Radio România Reșița

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția Domeniilor Statului (ADS), implementează un proiect strategic finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Componenta C16 – REPowerEU, care vizează valorificarea terenurilor degradate, neproductive sau cu potențial agricol scăzut aflate în proprietatea statului.

Scopul proiectului este transformarea acestor suprafețe în zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă, contribuind la tranziția energetică, reducerea emisiilor de carbon și la o administrare mai eficientă a patrimoniului public. Termenul-limită pentru atingerea indicatorilor asumați este 31 august 2026.

Proiectul urmărește crearea unui cadru juridic și tehnic coerent care să permită utilizarea terenurilor neproductive pentru dezvoltarea de capacități de producere a energiei din surse regenerabile, fără a afecta suprafețele agricole productive.

Implementarea este structurată în jurul a patru jaloane majore:

Până în prezent, ADS a recepționat studiile pedologice și agrochimice pentru:

Aceste analize constituie baza tehnică pentru identificarea suprafețelor ce pot fi integrate în proiecte de energie regenerabilă.

La nivel operațional, proiectul înregistrează progrese semnificative: procedura de achiziție a echipamentelor a fost demarată, lucrările pentru realizarea registrului național sunt în desfășurare, iar procesul de modificare a cadrului legal a fost inițiat.

Implementarea acestui demers va permite valorificarea terenurilor neproductive ale statului, va stimula atragerea investițiilor în energie regenerabilă și va susține obiectivele României privind tranziția energetică și decarbonizarea, fără a afecta producția agricolă.

Sursa: DAJ-CS

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Terenurile degradate ale statului, transformate în zone de accelerare pentru investiții în energie regenerabilă apare prima dată în Radio România Reșița.

Este CULTURĂ la radioul public pe 15 ianuarie și… mereu. Radio România, singura corporație de radio din România care are în componență două posturi dedicate exclusiv culturii – Radio România Cultural și Radio România Muzical – celebrează Ziua Culturii Naționale printr-un amplu maraton editorial: știri, interviuri, corespondențe, reportaje, producții proprii și relatări de la evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale din țară și din afara granițelor. Ediția din 2026 are o semnificație aparte, marcând deschiderea Anului Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea sculptorului.

De Ziua Culturii Naționale, joi, 15 ianuarie 2026, de la ora 17:00, Radio România Cultural difuzează dezbaterea „Brâncuși 150. Patrimoniu în lucru”, dedicată moștenirii lui Constantin Brâncuși. Evenimentul reunește istorici de artă, muzeografi, artiști și reprezentanți ai instituțiilor culturale și propune o analiză amplă a operei brâncușiene.

Sunt abordate teme precum identitatea culturală, raportul dintre România și Franța în receptarea operei lui Brâncuși, miturile și mitologiile construite în jurul artistului, dar și impactul campaniei de subscripție publică pentru achiziționarea sculpturii Cumințenia Pământului, de la care se împlinesc aproape zece ani. O privire critică și cuprinzătoare asupra lui Brâncuși devine punctul de plecare pentru o reflecție asupra modului în care trecutul cultural a fost construit și asupra felului în care poate fi proiectat viitorul patrimoniului național în pragul anului 2026.

La Radio România Muzical, ziua de 15 ianuarie este consacrată integral compozitorilor și interpreților români, cu accent pe muzicienii care reprezintă România pe marile scene internaționale: Andrei Ioniță, Alexandra Dariescu, Cristian Măcelaru, Răzvan Popovici și Romanian String Quartet. Programul include concerte prezentate în premieră, înregistrate de Radio România Muzical sau oferite de EBU.

De asemenea, sunt propuse incursiuni în arhiva Radio România, cu înregistrări din fonotecă semnate de soprana Lya Hubic, precum și audiția în premieră a unui disc lansat de Deutsche Grammophon pe 19 decembrie 2025, dedicat violonistei Cornelia Vasile (1947–2010), fost concertmaestru al Orchestrei Simfonice din München.

Radio România Actualități îl are ca invitat al Apelului Matinal pe Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și îl așteaptă pe Radu Nițescu, laureatul Premiului „Cartea de poezie a anului 2025”, în emisiunea Prietenii de la Radio. Pe parcursul zilei sunt difuzate dezbateri, documentare și relatări de la evenimentele dedicate Zilei Culturii Naționale, conținutul fiind reflectat și online.

