Radio România Reșița

Benzina și motorina se vor scumpi, ca urmare a creșterii accizelor și a majorării TVA la carburanți, efectul pentru un plin traducându-se prin zeci de lei în plus și câteva sute de lei pe an.

În 2024, acciza la benzină era de 2,38 lei/l, iar la motorină de 2,32 lei/l, cu un TVA de 19%. Situația s-a schimbat însă din vara lui 2025, când acciza la benzină a crescut la 2,78 lei/l, acciza la motorină a ajuns la 2,55 lei/l, iar TVA aplicat carburantului a fost majorată la 21%.

„Pentru 2026, accizele vor continua să crească, la 3,06 lei/l pentru benzină și 2,80 lei/l pentru motorină, în timp ce TVA-ul rămâne la 21%”, a declarat dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Potrivit acestuia, majorările fiscale se reflectă imediat în prețul final al produselor petroliere.

„Pentru benzină, creșterea accizei și TVA-ul aferent duc la o scumpire totală estimată de aproximativ 0,28 lei pe litru, ceea ce înseamnă o majorare de circa 3,8%, raportată la un preț de referință de 7,36 lei/l.

În cazul motorinei, scumpirea este de aproximativ 0,25 lei pe litru, aproximativ 3,3%, calculată la un preț de 7,56 lei/l”, a spus expertul în energie.

Astfel, dacă în prezent un litru de benzină costă aproximativ 7,61 lei, iar unul de motorină 7,73 lei, după aplicarea noilor accize prețurile pot ajunge la:

• 7,68 lei/l pentru benzină,

• 7,81 lei/l pentru motorină.

„Pragul psihologic de 8 lei pe litru probabil va fi depășit și prețul nu va mai reveni sub 8 lei/l după anul 2026”, a adăugat expertul.

Diferența se vede clar la fiecare alimentare:

• un plin de 50 de litri de benzină va costa cu 14 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei.

• un plin de 50 de litri de motorină va costa cu 12,5 lei mai mult, iar la 60 de litri, creșterea ajunge la 15 lei.

Pe termen lung, costurile se adună. La un rulaj mediu de 1.000 km pe lună, cu un consum de 7 l/100 km, un șofer va plăti în anul 2026:

• 235,20 lei în plus pentru benzină,

• 210,00 lei în plus pentru motorină.

Pentru cei care care parcurg aproximativ 15.000 km pe an, costurile suplimentare ajung la:

• 294 lei pe an pentru benzină,

• 262,50 lei pe an pentru motorină.

„Deși scumpirea de 30–33 de bani pe litru poate părea mică, efectul ei este constant și inevitabil. Fiecare plin devine mai scump, iar la final de o nota de plată ajunge la câteva sute de lei. Creșterea accizelor și a TVA-ului confirmă, încă o dată, că politicile fiscale se văd cel mai clar la pompă — acolo unde șoferii plătesc direct”, conchide Chisăliță.

Prețul carburanților în România reflectă un mix între costurile de producție sau import, taxele și impozitele impuse de stat, precum și marja de profit a benzinăriilor, fiind influențat direct de evoluția petrolului Brent pe piața internațională.

Economiștii estimează că peste 50–60% din prețul de la pompă sunt taxe și impozite – ceea ce face ca orice modificare fiscală să se vadă imediat în preț.

Creşterea prețurilor la carburanți din 2025 a avut un impact direct asupra inflației, deoarece scumpirea benzinei și motorinei a mărit costurile de transport și producție în aproape toate sectoarele, de la alimente și bunuri de consum până la servicii, ceea ce a alimentat presiuni inflaționiste suplimentare și a întârziat temperarea generală a creșterii prețurilor din economie.

