor funcționale și apropierea serviciilor oferite de standardele de demnitate și calitate asumate de stat.

Pentru persoanele vârstnice, noile standarde de cost:

Ministerul Muncii subliniază că această abordare urmărește să sprijine îmbătrânirea activă și să reducă presiunea asupra centrelor rezidențiale.

Totodată, Guvernul a aprobat o creștere de peste 45% a standardelor de cost pentru serviciile destinate victimelor violenței domestice, consolidând astfel capacitatea centrelor de sprijin și protecție.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Alocația zilnică de hrană crește la 32 de lei pentru categoriile vulnerabile apare prima dată în Radio România Reșița.

Ziua Culturii Naționale 2026, marcată pe 15 ianuarie, este celebrată în întreaga țară printr-un program amplu de evenimente culturale organizate de instituțiile publice aflate în subordinea Ministerului Culturii. Expoziții, spectacole, concerte, tururi ghidate, ateliere, proiecții de film și întâlniri cu artiști, cercetători și creatori aduc publicul mai aproape de patrimoniul cultural românesc, în capitală și în marile orașe ale țării.

La Biblioteca Națională a României, publicul este invitat la expoziția „Expresii ale portului tradițional de pe teritoriul României”, care reunește 70 de desene și acuarele din colecțiile speciale, oferind o incursiune în diversitatea vestimentației tradiționale. Tot aici are loc conferința cu ateliere „Genealogie și practici culturale” (15 ianuarie, 14:00–16:10), cu invitați precum Maia Morgenstern, Filip Florian, Radu Tudorancea și Gabriela Petre.

La Muzeul Național de Artă Contemporană al României, Ziua Culturii Naționale este marcată printr-un tur ghidat al expoziției „Răsucirea. Triumful provinciei, amurgul imperiilor”, alături de curatorul Călin Dan, urmat de un DJ set în cafeneaua muzeului.

Muzeul Național al Țăranului Român propune un program complex: workshopul „IA cu povești”, vernisaje de expoziții, recitaluri, performance-uri artistice și proiecția filmului Moartea domnului Lăzărescu, urmată de o sesiune Q&A cu echipa filmului.

La Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa, accesul este gratuit, iar publicul poate participa la activități educative și la treasure hunt-ul „Poezia Naturii”, inspirat din opera lui Mihai Eminescu.

Muzeul Național de Istorie a României oferă acces gratuit la expoziții permanente și temporare, inclusiv prezentarea în premieră a unui album cu manuscrise ale poetului Vasile Alecsandri.

Programul bucureștean este completat de evenimente la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Centrul Național de Artă Tinerimea Română, Teatrul Național I.L. Caragiale, Teatrul Național de Operetă și Musical Ion Dacian și Corul Național de Cameră Madrigal – Marin Constantin.

În Iași, Complexul Muzeal Moldova, Opera Națională Română Iași și Teatrul Național Vasile Alecsandri propun expoziții, ateliere de scriere creativă și spectacole dedicate culturii române.

La Cluj-Napoca, Teatrul Național Lucian Blaga și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei marchează sărbătoarea prin spectacole și expoziții tematice.

Evenimente speciale au loc și la Sibiu, Târgu Jiu, Sinaia, Bacău, Constanța, Timișoara și Târgu Mureș, implicând muzee naționale, teatre și opere, cu acces gratuit sau programe dedicate Zilei Culturii Naționale.

Muzeul Național George Enescu desfășoară, în perioada 14–17 ianuarie, un program amplu de expoziții și recitaluri în România și în străinătate, inclusiv la Salzburg, iar Institutul Național al Patrimoniului organizează la Roma expoziția „IILE REGINELOR. Tezaurul Brodat al Reginelor”, dedicată patrimoniului textil românesc.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Ziua Culturii Naționale, sărbătorită în toată țara prin evenimentele instituțiilor publice de cultură apare prima dată în Radio România Reșița.

“Vesel și trist, comunicativ și ursuz… ciudată amestecătură… fericită pentru artist, dar nefericită pentru om,, îl descria Titu Maiorescu pe Mihai Eminescu, cel născut pe 15 ianuarie 1850, ca cel de-al șaptelea din cei 11 copii ai căminarului Gheorge Eminovici, provenit dintr-o familie de țărani români din nordul Moldovei și al Ralucăi Eminovici, născută Jurașcu, fiică de stolnic din Joldești.

Anii copilăriei îl regăsesc la Botoşani şi Ipoteşti, unde are parte de libertate totală în mijlocul naturii.
Cu Mihai Eminescu, Mihail Eminovici pe numele său real, „omul deplin al culturii românești”, se naște literatura poetică română sub auspiciile geniului lui și forma limbii naționale, care și-a găsit în poet cea mai frumoasă înfăptuire până astăzi și va fi punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești.

Între anii 1858-1860, a urmat clasele a III-a şi a IV-a la „National Hauptschule” din Cernăuţi, apoi, în perioada 1860-1863, este înscris la Ober-Gymnasium din Cernăuţi, unde repetă clasa a II-a, iar la 16 aprilie 1863 părăseşte definitiv cursurile, deşi era foarte bun la învăţătură.