Posturile din rețeaua Radio România au pregătit ediții și proiecte editoriale dedicate culturii naționale:

Prin această mobilizare editorială națională, Radio România reafirmă rolul culturii ca spațiu de memorie, identitate și reziliență, într-un context marcat de crize, polarizare și incertitudine. Ziua Culturii Naționale devine, astfel, nu doar un moment comemorativ, ci o investiție publică în sens, repere și continuitate.

Post-ul Sărbătoreşte Ziua Culturii Naționale cu Radio România apare prima dată în Radio România Reșița.

Clădirea din Lugoj în care a avut loc explozia nu era racordată la rețeaua de gaz. Nu are legătură structurală cu sediul principal al poliției, iar anexa este folosită pentru activități administrative și de poliție rutieră, a declarat comisarul Paul Podăriță, șeful Serviciului Investigaţii Criminale din IPJ Timiș.

„A fost deschis un dosar penal și se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă, distrugere din culpă și nerespectarea normelor de securitate și sănătate în muncă. Avem instituit un perimetru de siguranță pe cinci străzi, care poate fi extins sau restrâns în funcție de concluziile specialiștilor de la distribuția de gaz și ISU.”

Comisarul Paul Podăriță a mai precizat că centrala termică a clădirii principale a fost verificată inclusiv în ziua precedentă incidentului.

Furnizarea gazului a fost oprită în zonă de echipele operatorului. Specialiștii continuă verificările pentru a stabili dacă a existat o acumulare de gaz sau o altă sursă a deflagrației.

Vor fi afectați toți abonații de pe următoarele străzi:

„Mâine se va constitui o echipă complexă formată din specialiști criminaliști și experți tehnici pentru a stabili circumstanțele exacte ale producerii exploziei”, a precizat comisar Cătălina Iacob, șefa Biroului Cercetare la Fața Locului.

Vă reamintim, în urma deflagrației de la Lugoj, 3 polițiști au fost răniți. Este vorba despre bărbați în vârstă de 37, 41 și 42 de ani. De asemenea, au fost avariate două autovehicule dintre care una este o autospecială de poliție. Suflul exploziei a spart mai multe geamuri de la un bloc de locuințe din vecinătate. Potrivit unor martori, pe strada Avram Iancu mirosul de gaze a apărut încă de marți seară.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Anchetă în desfășurare în cazul exploziei de la Poliția din Lugoj apare prima dată în Radio România Reșița.

Sanatoriul Marila, secție exterioară a Spitalului din Oravița, rămâne unul dintre cele mai relevante cazuri de infrastructură medicală degradată din vestul țării. O cronologie a declarațiilor oficiale arată evoluția situației: de la prăbușire și evacuări de urgență, la soluții administrative diferite și, în final, la obținerea unei finanțări majore pentru consolidare seismică.

În 21 februarie 2023, o parte a clădirii sanatoriului s-a prăbușit, în timp ce unitatea era încă utilizată pentru spitalizare. Autoritățile locale și județene au activat imediat structurile de intervenție.

Prefectul județului Caraș-Severin, Ioan Dragomir, declara în ziua incidentului că au fost mobilizate serviciile locale de urgență din Oravița, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Jandarmeria Caraș-Severin, subliniind că imobilul se afla într-un stadiu avansat de degradare.

La momentul prăbușirii, în sanatoriu erau internați 53 de pacienți. Dintre aceștia, 27 erau persoane greu transportabile, evacuarea fiind realizată cu sprijinul unităților speciale ale pompierilor și cu mijloace puse la dispoziție de Primăria Oravița.

În contextul îngrijorărilor legate de bolile transmisibile, prefectul a precizat că pacienții internați nu mai prezentau risc de infectare, potrivit informațiilor transmise de Direcția de Sănătate Publică. Ulterior, sanatoriul a fost închis și izolat complet, accesul fiind restricționat.

Chiar în ziua prăbușirii, prefectul anunța că există demersuri administrative în curs pentru includerea sanatoriului într-un program de reabilitare, documentația fiind inițiată de Spitalul Oravița, cu implicarea Consiliului Județean Caraș-Severin, și transmisă către Compania Națională de Investiții (CNI).

