Radio România Reșița

Timișoara devine tot mai mult un oraș mai verde, mai bine conectat și mai prietenos cu locuitorii săi. În cursul anului 2025, Primăria Municipiului Timișoara a atras finanțări nerambursabile în valoare de aproape 100 de milioane de euro, destinate unor investiții strategice în mobilitate urbană, regenerare a spațiilor publice și infrastructură modernă.

Cea mai mare parte a fondurilor provine din Programul Regional Vest 2021–2027, iar proiectele vor intra etapizat în faza de implementare pe parcursul anului 2026.

Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, subliniază rolul esențial al fondurilor europene în accelerarea investițiilor publice:

„Fără bani europeni, dezvoltarea Timișoarei ar avea un ritm mult mai redus. Sunt investiții pe care nu le-am fi putut face fără fonduri europene. Mulțumesc echipelor municipalității pentru munca depusă. Va urma un an cu noi șantiere.”

Unul dintre pilonii principali ai investițiilor vizează modernizarea transportului public. În 2025, municipalitatea a semnat contracte de finanțare pentru:

Aceste achiziții se adaugă contractelor deja semnate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR 2020–2026), astfel că procesul de înnoire a flotei de transport public din Timișoara va include aproape 200 de vehicule moderne, mai confortabile și mai puțin poluante.

Fondurile europene obținute în 2025 permit și realizarea unor investiții majore în infrastructura orașului, cu impact direct asupra traficului și siguranței rutiere:

Aceste proiecte sunt esențiale pentru decongestionarea traficului și pentru conectarea mai eficientă a zonelor urbane.

Investițiile în mobilitate sunt completate de proiecte de regenerare urbană, printre care se numără și regenerarea Pieței Mocioni (Küttel). Intervențiile vizează:

Scopul este transformarea acestui spațiu central într-o zonă atractivă, funcțională și prietenoasă pentru pietoni.

Prin alte linii de finanțare, Municipiul Timișoara a semnat contracte pentru:

Proiectele contribuie la reducerea consumului de energie și la creșterea siguranței urbane.

Valoarea totală a proiectelor pentru care finanțarea a fost obținută în 2025 se ridică la 554,7 milioane de lei, din care 470,3 milioane de lei reprezintă valoare eligibilă.

În paralel, Primăria Timișoara are în diverse faze de elaborare și depunere documentații pentru noi cereri de finanțare, care vizează:

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Aproape 100 de milioane de euro atrase în 2025 pentru mobilitate, regenerare urbană și infrastructură modernă în Timișoara apare prima dată în Radio România Reșița.

Caransebeșul începe anul 2026 cu muzică de cea mai bună calitate. Duminică, 4 ianuarie 2026, de la ora 19:00, publicul este invitat la un concert simfonic extraordinar de Anul Nou, găzduit de Casa de Cultură George Suru.

Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Caransebeș și al Casei de Cultură, și promite o seară festivă, în care muzica simfonică va marca începutul noului an.

Pe scenă va urca Philharmonia Extravaganza, ansamblu cunoscut pentru concertele sale spectaculoase și repertoriul accesibil publicului larg. Programul va include bijuterii muzicale celebre din repertoriul universal, atent alese pentru spiritul sărbătorilor de iarnă și pentru optimismul începutului de an.

La pupitrul dirijoral se va afla Radu Popa, un nume apreciat în lumea muzicii clasice pentru expresivitatea și energia cu care conduce orchestra.

Concertul va fi completat de prezența a doi soliști de marcă:

Artiștii promit un spectacol care va îmbina emoția muzicii clasice cu bucuria specifică începutului de an.

Concertul simfonic de Anul Nou de la Caransebeș se adresează tuturor celor care doresc să înceapă anul 2026 cu muzică live, emoție și rafinament.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Concert simfonic extraordinar de Anul Nou la Caransebeș: Philharmonia Extravaganza urcă pe scena Casei de Cultură „George Suru” apare prima dată în Radio România Reșița.