În anul 1864, Mihai solicită Ministerului Învăţământului din Bucureşti o subvenţie pentru continuarea studiilor sau un loc de bursier, însă este refuzat. În acelaşi an, la 5 octombrie, intră ca practicant la Tribunalul din Botoşani şi mai apoi devine copist la comitetul permanent judeţean, în aceeaşi perioadă „pribegind” alături de Trupa de teatru Tardini-Vlădicescu, prin diferite spectacole şi turnee.
În 11 martie 1865, tânărul Eminovici primeşte paşaport pentru trecerea în Bucovina, apoi este ţinut în gazdă la profesorul său Aron Pumnul, fiind şi îngrijitor al bibliotecii acestuia.

Un an mai târziu, la 12 ianuarie, după trecerea la cele veşnice a lui Aron Pumnul, este tipărită o broşură dedicată acestuia, în care Eminovici semnează una din poezii, „La moartea lui Aron Pumnul”.
În 25 februarie, publică în revista „Familia”, poezia „De-aş avea…”, sub numele de Mihai Eminescu, pe care poetul l-a adoptat de aici înainte.

La 16 iulie 1866, aceeaşi revistă îi publică poezia „Din străinătate”, urmată de noi creaţii ale poetului care văd lumina tiparului – „Speranţa”, şi „Misterele nopţii”.

În august participă la adunarea anuală a „Astrei”, apoi ajunge la Bucureşti, unde intră, ca sufleur şi copist, în trupa lui Iorgu Caragiale, cu care merge în turnee la Brăila, Galaţi sau Giurgiu.
În anul 1868, devine sufleur în trupa lui Mihai Pascaly, care cuprindea actori de la mai multe teatre şi cu care Eminescu merge în turnee la Braşov, Sibiu şi Timişoara.

În acest periplu îl cunoaşte pe Iosif Vulcan, care îi publică poeziile „La o artistă” şi „Amorul unei marmure”, în „Familia”, apoi se stabileşte la Bucureşti, unde îl cunoaţşte pe I. L. Caragiale şi este angajat ca sufleur şi copist al Teatrului Naţional.

La 1 aprilie 1869 întemeiază, alături de alţi tineri creatori, cercul literar „Orientul”, care avea ca preocupare culegerea de poezii populare şi documente referitoare la istoria ţării, lui Eminescu fiindu-i repartizată culegerea de texte şi documente din regiunea Moldovei.

Eminescu, pribeag până atunci, se împacă cu familia, după ce tatăl său îi promite sprijin pentru a urma cursuri universitare la Viena, iar la 2 octombrie, se înscrie la Facultatea de filosofie ca simplu auditor, fiindcă nu avea diploma de bacalaureat.

Este mediul în care îl cunoaşte pe Ioan Slavici, împreună cu care activează, alături de tineri din Transilvania şi Bucovina, în societatea studenţească „România jună”. În această perioadă, pe lângă setea de cultură şi activitatea literară, abordează şi probleme precum situaţia politică a românilor şi a altor naţionalităţi conlocuitoare din Austro-Ungaria, mărturie în acest sens fiind articolele acide publicate în „Federaţiunea”. La 15 aprilie 1870 publică în revista „Convorbiri literare”, poezia „Venere si Madonă”, iar la 15 august – „Epigonii”.

La 8 aprilie 1871, „România jună” îşi alege conducerea, Slavici devenind preşedinte, iar Eminescu, bibliotecar.

La 15 august are loc serbarea de la Putna, în jurul mormântului lui Ştefan cel Mare, prilej pentru Eminescu să-şi revadă locurile copilăriei.

În toamnă, după exacerbarea unor opinii contradictorii în cadrul „României june”, Eminescu demisionează împreună cu Slavici din comitetul de conducere. Este momentul în care Titu Maiorescu scrie despre meritele literare ale lui Eminescu, el fiind caracterizat ca „poet în toată puterea cuvântului”.

Anul 1872 este dominat de periplul la Viena, de publicarea altor creaţii ale sale – „Înger şi Demon” şi „Floare albastră” şi de plecarea la Berlin, unde se înscrie la Universitate, pentru a studia filosofie, istorie, economie şi drept. Pentru a se putea întreţine, este angajat la consulatul român de la Berlin, condus de Teodor Rosetti, care avea să îi asigure, mai apoi, o mărire de salariu, pentru a susţine, pe mai departe, şederea sa la Berlin.

În această perioadă, Eminescu începe să prelucreze crâmpeie din folclorul românesc, iar activitatea sa creatoare va avea ca finalitate „Călin” şi mai ales capodopera „Luceafărul”.
Între 17 ianuarie şi 7 mai 1874, Eminescu poartă o corespondenţă consistentă cu Titu Maiorescu, care îi sugera poetului să-şi obţină doctoratul în filosofie, pentru a fi numit profesor la Universitatea din Iaşi, însă Eminescu abandonează acest demers, se întoarce în ţară şi este numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi.

