Radio România Reșița

Radio România Reșița

By
Download on the App Store

Radio România Reșița episodes

  • Papa Leon al XIV-lea i-a răspuns unei fetițe din România: „Rugăciunile tale sunt un dar prețios pentru Iisus”

    Impresionat de rugăciunea și desenul dedicate copiilor afectați de război, Papa Leon al XIV-lea i-a răspuns unei fetițe din România: „Rugăciunile tale sunt un dar prețios pentru Iisus”.

    O fetiță româncă pe nume Isabela a primit un răspuns emoționant de la Papa Leon al XIV-lea chiar în Ajunul Crăciunului. Suveranul Pontif a fost impresionat de desenul și rugăciunea ei dedicată copiilor afectați de război și păcii în lume.

    Scrisoarea oficială a fost semnată de monseniorul Anthony Ekpo în numele Sfântului Părinte. Aceasta a ajuns la familia Isabelei exact înainte de Sfânta Liturghie de Crăciun. „Este foarte frumos că te rogi pentru pace și pentru copiii care suferă din cauza războiului. Rugăciunile tale sunt un dar prețios. Acest lucru Îl bucură mult pe Iisus, care îi ascultă mereu pe cei mici și ascultă ceea ce Îi spun cu sinceritate”, scrie Papa în mesaj.

    El adaugă că o va purta pe Isabela în rugăciunile sale, alături de familia ei și de „toți copiii lumii”, trimițându-le binecuvântarea sa.

    Cum a început povestea

    Familia Isabelei a fost recent în pelerinaj la Roma cu ocazia Jubileului Speranței. Fetița pregătise cu grijă un desen pe care voia să i-l ofere personal Papei la o audiență generală din septembrie. Din cauza mulțimii, nu a reușit. Ea a decis astfel să trimită lucrarea împreună cu o scrisoare. Fetiţa a explicat astfel semnificația desenului și rugăciunea ei pentru pace.

    Răspunsul primit în noaptea sfântă de Crăciun a fost un moment magic pentru copil și părinți, confirmând importanța gestului ei simplu, dar profund.

    Sursă: Radio România

    Urmărește-ne și pe Google News

    Post-ul Papa Leon al XIV-lea i-a răspuns unei fetițe din România: „Rugăciunile tale sunt un dar prețios pentru Iisus” apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Căștile albe cu fir revin în trend: de la nostalgie la statement de stil și evadare din oboseala digitală

    Cândva considerate depășite, căștile albe cu fir revin spectaculos în atenția publicului și a industriei fashion. Promovate de celebrități precum Lily-Rose Depp, Paul Mescal, Bella Hadid sau Apple Martin, acestea devin mai mult decât un accesoriu funcțional: sunt un gest de detașare, o reacție la suprasaturarea tehnologică și un semn al nonșalanței asumate, scrie The Guardian.

    Pentru inspirație, utilizatorii de Instagram urmăresc contul @wireditgirls, iar moda high-end a validat trendul printr-o campanie Balenciaga, în care modelul Mona Tougaard apare relaxată, cu căști cu fir pe urechi.

    Un accesoriu cu mesaj: „nu deranjați”

    Daniel Rodgers, editor de fashion news la British Vogue, urmărește atent fenomenul și explică semnificația sa: căștile cu fir transmit ideea de effortless, de detașare vizibilă. „Au devenit un accesoriu stilizabil în sine”, spune el, subliniind că, spre deosebire de AirPods, acestea sunt vizibile și comunică explicit dorința de a fi lăsat în pace.

    Aceeași simbolistică apare pe coperta celui mai recent număr al revistei New York Magazine, unde vedete surprinse în metrou – de la Debbie Harry și Karl-Anthony Towns, la Ben Stiller și Macaulay Culkin – au un element comun: căștile cu fir.

    Fotografiile sunt realizate de Hannah La Follette Ryan, creatoarea contului @SubwayTakes, care documentează viața newyorkezilor în transportul public. Ea le vede ca pe o extensie a oboselii digitale: „Cine mai vrea încă un gadget scump, instabil, care trebuie încărcat constant?”

    Preț, sunet și nostalgie

    Argumentele sunt și economice: **Apple EarPods costă aproximativ 17 lire, față de 99 de lire pentru AirPods. Dar nostalgia cântărește la fel de mult. Tom Morgan-Freelander, editor adjunct la Stuff, vorbește despre o revenire a tehnologiei retro, care include și căștile cu fir, apreciate de unii tineri pentru calitatea superioară a sunetului față de Bluetooth.

    Chiar dacă inconvenientul nodurilor rămâne, La Follette Ryan vede în acesta un mic ritual de încetinire: „Un puzzle simplu, o pauză de la ritmul alert”.

    Între retro și prezent

    Pe piață, wireless-ul domină în continuare – AirPods sunt cele mai vândute la Currys –, însă există alternative în creștere, precum Beats Solo 4 sau modelul FiiO Snowsky Wind, care evocă estetic căștile din epoca Sony Walkman.

    În final, mesajul rămâne clar: într-o lume obsedată de upgrade-uri, căștile cu fir simbolizează detașarea, iar detașarea, spun experții în modă, va fi întotdeauna cool.

    Urmărește-ne și pe Google News

    Post-ul Căștile albe cu fir revin în trend: de la nostalgie la statement de stil și evadare din oboseala digitală apare prima dată în Radio România Reșița.