 Funeraliile lui Brigitte Bardot vor avea loc miercuri, 7 ianuarie, la biserica Notre-Dame de l’Assomption din Saint-Tropez, în sudul Franţei, transmit luni AFP şi Reuters.

Ceremonia va fi urmată de o înmormântare privată şi confidenţială, într-un cimitir aflat în apropierea mării, a anunţat luni Fundaţia Brigitte Bardot pentru AFP.

Slujba de la biserică va fi transmisă pe ecranele din port şi din centrul Place des Lices. După înmormântare este planificat un omagiu public la care pot participa localnicii din Saint-Tropez şi admiratorii actriţei, a explicat Fundaţia.

Bardot, care a devenit un simbol al Franţei anilor 1950 şi 1960, şi-a stabilit reşedinţa în staţiunea Saint-Tropez, unde spunea că a găsit alinare printre animale şi şi-a dedicat viaţa bunăstării lor.

‘Era minunată, minunată, nu există alt cuvânt. Da, ne va fi foarte dor de ea’, a declarat luni Philippe Volmier, rezident al oraşului Saint-Tropez, pentru Reuters. Volmier a spus că o cunoaşte de 30 de ani şi că o vedea plimbându-şi câinii pe plajă. ‘Odată, a căzut în apă cu câinele ei. Am ajutat-o să se ridice’, a adăugat el. ‘Era o prietenă care a ajutat mult oamenii’.

Preşedintele Emmanuel Macron a declarat duminică că Bardot întruchipează ‘o viaţă de libertate’. ‘O existenţă franceză, o strălucire universală. Ne-a mişcat. Plângem o legendă a secolului’, a adăugat el.

Brigitte Bardot şi-a trăit ultima parte a vieţii singură în spatele unor ziduri înalte – în staţiune, înconjurată de o menajerie de câini, pisici şi cai.
Ea a declarat pentru săptămânalul francez Paris Match în 2024 că îşi doreşte să fie înmormântată în grădina ei.

Prefectura Var a precizat pentru Reuters că nu a primit nicio cerere pentru o înmormântare privată, care ar fi fost necesară pentru a o înmormânta pe actriţă în grădina ei.

Agerpres

Post-ul Înmormântarea lui Brigitte Bardot va avea loc pe 7 ianuarie la Saint-Tropez apare prima dată în Radio România Reșița.

Premierul României, Ilie Bolojan, efectuează marti, începând cu ora 11:30, o vizită oficială comună alături de prim-ministrul Regatului Țărilor de Jos, Dick Schoof, la Baza Aeriană 71 „General Emanoil Ionescu” din Câmpia Turzii (județul Cluj). Cei doi șefi de guvern vor inspecta trupele române și olandeze dislocate în această unitate strategică NATO.

Vizita subliniază angajamentul ferm al României și al Țărilor de Jos față de securitatea Flancului Estic al NATO, mai ales în contextul provocărilor regionale actuale. Militarii olandezi participă de mai mulți ani la misiuni și exerciții comune alături de forțele române în această bază aeriană importantă.

Întâlnire bilaterală pe agenda oficială

Pe lângă interacțiunea cu militarii, Ilie Bolojan și Dick Schoof vor avea o întrevedere bilaterală dedicată evaluării stadiului cooperării româno-olandeze. Principalele subiecte de discuție vizează:

Delegația guvernamentală românească Prim-ministrul Ilie Bolojan este însoțit de o delegație oficială de rang înalt, formată din:

Sursă: comunicat oficial Guvernul României

Post-ul Ilie Bolojan și Dick Schoof vizitează astăzi Baza Aeriană 71 Câmpia Turzii – discuții despre apărare și securitate regională apare prima dată în Radio România Reșița.

Marțea ne poartă peste oceane, în bucătăriile Americii de Nord, de Sud, Centrale și ale zonei Caraibelor, acolo unde mâncarea spune povești despre comunitate, credință și speranță.

În multe țări latino-americane, ajunul Anului Nou este marcat de ritualuri menite să aducă noroc, belșug și echilibru:

Lăsăm tradițiile și intrăm în bucătărie.