În ianuarie, prețurile medii la pompă pentru benzina și motorina standard au fost în jur de 6,5–7,3 lei/l – benzină și 6,8–7,4 lei/l – motorină. După valul fiscal din 1 august 2025, cu creșteri de accize și TVA, benzina a ajuns în jur de 7,4–7,5 lei/l, iar motorina – 7,8 lei/l sau aproape, în multe stații. La finalul lunii noiembrie – început de decembrie 2025, motorina a trecut de 8 lei/l în multe locuri, iar benzina s-a apropiat de 7,6 lei/l.

Per total, față de începutul anului, benzina a ajuns să fie cu aproximativ 15–17% mai scumpă, iar motorina cu aproximativ 15–18%, în funcție de reperul exact de la început de an și de tipul de stație.

Post-ul Benzina și motorina se scumpesc din nou. Cât vom plăti în plus la pompă apare prima dată în Radio România Reșița.

Economia județului Caraș-Severin traversează un semestru de început de an 2025 marcat de contraste puternice între principalele sectoare economice. Conform statisticii prezentate de Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin, industria și comerțul internațional se află în declin accentuat, în timp ce turismul și o parte din servicii reușesc să mențină o evoluție pozitivă. Piața muncii rămâne stabilă numeric, însă presiunile salariale și creșterea șomajului sunt vizibile.

Primele șase luni ale anului confirmă una dintre cele mai dificile perioade din industria județului. Producția industrială a scăzut cu 21,1% față de semestrul I 2024, iar comparativ cu anul de bază 2021, declinul ajunge la 28,9%, ceea ce arată că în 2025 industria funcționează la doar 71% din nivelul de acum patru ani.

Scăderile din producție au afectat direct cifra de afaceri a companiilor. În semestrul I 2025, veniturile firmelor industriale au coborât cu 18,3% față de 2024, iar față de 2021 scăderea ajunge la 46,8% – adică doar 53,2% din nivelul înregistrat acum patru ani.

Această dinamică pune presiune pe firme, limitând posibilitățile de creștere a salariilor și determinând o reorganizare a personalului, în special în sectoarele orientate către piețele externe.

Conform datelor statistice, comerțul exterior al județului a înregistrat scăderi pe toată linia:

Exportatorii din Caraș-Severin se confruntă astfel cu un mediu dificil, ceea ce menține presiunea pe costuri și implicit pe nivelul salariilor.

În contrast cu declinul industrial, turismul județului Caraș-Severin are o evoluție pozitivă. Datele arată o creștere:

Aceasta indică o atractivitate tot mai mare a destinațiilor locale precum Băile Herculane, Semenic, Cheile Nerei sau Clisura Dunării.

La sfârșitul semestrului I 2025, județul Caraș-Severin avea 55,7 mii salariați, cu 1,1% mai mulți decât în 2024 (+626 persoane). Distribuția pe sectoare arată evoluția structurală a economiei locale:

Câștigul salarial mediu brut în Caraș-Severin a fost, în iunie 2025, de 7.799 lei, sub media națională de 9.246 lei.

Câștigul salarial mediu net a ajuns la 4.697 lei, în creștere cu 12,3% față de iunie 2024, dar tot sub nivelul național (5.539 lei).

În ceea ce privește șomajul:

Conform statisticii prezentate de Direcția Județeană de Statistică Caraș-Severin, prima jumătate a anului 2025 a adus un peisaj economic mixt: scăderi severe în industrie, reducerea exporturilor, presiune pe salarii și o ușoară creștere a șomajului. În contrapondere, turismul se dovedește a fi motorul cel mai dinamic al economiei locale, susținând serviciile și redistribuind forța de muncă către domenii în ascensiune.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Economia Caraș-Severinului în 2025: industria se contractă puternic, exporturile scad, turismul crește, iar presiunea pe salarii rămâne ridicată apare prima dată în Radio România Reșița.

Reșița modifică impozitele locale din 2026. Locuitorii vor plăti impozite mai mari pentru locuințe și terenuri, o măsură anunțată de primarul Ioan Popa și justificată prin nevoia de dezvoltare urbană durabilă și investiții publice continue.

