Radio România Reșița

Noua legislație europeană în domeniul platformelor digitale, măr al discordiei cu SUA.

Liderii europeni critică administrația Trump pentru că a anulat vizele de călătorie ale unor personalităţi angajate în reglementarea tehnologiei şi dezinformării online.

Pe listă figurează francezul Thierry Breton, fost comisar european pentru domeniul digital.

Departamentul de Stat l-a descris drept „arhitectul” Digital Services Act (DSA), legislație care impune reguli stricte de moderare a conținutului pentru platformele de social media, notează BBC News.

DSA a stârnit nemulțumiri în rândul unor conservatori americani, care consideră că legislația ar urmări cenzurarea opiniilor de dreapta, acuzație respinsă de Bruxelles.

Thierry Breton a avut conflicte publice cu Elon Musk, proprietarul platformei X, în legătură cu respectarea regulilor europene.

Recent, Comisia Europeană a amendat X cu 120 de milioane de euro, prima sancțiune aplicată în baza DSA, motivând că sistemul de bifă albastră este „înșelător”, deoarece utilizatorii nu sunt verificați în mod real. Ulterior, platforma lui Elon Musk a blocat Comisia Europeană să mai difuzeze reclame pe X.

Reacționând la interdicția de viză, Thierry Breton a scris pe X: „Pentru prietenii noștri americani: cenzura nu este acolo unde credeți.”

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a descris interdicțiile de călătorie drept „intimidare și coerciție menite să submineze suveranitatea digitală europeană”, iar șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat măsura ca fiind „inacceptabilă și o încercare de a contesta suveranitatea noastră”.

Guvernul britanic a transmis că este „pe deplin angajat” în apărarea libertății de exprimare.

„Deși fiecare stat are dreptul să își stabilească propriile reguli privind vizele, susținem legile și instituțiile care urmăresc menținerea unui internet liber de cele mai nocive forme de conținut”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Londra.

Autoritățile de la Washington au justificat decizia ca reacție la persoane și organizații care au făcut campanie pentru impunerea de restricții firmelor tehnologice americane. Secretarul american de stat a declarat că acestea fac parte dintr-un „complex global industrial al cenzurii”.

„Președintele Trump a fost clar: politica externă America First respinge încălcările suveranității americane. Extinderea extraterritorială a cenzurii străine, care vizează discursul american, nu face excepție”, a spus Marco Rubio.

Imran Ahmed, din partea CCDH – organizație care susține că promovează acțiuni guvernamentale împotriva discursului instigator la ură și a dezinformării online – are legături cu figuri importante ale Partidului Laburist. El a fost consilier al fostului ministru laburist Hilary Benn, iar șeful de cabinet al lui Keir Starmer, Morgan McSweeney, a fost director în cadrul organizației fondate de Ahmed.

Guvernul SUA l-a catalogat pe Ahmed drept „colaborator” pentru presupusa cooperare anterioară a CCDH cu administrația Biden. BBC News a solicitat un punct de vedere din partea CCDH.

Clare Melford a fondat GDI în 2018, o organizație non-profit care monitorizează răspândirea dezinformării. Subsecretarul de stat american Sarah B Rogers a acuzat GDI că a folosit fonduri ale contribuabililor americani „pentru a încuraja cenzura și includerea pe liste negre a discursului și presei americane”.

Un purtător de cuvânt al GDI a declarat pentru BBC că „sancțiunile privind vizele anunțate astăzi reprezintă un atac autoritar la adresa libertății de exprimare și un act grav de cenzură guvernamentală”. „Administrația Trump folosește, din nou, întreaga forță a guvernului federal pentru a intimida, cenzura și reduce la tăcere vocile cu care nu este de acord. Acțiunile de astăzi sunt imorale, ilegale și neamericane”, a adăugat acesta.

De asemenea, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon, reprezentante ale organizației germane HateAid, au fost incluse pe lista celor sancționați. Departamentul de Stat a susținut că organizația a contribuit la aplicarea DSA.

Într-o declarație pentru BBC, cele două au calificat decizia drept „un act de represiune al unui guvern care ignoră tot mai mult statul de drept și încearcă să își reducă la tăcere criticii prin orice mijloace”.
„Nu ne vom lăsa intimidați de un guvern care folosește acuzații de cenzură pentru a reduce la tăcere pe cei care apără drepturile omului și libertatea de exprimare”, au transmis acestea.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul Noua legislație europeană în domeniul platformelor digitale, măr al discordiei cu SUA apare prima dată în Radio România Reșița.

Farmaciile din Caraș-Severin vor funcționa și în acest an după un program special de sărbătorile de iarnă, pentru a asigura accesul populației la medicamente și produse farmaceutice esențiale. Anunțul a fost făcut de Pavel Roșca, președintele Colegiului Farmaciștilor din Caraș-Severin, care a precizat modul de funcționare al unităților farmaceutice în perioada Crăciunului.

Reprezentanții Colegiului Farmaciștilor recomandă cetățenilor să își procure din timp medicamentele necesare, mai ales în cazul tratamentelor cronice.

În prima zi de Crăciun, activitatea farmaciilor va fi limitată. Doar două farmacii din Caraș-Severin vor fi deschise, una în Reșița și una în Caransebeș, ambele cu program între orele 8.00 și 20.00.

Aceste unități vor asigura permanența farmaceutică la nivelul județului în ziua de Crăciun.