Unul dintre cele mai îndrăgite preparate din Cuba, cea mai mare insulă din Caraibe, este orezul cu fasole neagră, un fel de mâncare simplu, hrănitor și profund ancorat în cultura locală.

Încălziți două linguri de ulei într-o tigaie antiaderentă, la foc mediu spre mare. Prăjiți feliile de banană timp de aproximativ 5 minute, amestecând frecvent, până când se rumenesc. Scoateți-le pe prosoape de hârtie și sărați-le ușor.

În aceeași tigaie, adăugați uleiul rămas, apoi orezul, ceapa și ardeiul gras. Căliți la foc mediu spre mare, amestecând des, până când orezul capătă o nuanță aurie.

Turnați apa și adăugați concentratul de supă de pui. Aduceți la fierbere, acoperiți, reduceți focul și fierbeți la foc mic aproximativ 20 de minute, până când orezul este fraged.

Adăugați fasolea neagră și verdeața tocată, amestecați ușor și lăsați pe foc încă 2–3 minute, cât să se încălzească uniform.

Serviți orezul cu fasole fierbinte, cu bananele prăjite deasupra, pentru un contrast perfect între sărat și dulce.

Poftă bună și să aveți parte numai de bine!
Sursă inspirație: vivemejor.com

Daniel Babun

Post-ul Orez cu fasole în stil cubanez – rețetă tradițională din Caraibe apare prima dată în Radio România Reșița.

Pavel Șușară, plecat din Banatul de Munte la o vârstă fragedă a reușit să devină unul dintre cei mai rafinați, contestați, apreciați și respectați artiști români.

Laureat al Premiului „Lucian Blaga“ pentru Lucrarea: Brâncuşi din partea Academiei Române, nonconformistul om de cultură născut pe 29 decembrie 1952 în Bănia Banatului de Munte este atipic pentru lumea de azi, vizionar și sceptic, dedicat și intempestiv, deschizător de drumuri în cultură, incomod dar un prieten devotat celor care cântăresc cu același cântar asumarea și consecințile ei, aniversatul zilei s-a impus în mediile culturale naționale și internaționale ca istoric și critic de artă, monograf, poet, publicist și scriitor.

Despre cartea dedicată celui care a făcut piata să cânte, Constantin Brâncuși, mărturisea într-un interviu la Dilema veche:
,, Ce ignorăm noi este că Brâncuși nu era nici în 1930, nici în 1940 și nici măcar în 1950 ceea ce este astăzi. Nu era ceea ce este astăzi nici măcar la zece ani după moarte, în anii ’60. Noi extrapolăm imaginea pe care o avem astăzi despre el asupra întregii sale cariere, inclusiv asupra începuturilor lui. El nu era în timpul vieții Brâncuși cel de azi. El era un marginal, ca toată gruparea modernistă pariziană. Acești artiști, intangibili astăzi, dar tineri la începutul secolului trecut, spălau vase prin restaurante, trăiau underground din greu, nu erau percepuți ca niște miracole ale artei universale, ca niște întrupări tainice țîșnite de nicăieri. Picasso nu era Picasso cînd a venit la Paris, Modigliani a murit fără să fie Modigliani. Ei nu erau nici acreditați, nici creditați. Propunerile lor nu erau luate în considerare în mod serios. În plus, la Brâncuși, lucrurile nu ar fi putut fi înțelese pînă la capăt chiar dacă, să spunem, ar fi fost perceput încă de atunci la nivelul real al valorii lui. Chiar și pentru cei foarte puțini care știau că Brâncuși e formidabil, el era de neînțeles și prin urmare era greu de acceptat.
Gândește-te că prima expoziție Brâncuși în Anglia s-a organizat acum 15 ani. Incredibil! Țara care a risipit civilizație în lume cum risipește păpădia sporii, țara care a ovaționat ca sculptor propriu pe unul dintre discipolii lui Brâncuși, l-am numit pe Henry Moore, s-a deschis spre Brâncuși abia la începutul secolului XXI, la 6 decenii după moartea lui![…]Brâncuși împacă Vechiul Testament cu chipul cioplit“.