Potrivit edilului, impozitele pentru case și apartamente vor crește de la nivelul actual de 150–180 de lei pe an, la aproximativ 250–280 de lei anual. Majorarea este considerată una suportabilă și aliniată la realitățile economice actuale.

În ceea ce privește terenurile agricole, impozitele vor rămâne la un nivel redus, raportat la subvențiile primite de proprietari, care ajung la peste 1.000 de lei pe hectar. Primarul a subliniat că vechiul sistem era dezechilibrat și nu reflecta corect beneficiile economice existente.

Un aspect important este că impozitele pentru persoanele juridice și agenții economici nu vor fi majorate. Autoritățile locale își propun astfel să mențină un climat favorabil investițiilor și locurilor de muncă, în timp ce responsabilitatea fiscală este distribuită mai echitabil.

Primarul Ioan Popa a explicat că aceste ajustări fiscale sunt esențiale pentru ca administrația locală să poată continua investițiile în infrastructură, spații verzi, mobilitate urbană și proiecte de regenerare ecologică.

„Dacă vrem orașe moderne, curate și funcționale, trebuie să contribuim cu toții. Impozitele pe proprietăți au fost mult timp subdimensionate”, a declarat edilul.

Nivelul final al impozitelor va fi stabilit în ultima ședință a Consiliului Local Reșița, programată pentru 30 decembrie, urmând ca hotărârile să fie comunicate Direcțiilor de Finanțe și contribuabililor.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Reșița modifică impozitele locale din 2026: taxe mai mari pentru case și terenuri private apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Timișoara a decis actualizarea tarifului pentru utilizarea stațiilor publice de încărcare a vehiculelor electrice, în contextul eliminării mecanismului național de plafonare a prețurilor la energia electrică.

Pentru a menține rețeaua publică de încărcare în parametri optimi de funcționare, în condițiile în care tariful actual este de 1,40 lei/kWh (TVA inclus), municipalitatea propune un proiect de hotărâre privind stabilirea unui nou tarif de 1,90 lei/kWh (TVA inclus).

Tariful este calculat conform formulei aprobate de Consiliul Local și include:

Autoritățile subliniază că, în ciuda majorării, tariful practicat de municipalitate rămâne sub media pieței locale, continuând să încurajeze utilizarea mobilității electrice.

În cei trei ani de funcționare, stațiile publice de încărcare administrate de municipalitate au înregistrat peste 250.000 de sesiuni de încărcare, fiind printre cele mai utilizate rețele publice din România. Rețeaua din Timișoara cuprinde în prezent 16 stații, instalate în anul 2022, care au fost utilizate anul trecut de peste 35.000 de utilizatori unici.

Actualizarea tarifului vine într-un context mai larg de adaptare a serviciilor publice locale la noile realități din piața energetică, cu menținerea obiectivului de susținere a transportului nepoluant în municipiu.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Primăria Timișoara actualizează tariful pentru încărcarea vehiculelor electrice: 1,90 lei/kWh, TVA inclus apare prima dată în Radio România Reșița.

Trump spune că s-au înregistrat progrese în negocierile pentru pacea în Ucraina, dar „probleme spinoase” rămân.

Donald Trump și Volodimir Zelenski au declarat că s-au făcut progrese în vederea încheierii războiului din Ucraina, în urma discuțiilor purtate în Florida, însă președintele american a admis că problema teritoriilor rămâne „nerezolvată”.

Deși atât liderul de la Casa Albă, cât și cel de la Kiev au descris întâlnirea de la Mar-a-Lago (Florida) drept „foarte bună”, Donald Trump a afirmat că „una sau două chestiuni foarte spinoase” sunt încă în discuție, în special cea legată de teritorii.

Adresându-se jurnaliștilor, Zelenski a declarat că s-a ajuns la un acord asupra „a 90%” din planul de pace în 20 de puncte, în timp ce Trump a spus că o garanție de securitate pentru Ucraina este „aproape 95%” finalizată, notează BBC News.