În luna august 2023, fostul președinte al Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a prezentat public o altă abordare. Acesta afirma că documentația realizată de CNI estima costurile lucrărilor la aproximativ 7 milioane de lei. Romeo Dunca propunea scoaterea la licitație a demolării integrale a sanatoriului, urmată de construirea unei unități medicale noi.

Deși au fost avansate public soluții diferite, reabilitare sau demolare, lucrările nu au fost demarate în această perioadă. Clădirile au rămas nefuncționale, iar pacienții au fost relocați.

Recent, Primăria Oravița a anunțat obținerea unei finanțări nerambursabile prin Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi consolidării seismice a spitalului din Oravița, respectiv a secției exterioare Marila.

Primarul Oraviței, Dumitru Ursu a subliniat că investiția vizează siguranța pacienților şi condiții decente pentru personalul medical.

Cazul Sanatoriului Marila reflectă acumularea de decizii întârziate, schimbări de strategie și blocaje administrative. După prăbușirea din 2023 și evacuarea pacienților, finanțarea obținută recent reprezintă primul pas către refacerea unei infrastructuri medicale esențiale pentru județul Caraș-Severin.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Sanatoriul Marila, Caraș-Severin: de la prăbușirea din 2023 la finanțarea de 20 de milioane de euro pentru consolidare apare prima dată în Radio România Reșița.

România va avea o rețea de camere video pe drumurile naționale și autostrăzi care vor funcționa și ca radare fixe și vor calcula viteza medie a șoferilor între diferite puncte de pe traseu. Deși ar fi trebuit să fie prins la finanțare prin PNRR și să intre în funcțiune în acest an, sistemul camerelor radar mai are de așteptat până când va fi realmente pus în funcțiune. 

e-Sigur este un sistem modern de monitorizare a traficului din România introdus de Poliția Rutieră și gestionat de MAI. Sistemul își propune să folosească tehnologii avansate (camere, radare, Inteligență artificială) pentru a detecta automat nereguli (viteză, lipsa ITP-ului sau a asigurării). 

Deocamdată din e-Sigur a fost implementat partea Poliției Rutiere care se bazează pe 700 de radare mobile dispuse prin țară. 

În cadrul proiectului e-Sigur, însă, o componentă consistentă este gestionată de autoritățile de la drumuri și presupune operaționalizarea a circa 550 de camere video cu radar pe drumuri naționale și autostrăzi. 

Proiectul de montare de camere radar pe drumuri și autostrăzi urma să fie finanțat prin PNRR, însă pentru că a fost mult întârziat în punerea în aplicare, proiectul a pierdut fondurile, au explicat surse din Ministerul Transporturilor. 

Compania de Drumuri (CNAIR) este cea responsabilă de achiziționarea camerelor și implementarea sistemelor. Odată finalizat sistemul de camere radar va fi capabil nu doar să calculeze viteza instant a vehiculelor care trec prin dreptul lor, ci va putea calcula viteza medie a unui vehicul între două puncte radar astfel încât să se determine dacă un șofer a încălcat sau nu limita de viteză în acel interval de traseu. 

Orice abatere constatată va fi transmisă, ulterior, către Poliție unde un agent va constata contravenția și va emite amenda. 

Deși ar fi trebuit să intre în funcțiune în 2026, sistemul de camere radar de pe autostrăzi și drumurile naționale va fi gata mai târziu, pentru că deocamdată cea mai mare licitație este abia în pragul de lansare, au confirmat reprezentanții CNAIR. 

„Pe autostrăzile noi, precum Autostrada „Moldovei” A7, pe A0 Centura Capitalei, pe A10, sunt deja peste 100 de astfel de camere, montate de obicei între nodurile rutiere. Însă aceste camere nu sunt activate încă”, a explicat pentru HotNews Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. 

„În momentul de față deja derulăm două contracte care cel mai probabil vor fi gata în vară.  Unul presupune realizarea unui sistem software care să gestioneze datele de la camerele video și radar, și al doilea este de montare a circa 50 de astfel de camere video-radar pe autostrăzile mai vechi precum A1, A2 sau A3, aici lângă București, dar și în Transilvania”.