Specializat în istoria artei contemporane , Pavel Șușară este autorul unei monografii importante despre opera pictorului Corneliu Baba, dar și un poet având câteva volume de poezii publicate, pentru care a primit un premiu al Uniunii Scriitorilor din România, în anul 1996, al cărui membru este.
Sensibilitatea sa exprimată în poezie i-a adus debutatul ca poet în Almanahul literar, 1978 si cu texte despre artă în revista Arta, 1982.

A avut numeroase colaborări cu studii și articole despre arta plastică, poezie, proză, eseu, articole polemice și de angajament civic la revistele: Arta, serie veche și nouă, SCIA, Almanahul Arta, Artelier, Balkon, Almanahul literar, Luceafărul (serie nouă), Contrapunct, 22, Dilema, România literară, Apostrof, Avantaje, Vineri, Amphion, Ianus, Observatorul Cultural etc.

În perioada 1996 – 1998 a colaborat permanent cu ziarul Libertatea (cronică plastică). A avut numeroase colaborări la radio și la televiziune, fiind realizatorul emisiunii Lentila de contact, la regretatul TVR Cultural.
Din 2007 până în prezent este colaborator cu rubrică permanentă de artă plastică la revista Acolada din Satu Mare. Este colaborator la Dicționarul enciclopedic.

A organizat expoziții în țară și în străinătate (Ungaria, Polonia, Italia), are participări la simpozioane, congrese și întîlniri de specialitate în țară și în cîteva țări europene ( Italia, Republica Moldova, Polonia, Ungaria, Finlanda).

Este Președinte al Asociației Experților și Evaluatorilor de Artă din România.

În 2018 a deschis în București Muzeul de Artă modernă și contemporană Pavel Șușară-MAMCO Pavel Șușară, instituție privată ce promovează arta românească modernă și contemporană, dând o mare șansă tinerilor artiști plastici valoroși.

A fost distins cu premiul Uniunii Scriitorilor pentru debut (1996) și premiul pentru poezie la festivalul “Al. Odobescu” (Călărași, 1998). În 1998 a beneficiat de o bursă a Centrului Soros pentru Artă Contemporană la Veneția. A călătorit în Rusia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Germania, Italia, Danemarca, Finlanda.

Despre cărțile autorului au formulat opinii critice: Nicolae Manoiescu (prezentare pe coperta IV a volum Regula jocului, Ed. Crater, 1996); Bedros Horasangian (“Libertatea”, 9 dec. 1996); Alex. Ștefănescu (“România literară”, 18-24 dec. 1996 si nr, .47/1998); Cornel Ungureanu (“Orizont”, 17 apr. 1997); Marcel Tolcea (“Orizont”); Cornelia Maria Savu (“Curentul Național”, 11 febr. 1997); Mircea Barsila (“Calende”, nr. 1/1998); Horia Garbea – Pavel-contra (“Contemporanul. Ideea europeană”, nr. 11/1999); Luminița Marcu – Poezii cu dichis de Pavel Șușară (“Observator cultural”, nr. 70/2001); Doina Tudorovici (“Luceafărul”); George Pruteanu (“Dilema”); Grigore Chiper (“Contrafort”) s.a.

Criticul Nicolae Manolescu afirmă despre Pavel Șușară: “Se observă ușor la Pavel Șușară aerul de generație. Citindu-i, abia acum, «poezia care se nașle pe stradă, dintr-o realitate nefardată», n-am putut să nu mă gândesc la Magdalena Ghica; erotica mi-a amintit de poemele de amor ale lui Mircea Cărtărescu; iar intertextualitatea ironică m-a întors spre Ion Stratan. Toți aceștia avant-la-lettre, într-o uimitoare prefigurare, care te lasă să-i ghicești în filigran. Originalitatea lui Pavel Șușară este incontestabilă. Ludic, precum toți congenerii săi, poetul cunoaște și regula jocului; ironia este la el și autoironie; duritatea îi maschează tandrețea: inteligența lui visează sentimentul. Admirabil volum, profund și autentic, al unui poet care-șj ascunde fragilitățile sufletești într-o vervă jucăușă”, în prezentare pe coperta IV a volumului Regula jocului, Ed. Crater, 1996.