În acelaşi timp, Eminescu predă lecţii de logică la Institutul academic, în locul lui Xenopol, iar „Convorbiri literare” îi publică „Împărat şi proletar”.

În anul următor, Eminescu propune spre achiziţionare, într-un raport datat 6 martie şi adresat lui Maiorescu, ministrul Învăţământului, o listă consistentă de tipărituri şi manuscrise vechi.
La 1 iulie 1875, Eminescu este numit revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui.

La 14 martie 1876, în cadrul prelegerilor publice ale „Junimii”, susţine conferinţa „Influenţa austriacă asupra românilor din principate”, apoi redactează un raport elogios asupra activităţii didactice a lui Creangă, destinat ministerului Învăţământului, iar marele nostru povestitor devine membru în „Junimea”.
După schimbarea guvernului, un raport adresat Ministerului Învăţământului cere ca Eminescu să fie urmărit pentru obiecte şi cărţi „sustrase”, în vremea în care activa ca bibliotecar, însă Parchetul din Iaşi decide clasarea cauzei.

În perioada următoare, Eminescu primeşte postul de corector şi redactor la gazeta „Curierul de laşi”, unde a redactat numeroase rubrici, fără semnătură şi frecventează cu regularitate Bojdeuca lui Creangă. De asemenea, publică cronici teatrale în legătură cu spectacolele la care asistă şi vizitează în dese rânduri casa bătrânului Ştefan Micle, ulterior stabilindu-se la Bucureşti.

După moartea, la 6 august 1879, a lui Ştefan Micle, Eminescu îi scrie Veronicăi, iar văduva lui Micle vine la Bucureşti şi îl roagă să intervină pentru urgentarea pensiei sale. Cei doi fac planuri de căsătorie, însă ele se vor dovedi nerealizabile. În perioada următoare corespondenţa cu Veronica Micle continuă, pe un ton iritat, iar la 6 decembrie, Veronica se plânge lui Haşdeu că Maiorescu l-a determinat pe Eminescu să nu-şi respecte promisiunea de a o lua în căsătorie.

În anul 1881, este publicată Scrisoarea I, în „Convorbiri literare” din 1 februarie, Scrisoarea a II-a, la 1 aprilie şi Scrisoarea a III-a la 1 mai.

A urmat publicarea „Luceafărului” şi împăcarea cu Veronica, o relaţie care avea să dea naştere unora dintre cele mai emoţionante scrisori de dragoste, pe care mulţi dintre noi am avut privilegiul să le cunoaştem.

În 1883 a urmat publicarea, în „Familia”, a unor poezii eminesciene precum „S-a dus amorul…”, „Când amintirile…”, „Adio”, „Ce e amorul…”, „Pe lângă plopii fără soţ…” sau „Şi dacă…”, care i-au adus poetului un modest onorariu, singurul din întreaga sa activitate literară.

După mai multe internări în spitale, alternate cu activitatea literară normală, la 23 iunie 1883, Eminescu dă semne de alienare mintală, iar patru zile mai târziu este internat în sanatoriul doctorului Şuţu, pentru ca la 20 octombrie, poetul să fie trimis de prieteni la Viena şi internat în sanatoriul de la Ober-Dobling.
La 8 ianuarie 1884 se stinge din viaţă, la Ipoteşti, Gheorghe Eminovici, tatăl poetului, iar la 10 februarie, Eminescu se însănătoşeşte, primind o recomandare medicală de a face o călătorie prin Italia. Urmează un periplu de şase săptămâni spre sudul Alpilor până la Veneţia, Padova şi Florenţa.

La 24 septembrie 1884, Eminescu este numit în postul de subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iaşi, însă în noiembrie se îmbolnăveşte din nou şi este internat la spitalul Sf. Spiridon.

În anul următor, Eminescu continuă activitatea la bibliotecă şi predă lecţii la şcoala comercială, în vara anului 1886 se îmbolnăveşte din nou, iar la 9 noiembrie este înlocuit în postul de la bibliotecă şi în urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la Mănăstirea Neamţ, apoi în primăvara anului următor este internat la spitalul Sf. Spiridon.

La 15 iulie 1887, pacientul pleacă la Viena cu recomandare de tratament, iar la 1 septembrie revine la Botoşani, unde se află sub îngrijire medicală. În decembrie, trupa de teatru a fraţilor Vlădicescu, susţine un spectacol în beneficiul bolnavului.

Iacob Negruzzi depune la Camera Deputaţilor o petiţie prin care solicita acordarea, de către stat, a unei pensii viagere pentru poet, o lege care avea să intre în vigoare abia în aprilie 1888. Veronica Micle îl convinge pe Eminescu să se mute definitiv la Bucureşti, unde îşi recapătă din puteri şi îşi reia, timid, activitatea literară.