Ulterior, cel dintâi a precizat că echipele americană și ucraineană se vor întâlni săptămâna viitoare pentru noi discuții, axate pe aspecte menite să ducă la încheierea războiului declanșat de Rusia în Ucraina, aflat deja în al patrulea an.

„Am avut o discuție substanțială asupra tuturor chestiunilor și apreciem foarte mult progresul realizat de echipele ucraineană și americană în ultimele săptămâni”, a notat Zelenski într-un mesaj publicat pe aplicația Telegram.

Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022, iar în prezent controlează aproximativ 20% din teritoriul ucrainean.

O propunere privind transformarea regiunii Donbas din estul Ucrainei, aflată în mare parte sub control rusesc, într-o zonă demilitarizată rămâne „nerezolvată”, a spus Trump.

„O parte din acel teritoriu a fost luată”, le-a spus el reporterilor după întâlnire. „O parte ar putea fi negociată, dar este posibil să fie preluată în următoarele luni.”

Rușii controlează în prezent aproximativ 75% din regiunea Donețk și aproape 99% din regiunea vecină Luhansk. Cele două regiuni sunt cunoscute împreună sub numele de Donbas.

Moscova dorește ca trupele Kievului să se retragă din mica parte a teritoriului pe care o mai controlează în Donbas, în timp ce ucrainenii au insistat că zona ar putea deveni o zonă economică liberă, supravegheată de forțe ale lor.

Președintele SUA și-a schimbat în repetate rânduri poziția față de teritoriile pierdute de Ucraina și, în luna septembrie, a sugerat că Ucraina ar putea să le recupereze. Ulterior, și-a revizuit afirmațiile.

„Este o problemă foarte dificilă”, a spus el. „Una care va fi rezolvată”, a adăugat el.

Garanțiile de securitate pentru Ucraina sunt „95% finalizate”, a declarat Trump, fără a se angaja oficial în privința sprijinului logistic sau a desfășurării de trupe pentru protejarea Ucrainei de eventuale atacuri viitoare.

Liderul de la Casa Albă a avansat posibilitatea unor discuții trilaterale între SUA, Rusia și Ucraina, afirmând că acestea ar putea avea loc „la momentul potrivit”.

Deși președintele american este dornic să adauge războiul dintre Rusia și Ucraina pe lista conflictelor despre care susține că le-a încheiat, el a avertizat că negocierile blocate sau abandonate, care ar decurge „foarte prost”, ar putea duce la continuarea războiului.

Anterior, Donald Trump a avut o convorbire telefonică cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Deși nu a oferit multe detalii despre discuție, președintele SUA a spus că îl crede pe liderul rus „interesat ca Ucraina să reușească”.

În același timp, el a recunoscut că Moscova are puțin interes pentru un armistițiu care ar permite Ucrainei să organizeze un referendum.

„Înțeleg această poziție”, a adăugat el.

Consilierul de politică externă al Rusiei, Iuri Ușakov, a declarat că apelul a fost inițiat de Trump și că cei doi lideri au discutat cele mai recente propuneri ale UE și Ucrainei pentru încheierea războiului.

Fost ambasador al Rusiei în SUA, Ușakov a spus că Trump a ascultat evaluarea Kremlinului privind aceste propuneri și că cei doi președinți au încheiat convorbirea fiind de acord că un armistițiu temporar propus de UE și Ucraina ar prelungi, de fapt, conflictul.

Zelenski a sugerat că oficialii ucraineni s-ar putea întâlni la Casa Albă în luna ianuarie, posibil alături de lideri europeni, în timp ce delegațiile americană și ucraineană finalizează planurile pentru noi runde de negocieri.