Jocul Hamletian al artistului între cele două margini ale celor două lumi persiflează prostia, ipocrizia și supunerea în turmă în fața mediocrității.

În discursul despre sine, Pavel Șușară concretizează:

,,Pe o piaţă de artă precară şi sălbatică, nereglementată juridic şi lipsită de instrumente specifice, în care subteranul domină şi amatorismul dă tonul, apariţia unei galerii aşezate pe criterii profesioniste şi orientate spre proiecte culturale este mai mult decît un miracol, este de-a dreptul o aventură. Scoaterea obiectului artistic din condiţia sa de marfă brută, al cărei scop unic îl constituie ,,produsul” cu orice preţ, adică prostituţia eficientă, şi reamplasarea lui în ipostaza legitimă de bun simbolic şi de martor subtil, pare, la prima vedere, o biată indecizie între candoarea paradisiacă şi sfidarea arogantă a realităţii. în pofida acestei reprezentări nu tocmai optimiste, asemenea aventuri sunt încă posibile.,,

Cetățean de Onoare al județului Caraș-Severin, eruditul și nonconformistul om de cultură,Pavel Șușară rămâne un fiu al Banatului de Munte și un prieten loial al Radio România Reșița.

Mi-l imaginez, sau încerc să fac un modest exercițiu de admirație, într-un dialog cu Hamlet pe scena istoriei… Cred, că prințul Danemarcei ar avea un partener de idei în artistul aniversat azi, Pavel Șușară, un partener care ar picta decorul unei lumi scoase din țâțâni mult peste puterea snobismului acestei realități de a înțelege. Și atunci, aștept undeva la capătul ideii să mă adopestesc precum o fantomă care-și caută trupul gândului pentru a-i însoți pe cei doi prin povestea ce trebuie spusă mai departe… Până la urmă „în artă nu trebuie să spui un adevăr, ci adevărul. Iar asta e tot atât de greu ca şi în viaţă”, după cum afirma Carmen Sylva.

La Mulți Ani, de acasă din Banatul de Munte, Pavel Șușară!

Post-ul Personalități cu rădăcini bănățene – Pavel Șușară, la aniversare apare prima dată în Radio România Reșița.

Investițiile în valoare de peste 150 de milioane de euro au inclus reabilitarea infrastructurii rutiere, modernizarea școlilor și dezvoltarea unor spații de recreere. De asemenea, sunt în derulare proiecte de aproximativ 200 de milioane de euro.

2025 a fost un an greu, dar cu multe realizări, spune primarul Ioan Popa:

„2025 a fost un an dificil în sensul că am avut foarte multe proiecte în etapizare sau care trebuiau închise până la finalul anului. Acest lucru a pus o presiune enormă și pe colegii mei de la Proiecte, Achiziții, Juridic, Financiar. Presiune și pe constructori și pe proiectanți. A fost un an greu, dar cu bucurii la final. Am reușit să încheiem toate aceste proiecte aflate în implementare.”

„Avem proiectele care urmează să se deruleze: reabilitarea microraioanelor 3, 4, Calea Caransebeșului, zona Catanga, Parcul Tricolorului. Funicularul este în evaluare, și sperăm să demarăm cât mai repede lucrările acolo. Bobul de vară îl vom face în regie proprie, împreună cu o tiroliană și un parc de aventură în Poiana Golului. Sper să reușim să creăm aici o zonă de mare interes în centrul Reșiței, astfel încât să aducem tineri în oraș și să creăm puțină vitalitate în zona centrală”.

Primarul Ioan Popa a mai spus că în primăvara lui 2026 va fi dat în folosință și parcul fotovoltaic, care va genera economii importante la bugetul local.