Despre Mihai Eminescu, patriarhul limbii și literaturii române, ridicat la ceruri cu o sută de ani înainte de Revoluția din 1989, se cuvine a vorbi cu simplitatea firească a gestului prin care îi aprindem o lumânare și-i dăm spre pomenire o cană cu apă, așezate peste un ștergar alb cusut cu margini tricolore.

Miron Cristea, primul Patriarh al României plecat din scaunul episcopal de la Caransebeș, a realizat prima lucrare academică dedicată marelui poet Mihai Eminescu, în anul 1895, pe atunci fiind Elie Cristea, un tânăr doctorand care absolvea studiile de filosofie şi filologie modernă la Budapesta cu o teză intitulată: „Eminescu, viaţa şi opera. Studiu asupra unor creaţii mai noi din literatura română“. În cuprinsul ei a fost numit pentru prima dată „Luceafărul Poeziei Româneşti“.

Un manifest al unui ierarh cărturar pentru recunoaşterea de către istoria culturii şi a literaturii române a meritelor celui dintâi patriarh ca eminescolog avant la lettre.

Viaţa lui Eminescu nu este prezentată encomiastic, ci realist. Obiectiv. Nu sunt trecute cu vederea episoadele mai puţin fericite ale poetului. Dar sunt prezentate decent, fără a-i găsi justificări inutile. Specific metodei de lucru a autorului acestei teze este prezentarea unor versuri scrise de Eminescu alături de anumite detalii biografice. Este prima teză de doctorat asupra lui Eminescu din întreaga literatură. Şi una izbutită, unde afirmă despre Eminescu că „a filtrat şi a scos din limba română esenţa ei de frumuseţe, divinul, inefabilul. Nimeni n-a conjugat, aşa cum a făcut-o el, cuvântul cu gândul şi cu simţirea, făcându-le să respire simfonic şi să fie în acelaşi timp muzică şi înţelepciune. Eminescu ne-a învăţat ce poate limba română şi ce putem fi noi prin «limba noastră».

În anul 1868 se consemnează lui Mihai Eminescu în Timişoara, cu trupa Teatrului Naţional condusă de Mihail Pascaly, din care făcea parte, ca sufleur, copist de roluri şi secretar particular al directorului, în turneul lor prin Ardeal și Banat din mai până-n septembrie 1868.
Teatrul obţinuse viza oficială a Consulatului general austriac din Bucureşti. S-a trecut frontiera pe la punctul de control Predeal, “în diligenţe ori în chervane braşoveneşti” şi călătoria a durat trei zile de la Bucureşti până la Braşov.

Turneul, până în septembrie, a străbătut şase oraşe: Braşov (17 mai -15 iunie), Sibiu (18 -29 iunie), Lugoj (4-26 iulie), Timişoara (28 iulie – 31 iulie), Arad (1 august-27 august), Oraviţa (31 august).
Ziarul sibian “Hermannstadter Zeitung” din 18 iunie va publica şi lista membrilor ansamblului: damele Catinca Dimitrescu, Maria Vasilescu, Matilda Pascaly, Maria Gestianu şi domnii Ioan Săpeanu, Mihali Pascaly, Ion Gestianu, Victor Fraiwald, Mihai Eminescu, Petre Velescu, Simion Bălănescu.
Societatea românească din Sibiu dă un banchet festiv, la hotelul Împăratul Romanilor. Ieronim Bariţiu, care îl vedea prima oară pe poet, nota că era “un tânăr (…) cu părul lung şi de culoare neagră, foarte frumoasă, cu nişte ochi expresivi, vorbitori şi totodată misterioşi”.

“Membrii societăţii peste tot sunt tineri, bine aleşi şi modeşti”, nota A. M. Marinescu în articolul“Teatrul naţional”, în revista “Familia”, nr. 9/21 iulie 1868.

Atanasie Marian Marienescu era pe atunci jurist la Lugoj şi vechi colaborator al revistei “Familia”, spaţiu comun de activitate cu Eminescu. Articolele sale vădeau preocupări legate de datini şi poezia poporală, de interes şi pentru eminescu. At. Marienescu avea de asemenea şi preocupări literare, chiar se discutase ideea ca trupa să pună în scenă, în timpul turneului, o piesă originală a lui At. Marienescu, “O glumă”, şi desigur Eminescu luase în primire textul, ca un fel de secretar literar, cum sigur era.

Eminescu, personajul nostru romantic, era îndrăgostit de tânăra şi talentata actriţă-pianistă din trupă, Maria Vasilescu.

Dar aceasta, artista-cântăreaţă, alintată de Eminescu “Mariţa”, cu suflet poate ceva răvăşit de invidie pe succesul Matildei Pascaly (care, deşi gravidă în ultima lună, la Lugoj fusese prima stea feminină), pleacă intempestiv, fără serioase motive la Bucureşti (neînduplecată în hotărâre nici de rugăminţile tandre ale lui Eminescu), în timpul turneului, dezorganizând cumva programul. Respins şi dezamăgit (şi cum exprimarea sa a fost mereu pătimaş poezia), îi dedică actriţei poezia “La o artistă”, trimisă la revista “Familia”, 30 august 1868.