În 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, aproape toate farmaciile din Caraș-Severin vor fi deschise, însă vor funcționa după program de sfârșit de săptămână. În general, unitățile vor avea program redus, până la orele 15.00–17.00.

Începând cu a treia zi de Crăciun, toate farmaciile din Caraș-Severin își vor relua programul normal de funcționare, care va fi respectat până în Ajunul Anului Nou.

Autoritățile din domeniul farmaceutic îi sfătuiesc pe cetățeni:

Programul special este stabilit anual pentru a asigura un echilibru între nevoile pacienților și perioada de sărbătoare a personalului farmaceutic.

Pentru urgențe medicale, populația este îndemnată să se adreseze farmaciilor deschise sau unităților de primiri urgențe.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Farmaciile din Caraș-Severin au program special de sărbătorile de iarnă. Ce unități sunt deschise de Crăciun și în ce interval orar apare prima dată în Radio România Reșița.

”Nu suntem vinovaţi pentru că ne naştem. Suntem vinovaţi pentru că murim.” -perora cel care a fost una dintre cele mai rafinate și demne personalități ale culturii române, Radu Stanca, personalitate complexă a culturii naționale care s-a născut într-o zi de 5 martie 1920, în Sebeş şi a plecat în Cer pe 26 decembrie 1962.

Cunoscut sau amintit destul de puțin, nu are ‘’gloria ‘’ unei vedete contemporane, dar are fila sa de istorie cu o semnătură autentică ca poet, dramaturg, eseist și regizor. Radu Stanca a fost fiul Mariei, născută Munteanu, și al lui Sebastian Stanca, preot, dar si nepotul lui Dominic Stanca, iar scriitorul Horia Stanca i-a fost frate. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității „Regele Ferdinand” din Cluj în anul 1942. În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din Cluj s-a refugiat la Sibiu.

Aici, a luat ființă Cercul literar de la Sibiu. După modelul lui Eugen Lovinescu, care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a încercat să salveze tradiția literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii ‘50. Membri lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii generației pierdute.

Cu talent, rafinament stilistic, putere de a supraviețui unor timpuri meschine, artistul a găsit în scurta sa vață resursele umane ce oglindesc realitatea în imagini expresive, așa cum se mărturisește în poezia „Ars Doloris”:

„De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-așteaptă să erupă,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupă-n cupă.
Sînt mai încăpător decît o rană,
Mai vast decît o peșteră din ere
Și poate că e loc destul în mine
Și pentru tine și pentru tăcere”.

A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A făcut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg. În poezie a teoretizat baladescul, în eseul Resurecția baladei- 1945 și a fost adeptul poeziei pure, ruptă de contextul social. A debutat în presă încă de la vârsta de 12 ani, în anul 1932, în cadrul revistei “Universul Copiilor” cu lucrarea sa intitulată “Legenda Peștilor”.

A debutat în anul 1943 cu eseul critic ‘’Problema cititului’’, lucrare ce a constituit, totodată, teza sa de licență în anul 1942, pe care a susținut-o la Sibiu. În timpul facultății, la Cluj, Radu Stanca a legat o prietenie cu criticul și istoricul literar Ion Negoițescu, prietenie ce după terminarea facultății, când Radu Stanca a rămas la Sibiu iar Ion Negoițescu s-a întors la Cluj, s-a materializat într-un roman epistolar, ce cuprinde scrisori schimbate de cei doi tineri, datate din 1945 până în anul 1961.

Una din cele mai importante teme de discuție a fost Cercul literar de la Sibiu care până în anul 1945 a publicat o revistă de artă și literatură. Planul celor doi tineri era să continuie acest proiect sub un alt nume: Euphorion. Acest proiect, însă a rămas doar la stadiul de idee. Epistolarul dezvăluie numeroase lucruri despre viața intimă a fiecăruia: probleme financiare, sentimentale sau pur și simplu pasiuni ale lor.

Deseori discuțiile celor doi luau aspect de dezbatere. Multe scrisori capătă chiar tente eseistice în discuțiile pe tematici culturale, ambii angajându-se în lecturi de dificultate mare – chiar și scrise în limbi străine – pentru a-și susține ideile. Șirul epistolar a luat sfârșit în 1961. Treptat, scrisorile din partea lui Radu Stanca se răresc datorită turnurii pe care o ia viața sa – având atunci familie și un post solicitant în calitate de prim-regizor al Teatrului Național din Cluj.

Volumul a apărut în anul 1978 ca urmare a efortului istoricului literar Ion Negoițescu de a aduna și a publica aceste epistole sub forma unui roman de corespondențe.

A debutat în teatru cu comedia tragică ‘’Dona Juana’’, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul ‘’Sburătorul’’ pe anul 1947.

Piesele sunt reprezentative pentru teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca, teatru ale cărui valențe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură.
Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill.

În teatru, a mai montat diverse spectacole ale autorilor clasici români și străini, cu mare priză la public, ocupând postul de prim-regizor la Teatrul Național din Cluj din 1961.

Recitind integrala versurilor lui Radu Stanca constatăm că, deşi el traversase cu condeiul în mână întregul deceniu al proletcultismului, aidoma lui Marcel Breslaşu, Veronica Porumbacu, Mihai Beniuc, Nina Cassian etc., nu se găsesc în universul său liric poezii dedicate partidului unic şi realizărilor lui. Chiar atunci când tema poeziei Râul de foc este prefacerea trecutului întunecat într-un viitor luminos, Stanca se fereşte de formulările stereotipe din odele pe care unii confraţi le închinau puternicilor zilei.