Într-o convorbire telefonică avută după întâlnirea din Florida cu aliații europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat „progresele bune” înregistrate în discuții și a subliniat necesitatea ca Ucraina să primească „garanții de securitate solide, încă din prima zi”.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul Trump spune că s-au înregistrat progrese în negocierile pentru pacea în Ucraina, dar „probleme spinoase” rămân apare prima dată în Radio România Reșița.

Începem săptămâna urcând simbolic pe culmile munților, pentru a descoperi ce mănâncă oamenii înălțimilor și ce definește bucătăria montană.

Bucătăria montană este profund legată de mediul înconjurător. Ingredientele sunt locale, sezoniere, iar preparatele se construiesc în funcție de ceea ce oferă natura în fiecare perioadă a anului. Indiferent de regiune, aceste mâncăruri au câteva trăsături comune: sunt consistente, hrănitoare, bogate în arome și gândite să ofere energie.

În Norvegia, mesele de sărbătoare, inclusiv cele de Revelion, includ adesea carne de ren sau de elan. Cum aceste ingrediente nu sunt ușor de găsit la noi, propunem o alternativă tradițională apreciată în bucătăria nordică: piept de rață cu ceapă coaptă, un preparat elegant, dar profund ancorat în spiritul gastronomiei montane.

Curățați eșalotele și așezați-le întregi într-un vas termorezistent, alături de cățeii de usturoi zdrobiți și crenguțele de rozmarin (sau cimbru). Turnați supa de carne, adăugați sare și piper, acoperiți vasul cu folie de aluminiu și coaceți la 200°C timp de 45–50 de minute, până când ceapa devine fragedă.

Curățați cartofii și țelina, tăiați-le în cuburi egale și fierbeți-le în apă nesărată până se înmoaie. Continuați fierberea la abur, apoi adăugați untul și puțin lapte. Pasați cu zdrobitorul și condimentați cu sare și piper, după gust.

Înțepați pielea pieptului de rață cu un cuțit ascuțit, fără a tăia carnea. Frecați bine cu sare și piper. Așezați piepturile cu pielea în jos într-o tigaie rece, fără grăsime, și dați focul la maximum. Prăjiți până când pielea devine aurie și crocantă, apoi întoarceți carnea și mai prăjiți un minut.

Transferați piepturile de rață într-un vas termorezistent, care să încapă în cuptor lângă cel cu eșalote. Turnați grăsimea și sucurile din tigaie peste ceapă. Coaceți piepturile la 200°C timp de 10 minute, apoi scoateți-le și lăsați-le să se odihnească minimum 15 minute într-un loc cald, pentru ca sucul cărnii să se redistribuie.

Prăjiți vârfurile de sparanghel timp de 2 minute într-o tigaie cu puțin ulei de măsline, sare și piper.

Tăiați pieptul de rață în felii și serviți-l alături de ceapa coaptă și sosul aromat, piureul de cartofi cu țelină și sparanghelul tras rapid la tigaie.

Poftă bună și bucurați-vă de ceea ce preparați!
Sursă inspirație: meny.no

Daniel Babun

Post-ul Piept de rață cu ceapă coaptă – rețetă tradițională nordică, inspirată din bucătăria montană norvegiană apare prima dată în Radio România Reșița.

Caraș-Severin se află printre județele cu cele mai puține firme radiate în 2025. Un număr de 74.806 firme au fost radiate la nivel național în primele 11 luni din 2025, în creștere ușoară, cu 0,53%, față de aceeași perioadă din 2024, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC).

Cele mai multe radieri de firme au fost înregistrate în:

La polul opus, Caraș-Severin se numără printre județele cu cele mai puține firme radiate, cu 658 radieri, în scădere cu 1,35% față de perioada ianuarie–noiembrie 2024. Alături de Caraș-Severin, valori reduse s-au mai înregistrat în:

Cele mai accentuate creșteri ale numărului de radieri au fost raportate în:

În schimb, scăderi importante s-au consemnat în:

Pe sectoare economice, cele mai multe radieri s-au înregistrat în:

Doar în noiembrie 2025, au fost radiate 6.320 de firme, cele mai multe în:

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Caraș-Severin, printre județele cu cele mai puține firme radiate în 2025. Peste 74.800 de radieri la nivel național apare prima dată în Radio România Reșița.