„Separat, așteptăm să fie validată documentația de la Agenția Națională de Achiziție Publică să putem publica în SEAP licitația pentru achiziția a 400 de camere video-radar pe care să le montăm pe drumurile naționale. Deci, deocamdată, licitația nu a fost publicată”.

„Contractul va avea termen de 12 luni. Dacă reușim să semnăm contractul până în vară, asta înseamnă că în vara lui 2027 acest sistem va fi operațional în totalitate. Și camerele de pe autostrăzi vor putea fi operaționalizate abia atunci, odată cu finalizarea contractului cu cele 400 de camere pentru drumurile naționale”, a mai spus Șerbănescu.  

Cu toate acestea, surse HotNews în cadrul Ministerului Transporturilor susțin că implementarea și operaționalizarea sistemului în 2027 este o estimare prea optimistă.

„Licitația va dura un an, apoi încă un an va dura montarea portalurilor (n.r. camerelor), sincronizarea cu serverele poliției, adică vorbim de 2028 cel mai devreme, într-un caz optimist în care se pun la treabă toți cei responsabili”, au spus sursele HotNews din Transporturi.

Sistemul de pe drumurile naționale presupune instalarea a 400 de camere video-radar individuale.

Cele mai multe dintre ele vor fi montate în 136 de puncte de-a lungul a șapte drumuri naționale, acoperind o distanță de aproape 1.100 km. 

Radare fixe vor fi montate:

„Restul camerelor vor fi montate în 64 de puncte în funcție de ce va fi exact pe traseu în faza de implementare. Pot sa apară și suplimentări pe anumite sectoare din cele stabilite deja în cazul în care situația din teren o cere”, a mai explicat Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR. 

Sursa: hotnews.ro

Post-ul Radare fixe pe drumurile naționale și autostrăzi. De când devin active camerele care vor măsura viteza medie a mașinilor și unde vor fi montate apare prima dată în Radio România Reșița.

[UPDATE] Anina, 14 ianuarie 2026 – Primăria orașului Anina, în parteneriat cu Asociația „Steierdorf-Anina 1773”, a organizat o ceremonie de comemorare a tuturor minerilor trecuți la cele veșnice, marcând totodată 20 de ani de la ultimul accident colectiv de muncă din mineritul din Banat, produs la data de 14 ianuarie 2006.

Evenimentul a avut loc la placa de la Puțul I, unde a fost oficiată o slujbă de pomenire pentru cele șapte victime ale tragediei din 2006: Marc Ioan Vasile, Bălan Daniel Cristian, Vînău Daniel, Pușcău Dănuț, Schneider Virgil, Marișescu Gheorghe și Izvernariu Matei.

Slujba religioasă a fost săvârșită de preoții Alin Muntean, Daniel Nap și Lăudat Cătălin.

La comemorare au participat foști mineri, angajați ai minelor, dar și reprezentanți ai autorităților locale: primarul orașului Anina, ing. Gheorghe Românu, fost director de mină, viceprimarul Silviu Solomon, precum și o grupă de pompieri voluntari din cadrul S.V.S.U. Anina, coordonați de șeful serviciului, Cristian-Liviu Mosoroceanu.

Momentul comemorativ a fost unul de profundă reculegere, aducând un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața în subteran, în slujba unei industrii care a definit istoria și identitatea orașului Anina.

„Dumnezeu să-i odihnească în pace pe cei plecați prea devreme în adâncuri. Respect etern pentru truditorii pământului care nu s-au mai întors la lumină. Celorlalți ortaci care au lucrat în mină – Noroc bun!”, au transmis organizatorii.

SURSA: SVSU Anina

***

Comemorare la Mina Anina: 20 de ani de la ultimul accident colectiv de muncă din minerit

Primăria Orașului Anina, împreună cu Asociația „Steierdorf–Anina 1773”, organizează miercuri, 14 ianuarie 2026, un eveniment de comemorare dedicat minerilor din Anina trecuți la cele veșnice, la împlinirea a 20 de ani de la ultimul accident colectiv de muncă, petrecut în data de 14 ianuarie 2006.

Evenimentul va avea loc la ora 14:00, în incinta Minei Anina, la placa Puțul 1. Cu acest prilej, va fi oficiată o slujbă religioasă în memoria celor care și-au pierdut viața în subteran.