Pe plan personal a ars într-o mare poveste de iubire alături de actrița și muza sa, actrița Dorina Stanca.
În cartea ‘’Scrisori către Doti,’’ publicată în 2016 de Ion Vartic, sunt valorificate cele mai frumoase scrisori de iubire din toată literatura română. De fapt, cuplul acesta aparţine esenţial Sibiului, unde Radu Stanca, cu cele 30 de spectacole montate, şi Doti,în roluri neuitate ca Zoe din capodopera lui Caragiale şi protagonista din drama Maria Stuart de Schiller, au avut succese inegalabile, faţă de Cluj, spre care Radu a aspirat euphorionistic, dar nu a mai reuşit să se împlinească profesional. Renumele şi l-a făurit la Sibiu. În schimb, Clujul, cu clima sa mai aspră, i-a grăbit sfârşitul.

Destinul său s-a curmat brusc din cauza unei boli pulmonare de care suferea de ceva timp și care și-a arătat colții de-a lungul anilor și A plecat la 42 de ani, pe 26 decembrie 1962– în a doua zi de Crăciun, la Clinica de boli pulmonare din Cluj…„Eroul tragic moare sub semnul vieţii, nu trăieşte sub semnul morţii”, după cum prevestea… parcă.

A scris până în cel din urmă moment în spital, astfel că ultima lui poezie a fost Contrapunct. Lângă el a fost în clipa morţii fratele său Octavian, medic sosit anume de la Bucureşti, şi care a încercat să-i asigure aparatele necesare pentru respiraţie. Doti, pe care a cerut-o, l-a văzut mai devreme, dar ea nu a luat la spital şi copilul, ca să nu-l sperie. Fratelui mai mare Radu i-a mărturisit că vrea să rămână perfect lucid ca să realizeze cum este trecerea spre moarte. Oricâtă luciditate a avut, totuşi ultima lui reacţie a fost una emoţională, căci el i-a spus lui Octavian: „Nu vreau să mor”.

Din păcate, la numai 6 luni de la moartea sa, fiul său, Barbu în vârstă de 9 ani avea să-l urmeze în Ceruri… destinul său, ca dintr-un poem shakesperian, a atins astfel cotele fatalismului…

Astăzi, în memoria sa, prestigiosul Teatru Național din Sibiu îi poartă numele… poate că multe dintre aplauzele iubitorilor de frumos se împletesc în rugăciune și ajung acolo Sus la tragicul poet, Radu Stanca-membru al generației pierdute- pentru a-i mângâia sufletul obosit de suferință… poate…

„Îmi trebuie o nouă suferință
Ca să mă pot deprinde cu uitarea,
Căci în furtună numai o furtună
Astâmpără, pe stânci, descătușarea.
Îmi trebuie-o durere fără seamăn,
Durerea veche să mi-o pot înfrînge,
Căci numai cînd voi plînge în tăcere
Pentru tăcerea ta nu voi mai plînge.
De ce te miri? E loc destul în mine
Pentru-un vulcan ce-așteaptă să erupă,
E loc destul în mine pentru vinul
Turnat, la zile mari, din cupă-n cupă.
Sunt mai încăpător decît o rană,
Mai vast decît o peșteră din ere
Și poate că e loc destul în mine
Și pentru tine și pentru tăcere.
Doar pentru mine nu e loc în mine,
Eu singur nu-mi găsesc în mine locul,
De-aceea vreau o nouă suferință
Din care focul meu să-și soarbă focul,
De-aceea vreau o nouă încleștare
Pe care harfa mea s-o strîngă-n coarde.
Căci numai când voi arde-n mii de ruguri,
Pe rugul meu aprins nu voi mai arde.”

Visătorii au schimbat omenirea! Radu Stanca este Visătorul care a rămas în sufletele noastre ca o adevărată Ars Doloris!

Post-ul Radu Stanca este Visătorul care a rămas în sufletele noastre ca o adevărată Ars Doloris! apare prima dată în Radio România Reșița.

Spotify Wrapped 2025 a fost lansat, oferind utilizator un rezumat personalizat a tot ceea ce au ascultat în ultimul an.

Gigantul a declarat că starul portorican Bad Bunny a fost cel mai ascultat artist din lume în 2025, cu peste 19,8 miliarde de ascultări. Albumul său aclamat, Debí Tirar Más Fotos, a fost, de asemenea, cel mai mare album al anului, deschizându-i calea pentru a cânta la spectacolul de la pauza Super Bowl de anul viitor.

Cu toate acestea, vedeta portoricană nici măcar nu a intrat în Top 10 în Marea Britanie, unde Taylor Swift a fost cea mai populară artistă a anului.

În ultimii doi ani, Swift a ocupat primul loc la nivel global — revendicându-l în 2023 și menținându-l în 2024 — după ce l-a detronat pe Bad Bunny.

La nivel global, titlul de cel mai ascultat cântec îi revine colaborării dintre Bruno Mars și Lady Gaga, „Die with a Smile”, care a adunat peste 1,7 miliarde de ascultări. Urmează „Birds of a Feather” de Eilish, „APT.” de Mars și Rosé, „Ordinary” de Alex Warren și „DtMF” de Bad Bunny.

Spotify Wrapped a fost lansat pentru prima dată în 2016 și a crescut în popularitate de la an la an.