“Tu cântare întrupată / De-al aplauzelor fior / Dispărând divinizată / Răpişi sufletul de dor”. (În aceeaşi revistă, apăruse mai înainte o poezie de G. Baronzi, similară ca titlu “La o cântăreaţă”.)

La Timişoara trupa a stat o săptămână şi a prezentat trei spectacole: 28, 30 şi 31 iulie.

Ciclul a fost deschis cu spectacolul “Ştrengarul din Paris”, în care Mihail Pascaly şi Matilda Pascaly au avut rolurile principale. la primul spectacol “după finea actului întâi s-a împărţit între public următoarea poezie frumoasă scrisă de junele nostru poet, Iulian Grozescu: Timişoara cea bătrână/ Pare c-a întinerit/ Căci azi Talia română/ Prima dată a sosit/ A sosit să ne vestească/ Că aşa vom mai trăi/ Limba dulce românească/ Dac-am şti-o a iubi”.

Iulian Grozescu(1839-1872) avea atunci 29 de ani şi era directorul Teatrului orăşenesc timişorean, unde trupa a susţinut spectacolele. Şi el era un cunoscut al lui Eminescu prin intermediul revistei “Familia”: la 5 iunie 1865, când I. Vulcan fondează revista “Familia”la Budapesta, I. Grozescu, considerat atunci însemnat poet şi prozator român din teritoriile româneşti ocupate de Austro-Ungaria, devine prim-redactorul ei şi colaborează intens aici cu versuri, nuvele, cronici etc. Cum el era responsabil de rubrica debutanţilor şi de poşta redacţiei, e lesne de presupus că de fapt lui i se datorează debutul lui Eminescu în “Familia”, şi năşirea lui definitivă, din Eminovici în Eminescu.

Problema limbii române era un obiectiv de seamă în lupta naţională, care însufleţea tineretul şi intelectualitatea timpului. “Sala arhiplină, care a adus spectatori din împrejurimi sau chiar localnici mai îndepărtaţi, a primit manifestaţia cu multă căldură şi a răsplătit pe reprezentanţi cu ovaţii repetate şi însufleţite”.

A doua zi, miercuri 29 iulie, era zi liberă între spectacole. Tânărul director al teatrului, Iulian Grozescu, care locuia în cartierul Fabric, la vărul său primar, învăţătorul Traian Lungu, îi duce acolo pe actorii bucureşteni, într-o întâlnire culturală, la care a participat sigur protipendada urbei. Viitoarea scriitoare Emilia Lungu-Puhallo, fiica învăţătorului Traian Lungu, atunci, în vara lui 1868, o domnişoară de 15 ani, ce cocheta cu poezia, a fost fascinată că l-a cunoscut pe poet, în cartierul Fabric:

“pe atunci, timişorenii vedeau în tânărul poet Eminescu, al cărui nume îl cunoşteau deja din revista “Familia”(…) pe fratele român de dincolo de Carpaţi, care le aducea, prin versuri şi prin farmecul cuvintelor sale, solia frumuseţii şi a sentimentelor ce legau pe fiii aceluiaşi popor”.

Actorii sunt cazaţi pe la diverse personalităţi înstărite ale oraşului ori intelectuali mai de seamă. În casa unei astfel de gazde (pesemne casa învăţătorului T. Lungu), Matilda Pascaly va deveni mamă. În Arhiva parohiei Fabric, într-un registru de stare civilă, în “Protocolulu botezaţiloru”, e trecut cu data naşterii 18 iulie 1868, stil vechi (30 iulie, stil nou), Andrei Claudiu Pascaly, de “mărturisire” greco-orientală, iar la rubrica naşilor e trecut Andreiu Mocioni de Foeni, baron, unul dintre cei mai înstăriţi oameni ai banatului, cunoscut pentru actele filantropice întru sprijinirea elementului românesc.

În a doua reprezentaţie, joi 30 iulie, fără primadona Matilda Pascaly, s-a jucat “Frica e din rai”, o comedie cu cântece ale lui Pascaly. O ştire din “Familia” anunţă că familia Pascaly “tocmai în cetatea Timişorii s-a mai înmulţit cu un membru”.

În 31 iulie e al treilea spectacol, cu piesele “Mihai Viteazul după bătălia de la Călugăreni” de D. Bolintineanu şi “Doi profesori procopsiţi”. După ultimul spectacol s-a oferit actorilor o cină în parcul oraşului (azi Parcul Poporului), la care “toţi au luat parte şi pe lângă ei încă veni 50 de persoane”.
De aici, trupa va ajunge la Arad, la 1 august. Acum Eminescu îl cunoaşte pe Iosif Vulcan, aflat printre spectatori. Îi încredinţează şi poezia Amorul unei marmore, care la fel poate fi inspirată de o înflăcărare neîmpărtăşită faţă de o actriţă, ori dedicată ei, după cum susţine I. L. Caragiale:

“În 8 august se ţinu a treia reprezentare, jucându-se “Sterian Păţitul”, comedia naţională (…) aşa văzurăm pe mai mulţi din cotidianul Zarandului, care făcură cale de două zile, numai ca să poată auzi cel puţin o dată limba română pe scenă”.