Comitetul Olimpic și Sportiv Român s-a confruntat și în 2025 cu probleme financiare și deficiențe la capitolul infrastructură. Afirmația a fost făcută de președintele COSR, Mihai Covaliu, care apreciază că performanța sportivă a avut de suferit din aceste motive.

Oficialul COSR a precizat că instituția pe care o conduce a fost un factor de echilibru pentru federațiile sportive, ajutând atunci când au apărut „scurtcircuite” pentru a nu afecta programul de pregătire al sportivilor. El a menționat de asemenea că COSR își va menține acest rol pe viitor în limita posibilităților.

„Cea mai mare provocare a rămas insuficiența resurselor financiare și infrastructura pentru sportul de performanță. Aceste aspecte au fost cel mai des semnalate de federațiile sportive din România. În 2025, COSR a acționat ca un factor de echilibru, sprijinind federațiile acolo unde au existat momente de scurtcircuit, pentru a nu afecta programele de pregătire și participarea la competiții majore, în strânsă colaborare cu ANS (Agenția Națională pentru Sport). Cu această ocazie vreau să-i mulțumesc domnului președinte Bogdan Matei pentru că a dovedit că experiența din primul mandat a fost în folosul sportului din țara noastră. Și în 2026, COSR își va menține acest rol, în limita posibilităților, cu sprijinul esențial al partenerilor săi, care au înțeles importanța investiției în sportul românesc și în performanța pe termen mediu și lung”, a declarat Covaliu pentru Agerpres.

În ceea ce privește infrastructura, Mihai Covaliu a afirmat că începerea lucrărilor de modernizare a Complexului Olimpic de la Izvorani este foarte importantă în perspectiva pregătirii sportivilor pentru calificările la Jocurile Olimpice din 2028.

Printre performanțele deosebite înregistrate în 2025, Covaliu a menționat rezultatele obținute de canotorii români la Campionatele Europene (7 medalii, dintre care 3 de aur, 2 argint și 2 bronz) și de la Campionatele Mondiale, unde au câștigat 2 medalii de aur și 4 de argint.

Înotătorul David Popovici, dublu campion mondial în 2025, la 100 m și 200 m liber, este văzut de Covaliu drept un model pentru noua generație de sportivi. De asemenea, el a adus în atenție și cele trei medalii, una de aur și două de argint, obținute de Mihaela Cambei la Campionatele Mondiale de haltere, precum și medalia de bronz obținută de echipa masculină de sabie la Campionatele Mondiale.

Referitor la primele provocări din 2026, oficialul COSR a afirmat că nu este foarte optimist în ceea ce privește obținerea unei medalii la Jocurile Olimpice de iarnă de la Milano-Cortina, de către sportivii români.

“În luna februarie vom participa cu o delegație de aproximativ 30 de sportivi la cea de a XXV-a ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă, Milano-Cortina, Italia. Sigur că și de această dată, federațiile sportive de la sporturile de iarnă și-au propus ca obiectiv câștigarea unei medalii, însă eu nu sunt foarte optimist, din păcate. Am încredere însă că sportivii noștri vor face tot ceea ce pot pentru un rezultat cât mai bun. Dacă totuși va fi și o surpriză plăcută, atunci ne vom bucura împreună cu toți iubitorii sporturilor de iarnă”, a mai spus șeful COSR.

foto: Agerpres

Post-ul Bilanț COSR pe 2025: marile probleme au fost fondurile insuficiente și infrastructura deficitară apare prima dată în Radio România Reșița.

CCR amână pentru mâine, 29 decembrie, decizia în privința reformei pensiilor magistraților. Curtea a mai judecat anterior speța și a respins legea, după mai multe amânări, pe motive de procedură.

Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe astăzi, 28 decembrie, pentru a stabili dacă legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională sau nu. Decizia de amânare vine după ce judecătorii au luat cel puțin două pauze în cadrul unei ședințe care a durat circa o oră și jumătate.

În luna octombrie, după mai multe amânări, CCR a respins un proiect similar, pe motiv că guvernul nu a așteptat avizul CSM care este obligatoriu. Ulterior, Guvernul Bolojan și-a angajat pentru a doua oară răspunderea pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, după ce a obținut avizul CSM, care a fost unul negativ. Astfel, legea a fost adoptată prin asumarea răspunderii, pe 2 decembrie.

Pe 5 decembrie, Înalta Curte a decis să sesizeze Curtea Constituțională. Pe 10 decembrie, CCR a analizat sesizarea depusă de Înalta Curte, dar a amânat pronunțarea pentru duminică, 28 decembrie.

Noul act normativ ar schimba fundamental modul de pensionare din sistemul judiciar, ridicând vârsta de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 15 ani, ceea ce înseamnă că nu va mai fi posibilă pensionarea sub 58 de ani. De asemenea, introduce o creștere a vechimii în muncă, de la 25 de ani, la minimum 35 de ani, iar pensia de serviciu ar fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, în condițiile în care, în prezent, aceasta este egală cu venitul net din ultima lună de activitate.

Post-ul CCR amână pentru mâine, 29 decembrie, decizia în privința reformei pensiilor magistraților apare prima dată în Radio România Reșița.

„Dacă ar fi să o iau de la început, aș porni de la cultură”, Jean Monnet.

Cultura ne modelează identitatea și viitorul. Ea leagă oamenii dincolo de granițe, întărește comunitățile și stimulează creativitatea și inovația, tot cee ace rămâne de-a lungul timpului despre un popor este cultura.
Astăzi, la un secol de la moartea unui mare poet, ne reamintim sau nu… despre puterea cuvintelor în hainele poeziei.

Serghei Alexandrovici Esenin, poet liric rus celebru, s-a născut pe 4 octombrie 1895,Konstantinovo, Imperiul Rus şi s-a sinucis pe 27 decembrie 1925, în Angleterre Hotel, Leningrad, acum 100 de ani. Cu două zile înainte de Crăciun, și-a tăiat venele și a scris un poem de adio, cu propriul sânge, după care s-a spânzurat de țevile de la încălzire de pe tavanul unei camere a hotelului „Anglia” din Sankt Petersburg…

A văzut lumina zilei într-o familie modestă de țărani ruși, începând să scrie poezii la vârsta de 9 ani, devenind astfel copilul minune al literarturii ruse.

În 1909, a absolvit şcoala elementară, apoi în 1912, şcoala parohială din Spas-Klepikovski. În august 1912, a ajuns la Moscova, unde a fost corector în cadrul tipografiei Sitin; a continuat să scrie poezie şi a participat la cercul literar şi muzical Surikov. Primul poem publicat a fost „The Birch Tree”, care a apărut în „Mirok”, o publicaţie pentru copii editată de aceeaşi tipografie. A audiat cursuri de istorie şi filosofie la Universitatea Populară „A. Shaniavski”.

În 1915, s-a mutat la Sankt Petersburg, unde l-a întâlnit pe poetul Alexander Blok. Primirea călduroasă, dar şi susţinerea primită faţă de poeziile sale, făcută de marele poet, l-au inspirat pe tânărul Esenin. Talentul său a fost recunoscut şi de alţi remarcabili poeţi ai momentului, precum Serghei Gorodeţki şi Nikolai Kliuev, un ţăran poet, de care a legat o mare prietenie. Aproape toate poeziile pe care le scrisese până atunci au fost publicate, devenind din ce în ce mai cunoscut. În acelaşi an a fost inclus în grupul „ţăranilor poeţi”, din care mai făceau parte Nikolai Kliuev, Serghei Gorodeţki, A. Remizov, Andrei Belîi, etc., notează http://www.hrono.ru/, care citează „Russian writers and poets. A Brief Biographical Dictionary” (Moscova, 2000).