„Cu siguranță, în luna martie sau aprilie îl vom prelua și vom începe să producem curent electric cu el. Acest lucru va decomprima efortul financiar pentru curent electric al Primăriei Reșița. Vom putea să mutăm două milioane de euro din zona de cheltuială pe zona de investiții”.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul În 2025, Primăria Reșița a finalizat lucrări în valoare de peste 150 de milioane de euro apare prima dată în Radio România Reșița.

Investiție de aproape 14 milioane de lei la Centrul pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj

Consiliul Județean Timiș a finalizat și recepționat o investiție majoră în educația incluzivă, în valoare de aproape 14 milioane de lei, la Centrul pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj. Proiectul vizează construirea unui internat modern destinat copiilor cu nevoi speciale, care va deveni funcțional în luna februarie 2026.

Noul internat din cadrul Centrului pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj urmează să fie deschis în luna februarie 2026, oferind condiții moderne de cazare, educație și terapie pentru aproape 100 de copii cu nevoi speciale, în special din zonele rurale din jurul municipiului Lugoj.

Proiectul a fost realizat de Consiliul Județean Timiș, cu o finanțare integrală din bugetul județean, valoarea totală a investiției ridicându-se la aproape 14 milioane de lei. Lucrările au fost demarate în anul 2019 și, în ciuda unor impedimente apărute pe parcurs, proiectul a ajuns în prezent la maturitate și a fost finalizat cu succes.

Recepția investiției a avut loc în perioada sărbătorilor de Crăciun, în prezența vicepreședintelui Consiliului Județean Timiș, Alexandru Iovescu, și a primarului municipiului Lugoj, Călin Dobra.

Noua clădire a internatului a fost concepută special pentru a răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități și cerințe educaționale speciale. Spațiile sunt moderne, sigure și funcționale, fiind dotate cu:

Potrivit declarațiilor oficiale, copiii și elevii vor beneficia de cele mai bune condiții de terapie, educație și cazare, într-un mediu prietenos și adaptat nevoilor lor specifice.

Primarul municipiului Lugoj, Claudiu Călindobra, a subliniat faptul că proiectul a fost început și susținut în perioada în care ocupa funcția de președinte al Consiliului Județean Timiș. Acesta a evidențiat importanța investiției pentru comunitate și pentru copiii cu nevoi speciale din întregul est al județului.

„Este vorba despre realizarea unui internat nou, cu săli moderne și dotări de ultimă generație pentru terapii. Copiii vor avea parte de cele mai bune condiții de educație și sprijin”, a transmis edilul.

În perioada următoare, autoritățile județene vor continua cu dotarea internatului cu mobilier și accesorii adaptate, astfel încât spațiile să devină complet funcționale înainte de deschiderea oficială. Accentul va fi pus pe:

Post-ul Investiție de aproape 14 milioane de lei la Centrul pentru Educație Incluzivă „Alexandru Roșca” din Lugoj apare prima dată în Radio România Reșița.

Franţa înăspreşte pedepsele în trafic. Depăşirea limitei de viteză cu peste 50 km/h devine infracţiune şi poate duce la închisoare.

Depășirea limitei de viteză cu mai mult de 50 km/h nu mai este doar o contravenție în Franța: a devenit infracțiune, pedepsită cu închisoare și amendă substanțială, anunță EFE.

Noua reglementare, publicată săptămâna trecută în Monitorul Oficial, prevede:

Până acum, aceeași faptă era sancționată doar cu amendă (maxim 1.500 euro) și pierderea a 6 puncte de pe permis. Doar în caz de recidivă devenea infracțiune.

De ce s-a luat această măsură? Potrivit Delegației Interministeriale pentru Siguranța Rutieră, vechiul sistem „nu mai era adaptat la gravitatea și frecvența în creștere a infracțiunilor”.

Statisticile care au justificat înăsprirea:

Autoritățile franceze speră că noile pedepse vor descuraja comportamentele riscante și vor contribui la reducerea numărului de victime rutiere.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Franţa înăspreşte pedepsele: depăşirea limitei de viteză cu peste 50 km/h devine infracţiune apare prima dată în Radio România Reșița.