Se consemnează, în revista “Familia”, evenimentul: “O zi mare a fost, căci ieri întâia oară răsună pe scena Aradului limba noastră dulce şi sonoră”.

Au urmat două spectacole în #Oraviţa, oraşul cu veche tradiţie teatrală, cu cel mai vechi teatru din România, în 31 august şi în 1 septembrie. trupa sosise aici în 30 august: “în ziua aceea fiind duminică, membrii societăţii au avut ocaziunea a vedea jocurile şi porturile româneşti”. Spectacolele au fost la fel cu succes deplin: “n-a mai văzut teatrul nostru atâta gloată de om în volumul său”.

În septembrie, cu trupa M. Pascaly, Eminescu îşi încheie turneul în Ardeal şi Banat.

Ale vieţii valuri, printre “sute de catarge”, îl vor purta la Viena, Berlin, Florenţa, Odesa etc., dar nu-l vor mai rătăci la Timişoara. poate doar gândurile şi înscrisurile îl vor călători des înspre aceste locuri, prin prieteni, amintiri, crezuri politice şi literare etc.

Așadar Mihai Eminescu a slujit limba română atât ca om de litere, om de teatru, jurnalist, ultimul romantic al lumii a plătit imensa sa capacitate intelectuală cu propria viață, primind la schimb NEMURIREA! Se spune adesea că toată lumea ar vrea opera lui Eminescu, dar nu și viața lui…

Patru fotografii cunoscute şi certificate cu Eminescu există până la această dată.

Acestea sunt: cea din tinerete, facută la 20 de ani, la Praga, în 1869, de fotograful Jan Tomás, cea extrasă din tabloul Societăţii “Junimea”, datând din 1878 şi realizată de Franz Duschek în Bucureşti, în studioul său de pe strada Franklin, cea de a treia, din studioul lui Nestor Heck de la Iaşi, facută în 1884 si ultima, cea realizata de Jean Bielig la Botoşani, în 1887, cu Eminescu la 37 de ani.
Final de viață

La 3 februarie 1889, Eminescu este internat la spitalul Mărcuţa din Bucureşti şi mai apoi este mutat la sanatoriul Caritas, pentru ca la 15 iunie, acum 136 de ani, poetul să treacă în eternitate, la sanatoriul doctorului Şuţu din strada Plantelor.

În acea zi, Titu Maiorescu nota în jurnalul său: “Astăzi a murit Eminescu, în institutul de alienaţi, de o embolie. Luceafărul poeziei româneşti, poetul nepereche…”.

La 17 iunie are loc, la Cimitirul Bellu, înmormântarea poetului, sicriul fiind dus pe umeri de patru elevi de la Şcoala Normală de Institutori, iar corpul său fiind înhumat la umbra unui tei.

’’De fapt, Eminescu, el de ce este cel mai iubit și cel mai drag și iată că nu trece o zi într-un fel sau altul să nu-i amintim numele. Pentru că el ne-a ajutat pe toți să ajungem la o înțelegere a ’’Luceafărului’’, la înțelegerea tragică, dar olimpiană a acelui, ’’Nu credeam să învăț a muri vreodată’’, susținea Nichita.

Surse: REVISTA LIMBA ROMÂNĂ-Chișinău
Bibliografie
Birou, V., Din legăturile lui Eminescu cu Banatul, în “Orizont”, nr. 5, 1964.
Scurtu, I., Eminescu în Banat, în “Semănătorul”, nr. 33, 1903.
Iliescu, I., Eminescu în Banat, Timişoara, Biblioteca centrală a regiunii Banat, 1964.
Horvat, Săluc, Mihai Eminescu: dicţionar cronologic, Baia Mare, Gutinul, 1994.
Pop, Augustin Z. N., Contribuţii documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura academiei, 1962.

Post-ul Mihai Eminescu, ultimul romantic al lumii apare prima dată în Radio România Reșița.

Cei mai buni atleți de la CSS Caransebeș n-au avut vacanță la trecerea dintre ani. Șapte sportivi au plecat după Crăciun într-un cantonament de pregătire în Turcia, la Konyaalti. Stagiul se va încheia în weekend, iar peste încă o săptămână caransebeșenii vor participa la primele competiții din 2026.

Detaliază antrenorul emerit Cristian Dragomir, coordonatorul cantonamentului din Turcia.

“Avem un stagiu de pregătire pe care l-am început în data de 27 decembrie. Îl vom finaliza în 17 ianuarie. Pregătirea din Turcia se desfășoară în condiții foarte, foarte bune, pe care din păcate nu le avem în țară. Ulterior vom participa, în data de 24 ianuarie, la două competiții importante.

La Budapesta, vom fi prezenţi la o competiție World Athletics, care aduce și clasare în rankingul european și mondial. Iar la București va avea loc CUPA RMA. În Ungaria voi participa cu Lucian Ștefan, Andrei Crașovan și Isabela Cubin, iar la București vor concura șapte sau opt atleți fi însoțiți de colegul meu, Marian Enache.”