Accesul în incinta minei se va face pe poarta de sus, din strada Andrei Mureșanu, conform organizatorilor. Participarea este deschisă tuturor celor care doresc să aducă un omagiu minerilor anineni.

Comemorarea de la Anina reprezintă nu doar un act de pietate, ci și un moment de aducere aminte a unei pagini dureroase din istoria mineritului românesc. Mina Anina rămâne un simbol al muncii grele, al sacrificiului și al comunității formate în jurul exploatărilor miniere din Banat.

Prin acest eveniment, comunitatea locală reafirmă importanța păstrării memoriei colective și a respectului față de cei care au contribuit, cu prețul vieții, la dezvoltarea orașului.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Anina a comemorat 20 de ani de la ultimul accident colectiv din mină. Omagiu minerilor trecuți la cele veșnice apare prima dată în Radio România Reșița.

Starul român David Popovici a fost desemnat cel mai bun înotător în cadrul premiilor pentru „Sportivul Anului 2025”, acordate de European Aquatics.

Lista câștigătorilor, anunțată pe 14 ianuarie, l-a avut pe primul loc pe David Popovici. El a obținut 37,94% din totalul voturilor exprimate. Românul l-a devansat pe câștigătorul ediției din 2024, francezul Léon Marchand, care a fost preferat de 31,52%  dintre votanţi.

Votul care s-a încheiat pe 31 decembrie a avut două componente: cel al publicului a contat în procent de 30% din total. Celelalte 70 de procente au fost reprezentate de votul membrilor European Aquatics și al comitetului tehnic.

În anul recent încheiat, Popovici a repetat dubla mondială din 2022 la 100 m și 200 m liber. El a reuşit să coboare propriul record european în prima probă menţionată la 46,51. Timpul său a fost cu doar 0,11 secunde sub recordul mondial.

La începutul verii, la cea de-a doua ediție a Campionatelor Europene de Natație U23 de la Samorin, sportivul român a coborât recordul european de tineret la 100 m liber până la 46,71 – pe drumul spre dubla victorie la 100 şi 200 m liber.

sursa foto: Agerpres

Post-ul David Popovici, desemnat de European Aquatics  înotătorul anului 2025! apare prima dată în Radio România Reșița.

Direcția de Sănătate Publică (DSP) Caraș-Severin a publicat concluziile controlului efectuat la Spitalul Județean de Urgență Reșița, în urma decesului pacientului A.O. în vârstă de 47 de ani. Controlul a vizat respectarea procedurilor medicale și modul de completare a documentelor clinice, în contextul acestui caz care a atras atenția opiniei publice.

Controlul a fost realizat de o comisie a Direcției de Sănătate Publică a județului Caraș-Severin, constituită prin Dispoziția nr. 1 din 9 ianuarie 2026, emisă de directorul executiv al instituției, jr. Miloș Dănilă. Comisia s-a deplasat la Spitalul Județean de Urgență Reșița în data de 9 ianuarie 2026, pentru a verifica documentele medicale ale pacientului A.O. decedat pe 6 ianuarie 2026, la ora 6 dimineața, în secția Cardiologie-Terapie Intensivă Coronarieni.

Inspectorii DSP au solicitat și analizat o serie de documente medicale și procedurale, printre care:

Scopul verificărilor a fost clarificarea modului de gestionare administrativă a cazului și respectarea legislației sanitare în vigoare.

Potrivit procesului-verbal întocmit de DSP Caraș-Severin, au fost identificate mai multe neconformități, în special în ceea ce privește documentarea actului medical:

„Nu s-a completat în mod corespunzător Fișa UPU, nu au fost înregistrați toți timpii conform P.O. UPU-01 și a Ord. MS nr 1706/2007, cap.V, art.51, punctul 2; s-a efectuat primul test EKG la ora 16:30 iar al doilea la ora 18:44, conform înregistrărilor EKG atașate la fișa UPU, orele nefiind înregistrate în Fișa UPU. Nu era consemnat consultul efectuat de către medicul internist, nu era semnată, existând doar parafa acesteia, nerespectându-se astfel prevederile Ord.MS 1706/2007 art. 51, punctul 4″, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al DSP, Daniel Botgros.