Pisicile sunt unele dintre cele mai îndrăgite animale de companie, având avantajul staturii micuțe, aspectului drăgălaș, atitudinii maiestuoase și caracterului recunoscut, în funcție de rasă sau chiar de culoare. Sunt ușor de întreținut, nu foarte pretențioase și sunt recunoscute pentru energia bună pe care o transmit.

Din dorința de a le proteja, au fost înființate asociații, organizații care militează pentru drepturile animalelor și încearcă să aibă grijă de ele pentru o societate mai bună, existând colecte de hrană, campanii de vaccinare, sterilizare sau îngrijire.
Și pentru că pisica este un animal deosebit, care ne bucură nu doar cu atitudinea jucăușă, dar mai ales cu aspectul său, în 1950 s-a înființat fundația Fédération Internationale Féline d’Europe (FIFE), astăzi Fédération Internationale Féline (FiFé). De atunci a apărut un interes tot mai mare în creșterea pisicilor de rasă. Cu toate acestea, originile unor rase de pisici datează de mai demult, de exemplu, pisicile Persane există de peste 200 de ani. Pisicile Siameze au venit și ele din Asia în Europa în secolul 19, unde au fost prezentați primii pisoi la o expoziție de pisici din Londra, în 1885.

De-a lungul timpului, oamenii au crescut și selectat pisici cu trăsături diferite, ceea ce a dus la apariția a zeci de rase recunoscute la nivel internațional. Aceste rase diferă prin aspect, mărime, tip de blană și temperament.
Pisicile cu păr scurt sunt ușor de îngrijit și foarte populare: pisica europeană – seamănă cu pisica comună de casă, este rezistentă și prietenoasă, british Shorthair – are corp robust, blană deasă și un temperament calm, bengaleză – se remarcă prin blana cu pete asemănătoare leopardului și este foarte activă.

Pisicile cu păr lung sunt apreciate pentru blana lor bogată și elegant: persană – cunoscută pentru fața turtită și blana lungă; este liniștită și afectuoasă, Maine Coon – una dintre cele mai mari rase de pisici; prietenoasă și inteligentă, norvegiană de pădure – adaptată la climă rece, cu blană deasă și aspect sălbatic.
Pisicile fără păr sau cu aspect neobișnuit, precum Sphynx – nu are blană, dar este foarte afectuoasă și sociabilă, Scottish Fold – are urechi pliate și un aspect adorabil, Rex (Devon Rex, Cornish Rex) – blană crețată și corp suplu.

Pisicile cu temperament special, precum cea Siameză – foarte vocală, inteligentă și atașată de oameni, păpușa Ragdoll – extrem de blândă, adoră să fie ținută în brațe și Abisiniană – curioasă, activă și foarte jucăușă.
Pisica Birmaneză are o blană moale, în zona picioarelor, părul este deseori de culoare albă, arătând ca niște „mănuși”.
Siberiana de pădure este adaptată climatului rece din Rusia. Are un strat inferior gros pe timp de iarnă, care cade primăvara, adaptându-se temperaturilor. Necesită periaj mai frecvent în perioadele de năpârlire.
Rezultatul unei încrucișări între Siameză și Persană, pisica Himalayană are o blană lungă, fină și lucioasă. Datorită firului fin, blana se poate încâlci ușor, fiind necesar periajul zilnic.

Cu toții am auzit despre personalitatea pisicilor și în funcție de culoarea blăniței și cine are o pisică portocalie, probabil s-a confruntat cu câteva situații care l-au pus pe gânduri. Culoarea portocalie este este determinată de o mutație a genei care controlează pigmentul roșcat (denumit “genul O”). Această genă este legată de cromozomul X, ceea ce explică de ce majoritatea pisicilor portocalii sunt masculi. Aceste pisici tind să fie mai dinamice, mai jucăușe și te surprind cu natura lor afectuoasă, bineînțeles, respectându-le condițiile.

Post-ul Cele mai cunoscute rase de pisici din lume apare prima dată în Radio România Reșița.