În anul recent încheiat, atleții de top de la CSS Caransebeș au cucerit nu mai puțin de 40 de medalii la Campionate Europene, Balcanice și Naționale. Cea mai valoroasă dintre ele a fost argintul individual Under 20 cucerit în Portugalia de Lucian Ștefan, în cadrul  Campionatului European de cros al cluburilor.

Post-ul Atleţii de la CSS Caransebeş pregătesc în Turcia viitoarele performanțe!  Primul concurs major din 2026 va avea loc la Budapesta apare prima dată în Radio România Reșița.

Ministerul Afacerilor Externe este pregătit să acorde asistență consulară rapidă, indiferent de evoluția situației de securitate din Iran, MAE precizând că până în prezent nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetățeni români aflați în această țară.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, MAE continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare în contextul evoluțiilor de securitate din Republica Islamică Iran.

Ministrul Oana Țoiu a convocat miercuri o ședință de coordonare cu echipa MAE, la care au participat ambasadoarea României în Iran, Mirela Grecu, precum și șefii misiunilor diplomatice ale României din Orientul Mijlociu.

Discuțiile au vizat analiza detaliată a evoluțiilor recente din regiune și evaluarea scenariilor posibile, precum și calibrarea opțiunilor de acțiune diplomatică și a mecanismelor de coordonare interinstituțională, precizează MAE.

În cadrul consultărilor cu diplomații români din regiune, o prioritate a reprezentat-o asigurarea faptului că misiunile diplomatice sunt pregătite să răspundă adecvat oricărui scenariu, în contextul tensiunilor actuale.

De asemenea, au fost abordate aspecte legate de viitoarea reuniune a Consiliului Afacerilor Externe al Uniunii Europene, programată la sfârșitul acestei luni, pe agenda căreia situația din Iran și regimul de sancțiuni vor ocupa un loc important, se arată în comunicat.

‘În aceste zile, oameni curajoși își riscă viața și libertatea pentru un viitor mai bun în țara lor. Ne alăturăm condamnărilor ferme ale actelor de violență și de represiune împotriva lor. Libertatea de a protesta pașnic, libertatea de asociere și libertatea de a putea comunica sunt încălcate. Știm din proprie experiență ce înseamnă aceste drepturi în istoria unei țări’, a subliniat ministrul Oana Țoiu.

La București, Ministerul Afacerilor Externe a transmis aceste îngrijorări însărcinatului cu afaceri al Republicii Islamice Iran. Totodată, la Teheran, misiunea României se află în strânsă coordonare cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește respectarea prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice, se menționează în comunicatul MAE.

”Protecția cetățenilor români rămâne o prioritate centrală pentru MAE. Ministerul este pregătit să acorde asistență consulară rapidă, indiferent de evoluția situației de securitate. În prezent, nu există solicitări de repatriere din partea celor aproximativ 400 de cetățeni români aflați în Iran. MAE menține un contact constant cu aceștia, inclusiv prin facilitarea mijloacelor de comunicare cu România, utilizând resursele misiunii diplomatice”, mai arată sursa citată.

Sursa: AGERPRES

Post-ul Ședință la MAE în contextul evoluțiilor de securitate din Iran; protecția cetățenilor români – o prioritate apare prima dată în Radio România Reșița.

Statele Unite ale Americii reduc numărul de militari de la baza aeriană Al-Udeid din Qatar, potrivit CBS News.

Oficiali americani au descris măsura drept una „preventivă”.

Într-un comunicat, guvernul Qatarului a precizat că decizia a fost luată „ca răspuns la tensiunile regionale actuale”.

BBC News notează că anunțul vine după ce președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor lua „măsuri foarte dure” împotriva Iranului în cazul în care autoritățile vor executa protestatari anti-guvernamentali.

Regimul de la Teheran a avertizat, la rândul său, că va riposta dacă Republica Islamică va fi atacată de SUA.

Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, peste 2.400 de demonstranți antiguvernamentali au fost uciși în recentele represalii violente ale autorităților iraniene.

Guvernul Qatarului a mai precizat că va continua să „implementeze toate măsurile necesare pentru a proteja securitatea și siguranța cetățenilor și rezidenților săi, ca prioritate absolută, inclusiv acțiuni legate de protejarea infrastructurii critice și a facilităților militare”.

Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei aeriene Al-Udeid în luna iunie, despre care a afirmat că a fost o represalie pentru loviturile americane asupra instalațiilor sale nucleare.

Baza Al-Udeid, care se întinde pe 24 de hectare în deșertul din apropierea capitalei Doha, este cea mai mare bază militară americană din Orientul Mijlociu.

Aceasta găzduiește și cartierul general al forțelor aeriene americane pentru toate operațiunile din regiune, având aproximativ 10.000 de militari. De asemenea, aici își desfășoară activitatea, prin rotație, și personal militar britanic.