Acesta compilează obiceiurile de ascultare ale utilizatorilor pentru a identifica melodiile cele mai ascultate, artiștii preferați și podcasturile de top. Rezultatele sunt partajate în aplicație, iar fanii sunt încurajați să împărtășească melodiile lor preferate pe rețelele sociale.

Spotify creează, de asemenea, clasamente, informând ascultătorii cine este cel mai mare fan al unui anumit artist și chiar cine ar putea fi în „topul 0,1%” al ascultătorilor lor.

Cele mai populare albume Spotify din 2025 (la nivel global)

1. Bad Bunny – DeBÍ TiRAR MáS FOToS

2. Distribuția K-Pop Demon Hunters – Coloana sonoră K-Pop Demon Hunters

3. Billie Eilish – Hit Me Hard and Soft

4. SZA – SOS Deluxe: Lana

5. Sabrina Carpenter – Short «n» Sweet

Spotify este cea mai mare platformă de streaming muzical, reprezentând aproximativ 31% din cota totală de piață, cu 713 milioane de utilizatori și 281 de milioane de abonați în peste 180 de piețe. 

Post-ul Cel mai ascultat artist în 2025 la nivel global, pe Spotify. A avut peste 19,8 miliarde de ascultări apare prima dată în Radio România Reșița.

Hitul ”All I Want For Christmas” al cântăreţei americane Mariah Carey, ascultat de Crăciun de peste 30 de ani, a fost detronat, pe Spotify de ”Snowman” al australiencei Sia.

”All I Want For Christmas” trona – până săptămâna trecută – în fruntea clasamentelor la ascultare din întreaga lume.

El a obţinut astfel un nou record – 77 de săptămâni de prezenţă în celebrul clasament Billboard Hot-100, cea mai lungă perioadă a unui cântesc din istoria clasamentului, înfiinţat în urmă cu 67 de ani.

Însă, în acest an, altă cântăreaţă domină în cântecele de Crăciun.

Pe Spotify, cântăreaţa australiană Sia a devansat-o pe Mariah Carey şi ”All I Want For Christmas” cu cântecul ”Snowman”, lansat în 2017, potrivit unor date comunicate de platformă cu privire la luna decembrie.

Cântecul lui Sia a ajuns în frunte în mai multe clasamente muzicale, în mai multe ţări, inclusiv în Germania şi Suedia, rămânând între cele mai ascultate cântece de Crăciun pe Spotify, până a ajuns în frunte luna aceasta.

Însă Mariah Carey se poate autoproclama unica regină a sărbătorilor de la sfârşitul anului cu ”All I Want For Christmas”, care este ascultat pe Spotify de 2,4 miliarde de persoane, în timp ce ”Snowman” al lui Sia înregistrează ”doar” 1,4 miliarde de ascultări.

Post-ul Hitul ”All I Want For Christmas” al cântăreţei americane Mariah Carey, ascultat de Crăciun de peste 30 de ani, a fost detronat, pe Spotify de ”Snowman” al australiencei Sia apare prima dată în Radio România Reșița.

Cod portocaliu de vânt, în zonele de munte ale județelor Hunedoara şi Caraş-Severin. La rafală, vântul va atinge viteze de 85-120 km/h.

Meteorologii au emis, joi, o avertizare de vânt puternic pentru zonele de munte ale județelor Hunedoara şi Caraş Severin.

La rafală, vântul va atinge viteze de 85-120 km/h.

Codul portocaiu este valabil până la ora 13:00.

Vântul viscoleşte şi troieneşte zăpada deja depusă şi determină o vizibilitate de sub 50 metri, potrivit ANM.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul Cod portocaliu de vânt, în zonele de munte ale județelor Hunedoara şi Caraş-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

Ministerul Sănătății anunță că în această perioadă sunt înregistrate creșteri ale cazurilor de gripă, cu răspândire extinsă a virusurilor gripale și a altor infecții virale respiratorii în toată țara.

În acest context, Ministerul Sănătății vine cu o serie de măsuri.

Prezentarea la medicul de familie la apariţia simptomelor respiratorii, în vederea stabilirii conduitei terapeutice, a necesităţii izolării la domiciliu şi, după caz, a efectuării unor investigaţii suplimentare.

Purtarea măştii de protecţie de către persoanele care prezintă simptomatologie respiratorie, în situaţia în care este necesară deplasarea în comunitate.

Respectarea etichetelor de tuse şi strănut, inclusiv utilizarea batistelor de unică folosinţă.

Menţinerea unei igiene riguroase a mâinilor, prin spălare frecventă cu apă şi săpun sau utilizarea de soluţii dezinfectante.

Evitarea aglomeraţiilor, aerisirea frecventă a spaţiilor închise şi utilizarea măştii de protecţie în contexte cu risc crescut.

Continuarea vaccinării antigripale, cu prioritate pentru persoanele din categoriile la risc: persoane cu vârsta de peste 65 de ani; gravide; persoane imunodeprimate; persoane cu afecţiuni cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Administrarea tratamentului antiviral antigripal, la indicaţia medicului, în special la persoanele cu risc crescut, pentru reducerea probabilităţii apariţiei complicaţiilor şi a formelor severe de boală.

Purtarea echipamentului de protecţie adecvat (măşti, mănuşi, halate) de către personalul medico-sanitar şi de către alte persoane care intră în contact cu pacienţii.

Limitarea programului de vizită pentru aparţinătorii pacienţilor internaţi, în funcţie de situaţia epidemiologică.