Prima sa colecţie de versuri – „Radunitsa” – a fost publicată în 1916, în care Esenin a scris despre viaţa satului tradiţională şi cultura populară, „Rusia din esenţă de lemn” a copilăriei sale, despre credinţa panteistă în natură. Titlul colecţiei se referă la un ritual funerar popular, „Comemorarea morţilor”. În primele sale poezii, Esenin a privit peisajul rural melancolic şi a adoptat rolul de profet ţărănesc şi lider spiritual. Esenin a compus şi poezii cu teme religioase.

Anul 1918 l-a adus la Moscova. Aici, împreună cu poeţii Anatoli Marienhof, Vadim Shershenevich, Alexander Kusikov şi Ivan Gruzinov, a fondat „mişcarea imagistă”, un stil poetic ce se distinge prin utilizarea metaforelor complexe. Ideea lui Esenin asupra imagismului era că o poezie nu ar putea fi pur şi simplu un „catalog de imagini”, că imaginile ar trebui să fie semnificative, ar trebui să comunice ceva. În eseul său „Viaţă şi artă”, poetul a insistat asupra semnificaţiei din interiorul imaginii. Cea mai înaltă expresie a imagismului său, după propria sa apreciere, a fost lungul poem „Pugachev”, la care a lucrat între 1920 şi 1921.

Nonconformist, Serghei Esenin nu s-a supus niciunei rigori, nici măcar celei bolșevice, pe care la început o susținuse. A fost căsătorit de 5 ori și a trăit o scurtă și ieșită din tipare iubire cu la fel de nonconformista dansatoare americană, Isadora Duncan.

Căsnicia cu Isadora Duncan a durat doar o scurtă perioadă și, în mai 1923, s-a întors la Moscova. Aici,a avut o relație cu actrița Augusta Miklașevskaia și se crede că s-ar fi căsătorit cu ea printr-o ceremonie civilă de îndată ce a obținut divorțul de Isadora Duncan. Relația lui Esenin cu Galina Benislavskaia s-a sfârșit tragic: la un an după moartea lui,27 decembrie 1925, ea s-a sinucis la mormântul acestuia.
Ultimii doi ani din viața lui Esenin au fost plini de rătăciri constante și comportament de alcoolic, dar a continuat să scrie opere poetice de calitate.

În primăvara lui 1925, un Serghei Esenin foarte aerian o cunoaște și se căsătorește cu a cincea soție, Sofia Andreievna Tolstaia, o nepoată a scriitorului Lev Tolstoi. Ea a încercat să îl ajute, dar Esenin a suferit o criză mentală și a fost spitalizat vreme de o lună. Cu două zile înaintea externării de Crăciun, și-a tăiat venele de la mână și a scris un poem de adio, cu propriul sânge, după care s-a spânzurat de țevile de la încălzire de pe tavanul unei camere a hotelului „Anglia” din Sankt Petersburg.

Serghei Esenin, un secol de veșnicie’’

În dorinţi încep zgârcit să fiu,
Te-am trăit sau te-am visat doar, viaţă?
Parcă pe un cal trandafiriu
Vesel galopai de dimineaţă.
Toţi suntem vremelnici pentru veci,
Rar ning fagii frunzele deşarte…’’
Binecuvântat să fie deci
Că trăiesc şi că mă duc spre moarte.’’
Prea tânăr pentru a fi condamnat, genial pentru a fi uitat, Esenin este parte a alcătuirii noastre ca spirit, un vers pe care tinerețea îl murmur și după ce a apus.

Post-ul Serghei Esenin, un secol de veșnicie apare prima dată în Radio România Reșița.