Citând surse diplomatice, agenția Reuters a relatat că, deși unora dintre militari li s-a cerut să părăsească baza, nu există semne imediate ale unei evacuări masive, precum cea din orele premergătoare atacului iranian de anul trecut.

Un consilier de rang înalt al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, l-a avertizat miercuri pe Donald Trump că atacul din iunie a demonstrat capacitatea Iranului de a răspunde oricărei agresiuni.

„Cu siguranță ar ajuta la crearea unei înțelegeri reale a voinței și capacității Iranului de a răspunde oricărui atac”, a scris Ali Shamkhani într-o postare pe platforma X.

Tot miercuri, Misiunea SUA în Arabia Saudită și-a sfătuit personalul și cetățenii americani să „manifeste prudență sporită și să limiteze deplasările neesențiale către orice instalații militare din regiune”.

SUA au amenințat cu o intervenție în Iran din cauza uciderii protestatarilor. Marți, Trump a scris pe platforma sa Truth Social că autoritățile iraniene vor „plăti un preț mare” pentru aceste crime și i-a îndemnat pe oameni să „continue protestele”.

El a mai afirmat că liderii iranieni l-au contactat și că „vor să negocieze”, dar că SUA „ar putea fi nevoite să acționeze înainte de o întâlnire”.

Guvernul Iranului a acuzat Statele Unite că încearcă să „fabrice un pretext pentru o intervenție militară”, iar președintele parlamentului a avertizat că, în cazul unui atac american, atât centrele militare și de transport maritime israeliene, cât și cele americane din regiune ar deveni ținte legitime.

Cele mai recente proteste din Iran au început la sfârșitul lunii decembrie, după prăbușirea monedei naționale și pe fondul creșterii accentuate a costului vieții.

Manifestațiile s-au extins rapid, transformându-se în cereri de schimbare politică și devenind una dintre cele mai serioase provocări pentru establishmentul clerical de la Revoluția Islamică din 1979.

Agenția Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, a declarat că a confirmat până acum uciderea a 2.403 protestatari, inclusiv 12 copii, în ciuda blackout-ului internetului. De asemenea, peste 18.434 de protestatari au fost arestați în timpul tulburărilor, potrivit aceleiași surse.

Marți, preşedintele SUA le-a cerut contestatarilor regimului din Iran să „continue să protesteze”.

Donald Trump a afirmat că „ajutorul este pe drum”.

Nu este clar la ce tip de „ajutor” s-a referit liderul de la Casa Albă şi când ar putea acesta să vină.

Anterior, Donald Trump a anunțat un tarif de 25% asupra bunurilor provenite din ţările care au legături comerciale cu Iranul, o măsură care ar putea spori presiunea asupra regimului de la Teheran, în condiţiile în care protestele antiguvernamentale au intrat în a treia săptămână.

Președintele american a scris pe reţelele sociale că tariful este „valabil imediat”, fără a oferi detalii despre ce anume presupune „a face afaceri” cu Iranul.

Sancţiunile internaţionale impuse Iranului din cauza programului său nuclear au avut un impact sever asupra economiei ţării, afectată şi de managementul guvernamental defectuos şi de corupţie.

Pe 28 decembrie, comercianţii din Teheran au ieşit în stradă pentru a-şi exprima furia faţă de o nouă scădere accentuată a valorii rialului faţă de dolarul american pe piaţa liberă.

Moneda iraniană a atins minime istorice în ultimul an, în timp ce inflaţia a depăşit 40%, ducând la creşteri abrupte ale preţurilor pentru produse de bază, precum uleiul de gătit şi carnea.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul SUA își reduc numărul de militari de la baza aeriană din Qatar apare prima dată în Radio România Reșița.

Un incendiu a izbucnit la o casă de locuit din localitatea Ticvaniu Mare, fiind necesară intervenția de urgență a pompierilor militari din cadrul Secției Oravița. Incidentul s-a produs cu puțin timp înainte, iar focul a fost lichidat fără victime.

La fața locului au fost mobilizate trei autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), încadrate de un efectiv de 10 militari. Pompierii au acționat prompt pentru localizarea și stingerea incendiului, prevenind extinderea flăcărilor la restul construcției sau la gospodăriile învecinate.

În urma incendiului, au fost înregistrate următoarele pagube materiale:

Datorită intervenției rapide, incendiul nu s-a extins, iar restul locuinței a fost salvat.

În urma cercetărilor efectuate la fața locului, cauza probabilă a producerii incendiului a fost stabilită ca fiind coșul de fum amplasat sau neprotejat termic necorespunzător, în apropierea materialelor combustibile.

Specialiștii reamintesc importanța verificării periodice a coșurilor de fum, mai ales în sezonul rece, pentru prevenirea unor astfel de incidente.

Incendiul a fost lichidat în totalitate, fără a se înregistra victime, iar zona a fost securizată de echipajele de intervenție.

Post-ul Incendiu la o locuință din Ticvaniu Mare. Intervenție rapidă a pompierilor din Oravița apare prima dată în Radio România Reșița.