Realizarea triajului epidemiologic zilnic pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar, cu recomandarea izolării voluntare la domiciliu a persoanelor cu simptomatologie respiratorie sau redistribuirea acestora către activităţi care nu implică interacţiunea directă cu pacienţii.

Asigurarea stocurilor necesare de antivirale, în special în unităţile sanitare care internează cazuri de infecţii respiratorii acute.

Asigurarea condiţiilor necesare pentru vaccinarea antigripală a personalului medico-sanitar şi auxiliar nevaccinat.

Ministerul Sănătăţii monitorizează permanent evoluţia situaţiei epidemiologice şi va continua să informeze populaţia în mod transparent, în funcţie de datele disponibile.

„Respectarea acestor măsuri este esenţială pentru protejarea sănătăţii publice şi pentru limitarea impactului infecţiilor respiratorii asupra sistemului sanitar”, se arată într-o informare postată pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătăţii.

Sursa: radioromania.ro

Post-ul Ministerul Sănătăţii: Intensitate crescută a cazurilor de gripă. Recomandări pentru prevenirea şi limitarea îmbolnăvirilor apare prima dată în Radio România Reșița.

Crăciunul este, fără îndoială, un moment de bucurie, de familie și mese îmbelșugate. Preparatele tradiționale, de la sarmale și friptură până la cozonaci și prăjituri, sunt o adevărată desfătare culinară. Totuși, excesele alimentare de sărbători pot avea efecte serioase asupra sănătății, mai ales în cazul persoanelor cu diabet, al celor care au ținut post sau al vârstnicilor.

Medicul specialist în diabet și boli de nutriție, Mihaela Dalea, atrage atenția că, în fiecare an, unitățile de primiri urgențe se confruntă cu numeroase cazuri cauzate de alimentația necorespunzătoare din perioada sărbătorilor.

„În primul rând, hidratarea este esențială. Este cel mai important lucru”, subliniază medicul. Consumul insuficient de lichide, asociat cu mese grele și alcool, suprasolicită organismul și poate duce la probleme digestive, creșteri bruște ale glicemiei sau stări de rău general.

Apa trebuie consumată constant pe parcursul zilei, mai ales între mese, pentru a ajuta digestia și pentru a preveni deshidratarea.

Un alt sfat important este evitarea meselor foarte bogate. „Să nu mâncăm mai multe feluri de mâncare la o singură masă. Mai bine mâncăm puțin și mai des, la intervale de aproximativ două ore și jumătate”, explică Mihaela Dalea.

Această regulă ajută nu doar la menținerea glicemiei sub control, ci și la protejarea stomacului și a vezicii biliare. Combinațiile alimentare greșite precum supă, sarmale, cartofi, carne și desert, toate la aceeași masă sunt printre principalele cauze ale prezentărilor la urgențe în perioada sărbătorilor.

Cozonacul și prăjiturile nu trebuie eliminate complet, însă trebuie consumate cu moderație și la distanță de mesele principale. Medicul recomandă ca desertul să fie consumat la cel puțin două ore și jumătate după masă și, de preferat, în prima parte a zilei.

„Astfel, avem timp să facem și puțină mișcare. O plimbare ușoară de 30–50 de minute este ideală între mese”, precizează specialistul.

Un avertisment special este adresat persoanelor care au ținut postul Crăciunului. Trecerea bruscă de la alimentația de post la carne, lactate și ouă poate fi un șoc pentru organism.

„Nu este indicat să mâncăm de toate odată, mai ales persoanele în vârstă. După o perioadă de post, este mai bine să combinăm carnea cu salată, nu cu cartofi, orez sau mămăligă”, recomandă Mihaela Dalea.

Carnea cu salată este o variantă mai ușoară pentru digestie, iar alimentele bogate în carbohidrați ar trebui introduse treptat, la alte mese.

Consumul de alcool este un alt factor de risc. Medicul atrage atenția că berea crește glicemia și favorizează acumularea de kilograme, motiv pentru care este mai bine evitată.

„Dacă se consumă alcool, să fie în cantități mici. Un păhărel de vin sau o băutură digestivă este suficient. Nu exagerăm nici cu băuturile, nici cu mâncarea”, spune medicul.

Mesajul final al medicului Mihaela Dalea este unul simplu, dar esențial: echilibrul și respectul față de propriul corp.

„Este important să fim cumpătați. Să avem respect față de corpul nostru și să-l ascultăm atunci când ne dă semnale de alarmă. Așa putem evita problemele medicale și ne putem bucura de sărbători în liniște”, concluzionează specialistul.

Respectarea acestor sfaturi simple poate face diferența dintre un Crăciun petrecut în familie și unul petrecut pe un pat de spital.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Masa de Crăciun fără riscuri pentru sănătate. Sfaturile medicului Mihaela Dalea pentru a evita excesele alimentare apare prima dată în Radio România Reșița.

Vă place “Silent Night”? Există peste 3.700 de cover-uri ale acestui cântec, scrie Washington Post.

Colindul austriac de Crăciun din secolul al XIX-lea a fost preluat de atât de multe ori de atât de mulți artiști încât, dacă luați cele 2 minute și 40 de secunde ale versiunii lui Bing Crosby din 1942 ca un fel de durată medie, ați putea asculta “Silent Night” non-stop timp de o săptămână fără să repetați o versiune.