Pentru neregulile constatate, Direcția de Sănătate Publică a aplicat două sancțiuni contravenționale, conform legislației în vigoare:

În baza art. 27 alin. (6) din Legea nr. 95/2006, DSP Caraș-Severin a dispus măsuri de remediere, cu termene clare, care includ:

DSP Caraș-Severin subliniază că procesul-verbal de constatare: nu stabilește vinovății penale, nu reprezintă o hotărâre judecătorească ci reflectă exclusiv constatări administrative și medicale, în urma unui control sanitar de stat.

Evaluarea actului medical propriu-zis, diagnosticul, tratamentul şi toate intervențiile, nu intră în atribuțiile DSP, ci pot fi analizată de alte instituții competente, precum: Colegiul Medicilor din România şi Comisia de malpraxis.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul DSP Caraș-Severin a finalizat ancheta în cazul pompierului decedat la Spitalul Județean de Urgență Reșița apare prima dată în Radio România Reșița.

Circulația trenurilor va fi modificată joi, 22 ianuarie 2026, ca urmare a unor lucrări la infrastructura feroviară între stațiile Lugoj – Recaș, solicitate și efectuate de CNCF CFR SA, managerul infrastructurii feroviare din România.

Măsurile afectează trenurile internaționale IR 72 și IR 73, care circulă pe relația București – Budapesta și Budapesta – București.

În data de 22 ianuarie 2026, trenul IR 72 București Nord – Budapesta:

Între Caransebeș și Timișoara Nord, transportul călătorilor va fi asigurat cu mijloace auto, prin transbordare.

Tot în data de 22 ianuarie 2026, trenul IR 73 Budapesta – București Nord:

Între Timișoara Nord și Caransebeș, călătorii vor fi transbordați cu mijloace auto.

Pasagerii care au achiziționat bilete pentru trenurile afectate pot solicita, la cerere:

Restituirea se face conform Regulamentului de transport pe calea ferată în vigoare, iar informații detaliate sunt disponibile pe www.cfrcalatori.ro, în secțiunea Trafic intern – Renunțarea la călătorie.

Călătorii pot afla informații în timp real despre mersul trenurilor prin următoarele canale oficiale:

CFR Călători recomandă pasagerilor să verifice din timp informațiile despre trenurile cu care urmează să călătorească, pentru a evita eventuale neplăceri cauzate de modificările temporare de circulație.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Modificări în circulația trenurilor între Lugoj și Recaș, pe 22 ianuarie 2026. Ce trebuie să știe călătorii apare prima dată în Radio România Reșița.

Au loc mai multe reparații pe drumurile naționale și autostrăzile din vestul țării. Degradările sunt specifice sezonului rece, spun reprezentanţii DRDP Timișoara.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Timișoara desfășoară intervenții zilnice pe drumurile naționale și autostrăzile din vestul țării, unde au apărut degradări ale carosabilului în urma condițiilor specifice sezonului rece.

Lucrările vizează atât drumuri naționale intens circulate, cât și autostrăzile A1 și A6, cu scopul de a menține siguranța rutieră și de a limita extinderea degradărilor până la reluarea lucrărilor definitive, spune Alina Sabou, purtătoarea de cuvânt a DRDP Timișoara.

Potrivit DRDP Timișoara, echipele de drumari acționează pe:

Pe sectorul Jupa – Lugoj, cele mai multe degradări au fost deja remediate, lucrările fiind finalizate în cursul zilei de astăzi. În schimb, pe Domașnea – Caransebeș și pe centura Caransebeș intervin trei echipe, în regim continuu.

Reprezentanții DRDP explică faptul că problemele sunt specifice sezonului de iarnă:

Cele mai afectate sunt banda 1 a autostrăzilor și drumurile europene cu trafic ridicat.

„Executăm reparații zilnic, însă acestea sunt intervenții provizorii. În sezonul rece folosim mixtură stocabilă, singura soluție tehnică posibilă în aceste condiții”, a explicat Alina Sabou.

Aceste lucrări:

Lucrările permanente de refacere a stratului de uzură vor fi realizate odată cu încălzirea vremii, când vor permite condițiile tehnice utilizarea asfaltului la cald.

Pentru protejarea participanților la trafic:

DRDP Timișoara face apel la conducătorii auto:

Sursă: DRDP Timişoara

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Reparații pe drumurile naționale și autostrăzile din vestul țării apare prima dată în Radio România Reșița.