Există mai mult de 3.700 de interpretări ale melodiei “Silent Night”, ceea ce o face să fie cel mai preluat cântec din toate timpurile, potrivit bazei de date online SecondHandSongs.com.

Pe locul al doilea, la mare distanță, se află aria “Summertime” (peste 2.300 de coveruri) din opera Porgy and Bess a lui George Gershwin. Un alt hit de sărbători, “White Christmas”, se află pe locul al treilea, cu peste 2.100 de coveruri.

Cântăreți de operă, coruri, cântăreți de croazetă, dive pop, ansambluri de jazz și chiar trupe de surf și punk au reinterpretat “Silent Night”. Au cântat-o în sute de limbi, inclusiv în gaelică, arabă, swahili și japoneză.

Sarah Eyerly, profesor asociat de muzicologie la Florida State University, spune că versurile, scrise inițial în 1816, sunt esențiale pentru atractivitatea compoziției.

“Cred că există ceva profund semnificativ în textul cântecului care vorbește cu adevărat despre aceste tipuri de circumstanțe care rezonează cu oamenii într-un mod care transcende mesajele creștine, transcende celebrarea Crăciunului”, a spus Eyerly. “Este într-adevăr un fel de sentiment de speranță și pace universală”.

George Plasketes, profesor de studii media și cultură populară la Universitatea Auburn, a numit cântecul “aproape ca o mâncare reconfortantă”. La fel ca “Amazing Grace”, a spus el, “Silent Night” este una dintre acele melodii care se imprimă în fiecare generație, nu doar datorită versurilor, ci și melodiei.

Artiști celebri din toate epocile au cântat-o: Frank Sinatra în anii ’40, The Temptations și Simon & Garfunkel în anii ’60, Boyz II Men și regina sărbătorilor Mariah Carey în anii ’90 și, cel mai recent, Taylor Swift și Dolly Parton.  Trei dintre cover-uri au ajuns în Billboard Top 100: versiunea lui Bing Crosby a atins vârful în 1960, cea a lui Mahalia Jackson în 1962 și cea a lui Carrie Underwood în 2021.

Aproape o treime din coverurile “Silent Night” din baza de date SecondHandSongs.com sunt instrumentale.

Melodia și structura recognoscibilă a “Silent Night” este “menită să imite cântecele pescarilor italieni”, a declarat Eyerly.

Acest stil de muzică, cunoscut sub numele de siciliana, este ușor de memorat și de cântat, potrivit lui Eyerly. “Iar atunci când îl cânți sau îl cânți, dă senzația apei de valuri care se rostogolesc efectiv și sunetele ritmice ale apei”.

Eyerly spune că modelul ritmic al cântecului face dificilă abaterea de la el fără a face cântecul de nerecunoscut.

“Acest tipar este atât de puternic încât chiar suprascrie alte interpretări muzicale”, spune Eyerly.

Cu toate acestea, muzicienii au abordat “Silent Night” din mai multe genuri diferite. “Întotdeauna devine amuzant când cineva îl face [un cântec de sărbătoare] country, sau rock, sau Motown, sau soul”, a spus Plasketes.

El explică faptul că aceste cover-uri într-o voce diferită, cu un alt instrument, într-un alt loc sau într-un alt timp, “pot ajuta la menținerea lor proaspătă și atrăgătoare” sau, în alte cazuri, “mai puțin atrăgătoare, în funcție de interpretare”.

Post-ul Colindul austriac de Crăciun “Silent Night” este cântecul cu cele mai multe coveruri din istorie apare prima dată în Radio România Reșița.

Fiecare popor al lumii sărbătoreşte Crăciunul după obiceiuri şi tradiţii vechi de sute de ani, diferenţele fiind date, în principal, de apartenenţa la o anumită religie, însă este universal valabil obiceiul mesei de Crăciun în familie sau alături de cei dragi.

Schimbul de cadouri, împodobirea pomului, prăjiturile cu marţipan, ori vinul fiert cu scorţişoară sunt doar câteva dintre simbolurile pe care ţările lumii le asociază acestei mari sărbători.

► Australia – În această ţară este uzual să se petreacă Crăciunul la temperaturi de peste 30 grade C, iar moşul, este evident în aceste condiţii, nu vine cu sania trasă de reni, ci cu surf-ul.

Cina de Crăciun e marcată de obiceiul de a pune într-una dintre prăjituri o bucăţică de aur, iar cel care găseşte metalul preţios se spune că va avea mult noroc în anul care urmează.

Masa se serveşte, de obicei, pe plajă sau la picnic, iar în seara de Crăciun, australienii ies pe străzi, cu lumânări aprinse şi cântă melodii specifice sărbătorii.

Peste tot – în case, pe străzi şi pe plaje, există obiceiul decorării cu „tufişuri de Crăciun” – tufe verzi cu flori mici şi roşii.

► Chile – copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le aşează sub brad – „pasebre” – din care Moş Crăciun („Viejito Pascuero”) îşi alege câte una din fiecare casă vizitată.

► Cuba – cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului – “nochebuena” (“Noaptea cea bună”), iar masa tradiţională înseamnă friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yucca) sub formă de piure.

Familiile numerose se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile, care în Cuba includ rudele de toate gradele, petrec toată noaptea pe muzică tradiţională.

► Elveţia – Samichlaus (Moş Crăciun) are întotdeauna şi sarcina de a aduce şi pomul de Crăciun în casele oamenilor, un obicei care se păstrează încă din anul 1775. Un alt obicei al elveţienilor este „Parada ridichilor luminate”: copiii ajutaţi de părinţi scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme, mai ales cu steluţe şi brăduţi. În ridichea astfel împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o faclă, de obicei către şcoala unde învaţă, unde copiii reuniţi cântă în cor melodii tradiţionale

► Finlanda – Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului, începută seara, la biserică, cu slujbe şi aprinderea de lumânări la mormintele celor dragi.

Masa de Crăciun este pregătită pornind de la produsele de bază – preparatele de peşte, asezonate cu şuncă şi cârnaţi – o specialitate de bază în bucătăria finlandeză.

În Ajunul Craciunului, copiii aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun care pune mereu aceeaşi întrebare: “Sunt cumva copii cuminţi aici ?”, iar răspunsul este, bineînţeles, afirmativ. Moşul are o desagă plină de cadouri, pe care le împarte celor mici, în timp ce povesteşte copiilor despre călătoria obositoare pe care o face din Laponia

► Franţa – Deşi, în trecut, Sfântul Nicolae aducea cadouri micuţilor în ziua de 6 decembrie, în cea mai mare parte a ţării, Père Noel (Moş Crăciun) i-a luat locul lui Moş Nicolae. Acesta vine în casele francezilor în noaptea de 24 decembrie şi pune cadouri în ghetuţe. Masa de Crăciun este dominată de tradiţionala „Bûche de Noel” – o prăjitură de ciocolată prezentată la masă sub formă de buturugă

► Germania – Încă din prima duminică de Advent, târgurile de Crăciun invadează pieţele oraşelor, care durează pe întrega perioadă a sărbătorilor de sfârşit de an. Coroana de Advent, confecţionată în familie, conţine ramuri verzi care celebrează natura şi fie patru lumânări, care vor fi aprinse succesiv în fiecare duminică de Advent, fie 24 de săculeţi cu dulciuri şi bunătăţi care vor fi degustate zilnic, în familie.

Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare, în care familia se reuneşte pentru cină şi pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun.

Cadourile sunt oferite în după-amiaza zilei de 25 sau în seara zilei de 24 decembrie, dar nu „de Moş Crăciun”, ci „de Christ-Kind” (copilul Iisus).

În unele familii se obişnuieşte ca de Crăciun să se cânte colinde, dar, pentru cei mai mulţi germani Crăciunul – „Weihnachten” („noapte solemnă”), este un moment de profundă reflexie şi analiză.

► Grecia – Atât Crăciunul cât şi Anul Nou sunt sărbători extrem de bogate în tradiţii şi superstiţii, dar şi în preparate tradiţionale. Pâinea de Crăciun, sepre exemplu, este însemnată cu forma mânii prin presarea aluatului cu palma, înainte de coacere, simbolizând faptul că Iisus a binecuvântat pâinea în sfânta zi de Crăciun. Brutăriile pregătesc şi plăcinte ovale, care se  dăruiesc de Crăciun. Printre dulciurile tradiţionale regăsim „Melomakaronas” – o plăcintă însiropată cu miere – şi „Kourabiedes” – tot o plăcintă acoperită cu fulgi de zăhar.

Moş Crăciun este simbolizat de Sfântul Vasile, filantropul Asiei Mici, care împarte cadouri şi dulciuri copiilor, însă neexistând obiceiul bradului împodobit, darurile sunt lăsate pe masă.

► Italia – Crăciunul începe, în mod tradiţional, cu opt zile înainte şi este denumit „Novena”. Există obiceiul ca cei mici să meargă din casă în casa, recitând poezii sau cântând, însă cadourile se primesc abia pe 6 ianuarie, fiind aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună la suflet – Befana

► Israel – Bethleem, oraşul în care s-a născut Iisus, este centrul sărbătorilor de Crăciun, iar în ajun, turiştii şi localnicii invadează bisericile şi urmăresc tradiţionala procesiune religioasă, începută de parada poliţiştilor, pe cai arabi, urmaţi de un bărbat care duce în spate o cruce uriaşă, şi de alte scene din istoria religiei creştine.

► Jamaica – Colindele de Crăciun sunt aceleaşi melodii populare întâlnite în lume, adaptate pe ritmuri raggae. Masa de Crăciun cea mai importantă este prânzul, care include orez, pui, carne de bou şi capră picantă.

► Liban – Cu două săptămâni înainte de Crăciun, libanezii creştini pun diferite seminţe pe vată, pe mai multe farfurii şi le udă în fiecare zi, iar când acestea înverzesc sunt folosite pentru a decora figurinele din hârtie, reprezentând personaje biblice. Libanezii îşi vizitează rudele sau prietenii în dimineaţa de Crăciun, oferind drept cadouri cafea şi lichior, iar cina de Crăciun este cea mai importantă masă din întreg anul şi se desfăşoară în casa celor mai în vârstă membri ai familiei.

► Lituania –  Conform tradiţiei, Moş Crăciun aduce daruri timp de 12 zile, începând cu Ajunul, acestea fiind puse sub brad, pentru fiecare membru al familiei. Pentru Moş, lituanienii obişnuiesc să lase sub brad o cutie cu bomboane, pentru ca acesta să guste ceva înainte să îşi continue drumul.

► Marea Britanie – Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a anului, iar pregătirile încep cu mult înainte de 25 decembrie.

În decembrie, lumea e cuprinsă de o frenezie nestăpânită, iar subiectele de conversaţie se învârt numai în jurul sărbătorii de Crăciun.

După ce au petrecut întreaga lună decembrie căutând cadouri, scriind felicitări şi împodobind bradul (de regulă la jumătatea lunii decembrie), în Ajun, britanicii merg la biserică. Însă sărbătoarea Crăciunului şi-a piedut mult, în timp, din importanţa religioasă, axându-se mai mult pe petrecerile în familie.

La masa tradiţională din ziua Crăciunului se manâncă curcan, iar a doua zi, numită Boxing Day – este ziua în care britanicii se îmbulzesc la cumpărături profitând de reducerile semnificative de preţuri.

Interesant este că de Crăciun nu circulă niciun mijloc de transport, nici trenuri, nici metrou, nici autobuze, spre fericirea taximetriştilor care fac bani frumoşi practicând tarife exorbitante.

► Noua Zeelandă – Copacul împodobit de Crăciun se numeşte “Pohntokawa”, iar din punct de vedere al tradiţiilor culinare, curcanul, budinca de stafide şi salatele reci, sunt elementele care nu lipsesc de la masa de Crăciun. De asemenea, desertul tradiţional este “Pavlova”, fiind preparat din bezea şi asezonat cu kiwi, căpşuni şi frişcă.

► Polonia – În Ajun, copiii aşteaptă ivirea primei stele pe cer, anunţând momentul în care cina poate să înceapă.

Există obiceiul ca pe masă să fie aşezat întotdeauna un tacâm în plus pentru un eventual vizitator neaşteptat. În ziua de Crăciun, copiii se deghizează în magi, diavoli, îngeri şi păstori şi merg din casă în casă, primind bani şi prăjituri.

► Rusia – Ruşii sărbătoresc  Crăciunul pe 7 ianuarie, după calendarul Iulian, iar la masa tradiţională din această zi se consumă prăjituri, plăcinte şi găluşti din carne.

► Ţările Scandinave – Scandinavii numesc Crăciunul „Jul”, prin adaptarea numelui sărbătorii păgâne a solstiţiului de iarnă „roata” – simbolizând roata anului care se învârte încă puţin către primăvară. Acest moment reprezintă debutul unei perioade de 12 nopţi, începând din 24 decembrie, simbolizând noaptea hibernală, cele mai lungi nopţi ale anului, în timpul cărora se pregăteşte reînnoirea luminii şi a vegetaţiei – simbolizată de bradul verde.

► Spania – Pentru oaspeţii Spaniei, de Crăciun pare că nu se întâmplă nimic special, Crăciunul fiind sărbătorit totuşi, nu cu foarte mult fast, iar darurile se oferă pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi („Reyes Magos”).

Spaniolii şi portughezii au introdus tradiţia împodobirii pomului de Crăciun şi în America Latină, dar cum acolo nu există conifere, sud – americanii decorează cactuşi, pini sau brazi din plastic.

Bucătăria tradiţională de Crăciun a spaniolilor este influenţată puternic de curentul arab: orez, portocale şi migdale prezente în majoritatea felurilor de mâncare pregătite pentru această zi, iar felul de mâncare de bază este peştele

► SUA – Santa Claus s-a născut în anul 1860 şi a fost denumit astfel după germanul „Sintaklaas”. Imaginea, la origini, a moşului Crăciun american era cea a unui bătrân care fumează pipă şi zboară într-o trăsură. În zilele noastre, Crăciunul este sărbătorit extrem de diferit în fiecare familie, având în vedere multitudinea de influenţe şi naţionalităţi aflate pe teritoriul american.

Americanii îşi decorează casele cu ghirlande luminoase şi copiii îşi agaţă nişte ciorapi speciali de şemineu, în care să primească darurile de la Santa Claus, ce vine prin cer cu sania trasă de nouă reni şi coboară prin horn.

În general, americanii consumă friptură de vită, iar aperitivele conţin neapărat somon afumat, preparat în diferite feluri. Interesant este faptul că la Casa Albă se serveşte “Prăjitura prezidenţială”, preparată după o reţetă veche de peste două secole, din vremea lui Abraham Lincoln, cu cireşe, migdale, petale şi sirop de trandafiri – o tradiţie unică în lume.

În partea de vest a Americii este servită tradiţionala băutură “eggnog”, preparată din brandy, rom, ouă şi lapte, la care se adaugă câteodată scorţişoară sau nucşoară.

► Suedia – Cea mai importantă zi a Crăciunului este Ajunul, atunci când familiile şi prietenii se reunesc la o cină specială, la care se servesc friptură de porc, peşte şi fasole neagră. Cadourile se oferă înainte de servirea mesei, iar în unele regiuni, copiii trebuie să aştepte darurile până a doua zi.

► Ungaria – În mod tradiţional, Moş Crăciun aduce nuieluşe copiilor care nu au fost cuminţi şi daruri celor ascultători.

Noaptea de Ajun este numită în Ungaria „Szent-este” sau „noapte sfântă”, iar înainte să meargă la biserică, pentru slujba de la miezul nopţii, membrii de familie se reunesc în jurul bradului de Crăciun, cântă colinde şi deschid cadourile.

În perioada premergătoare Crăciunului, grupuri de copii şi adulţi, merg din casă în casă, iar spectacolul include păpuşi, costume, muzică şi dansuri tradiţionale.

Post-ul Tradiţii şi obiceiuri de Crăciun în lume apare prima dată în Radio România Reșița.