    0 min
  • Descoperire istorică la Castelul Corvinilor: documente din 1873, găsite sub statuia Cavalerului de pe Turnul Buzdugan

    O casetă metalică ce conținea două documente originale din anul 1873 a fost descoperită recent în timpul lucrărilor de restaurare a Castelului Corvinilor, după demontarea statuii Cavalerului de pe acoperișul Turnului Buzdugan, sub talpa acesteia. Informația a fost făcută publică de muzeografii castelului, care au prezentat și traducerea integrală a documentelor.

    Documente istorice în limba maghiară și germană

    Primul document, redactat în limba maghiară, consemnează momentul amplasării statuii, la 23 noiembrie 1873, și menționează numele celor implicați în realizarea lucrării:

    • Steindl Imre, arhitect din Pesta, coordonator al lucrărilor castelului regal din Hunedoara
    • Piatsek Gyula, conducător tehnic
    • Angyán György, șef de atelier
    • Ivás Miklos, ajutor de dulgher din Hunedoara, responsabil cu ridicarea schelei
    • Traducerea acestui document a fost realizată de Ioan Bodochi, muzeograf al Muzeului Castelul Corvinilor.

      Cel de-al doilea document este redactat în limba germană și oferă detalii despre meșterii implicați în lucrările de tinichigerie:

      • Josef Böhm, născut la Alba Regală
      • Franz Kappus, născut la Timișoara
      • Paul Puschnig, născut la Buda
      • Textul precizează că aceștia au fost recompensați în 1873, la Expoziția Mondială de la Viena, cu Medalia Progresului, pentru execuția lucrărilor. Pe verticală apare și mențiunea: „Din fabrica de vase de cositor Schlick – Societate pe Acțiuni”. Traducerea a fost realizată de Liviu Cîmpeanu, cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane Sibiu.

        Restaurare cu fonduri europene, prin PNRR

        Descoperirea face parte din cea de-a doua etapă de restaurare și punere în valoare a Castelului Corvinilor, un amplu proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Investiția are o valoare totală de 6,6 milioane de euro și este implementată de Primăria Hunedoara, cu scopul de a conserva și valorifica unul dintre cele mai importante monumente istorice din România.

        Această descoperire adaugă noi informații documentare despre restaurările de secol XIX ale Castelului Corvinilor și confirmă continuitatea preocupărilor pentru protejarea patrimoniului, de la meșterii de acum 150 de ani până la proiectele europene ale prezentului.

        Foto Muzeul Castelul Corvinilor/Facebook

        Post-ul Descoperire istorică la Castelul Corvinilor: documente din 1873, găsite sub statuia Cavalerului de pe Turnul Buzdugan apare prima dată în Radio România Reșița.

        0 min
      • Romsilva: investiții de 289 milioane lei în 2025

        Romsilva anunţă investiții de 289 milioane lei în 2025, în ciuda întârzierii bugetului și a fenomenelor meteo extreme.

        Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a realizat în anul 2025 investiții totale de 289 milioane de lei, într-un context dificil, marcat de aprobarea tardivă a bugetului, abia în luna octombrie, și de fenomene meteo extreme, potrivit datelor furnizate de RNP-Romsilva.

        Investițiile au fost direcționate în principal către dezvoltarea și modernizarea infrastructurii forestiere, cu accent pe drumuri forestiere, depozite permanente pentru comercializarea masei lemnoase și achiziția de utilaje moderne, finanțarea fiind asigurată din fondul de accesibilizare, fonduri proprii, fonduri bugetare și credite externe.

        Peste 233 milioane lei pentru infrastructura forestieră

        Cea mai mare parte a fondurilor, peste 233 milioane de lei, a fost alocată infrastructurii forestiere, în special rețelei de drumuri forestiere și infrastructurii de depozitare a masei lemnoase.

        Din fondul de accesibilizare, constituit conform Legii nr. 56/2010, Romsilva a realizat investiții de 200 de milioane de lei.

        Drumuri forestiere noi și reabilitate în toată țara

        În ceea ce privește infrastructura rutieră forestieră, în 2025:

        • au fost construiți 52,34 km de drumuri forestiere noi;
        • 249,51 km de drumuri forestiere existente au fost reabilitați și refăcuți;
        • se află în construcție 274,06 km de drumuri forestiere noi;
        • sunt în derulare lucrări de refacere pentru 1.343,67 km de drumuri forestiere existente.
        • Lucrările includ înlocuirea podețelor tubulare degradate, refacerea terasamentelor, completarea sistemului rutier cu balast și piatră spartă, decolmatarea șanțurilor și montarea de indicatoare rutiere.

          Intervenții rapide după calamități

          În contextul creșterii frecvenței fenomenelor meteo extreme, Romsilva a acordat o atenție sporită intervențiilor rapide în zonele afectate de viituri.

          Astfel, 17 drumuri forestiere distruse de calamități au fost puse provizoriu în funcțiune, însumând 36,5 kilometri, pentru a asigura accesul și continuitatea lucrărilor silvice.

          Depozite moderne și utilaje de ultimă generație

          Investițiile din 2025 au vizat și modernizarea infrastructurii pentru comercializarea masei lemnoase fasonate.

          Potrivit Romsilva:

          • au fost demarate lucrările pentru 7 depozite noi;
          • 12 depozite existente sunt în curs de modernizare;
          • au fost achiziționate 31 de utilaje de ultimă generație;
          • alte 10 depozite noi se află în faza de proiectare.
          • Investiții din fonduri proprii și bugetare

            „Din fonduri proprii, Romsilva a investit 40 milioane lei în utilaje forestiere prietenoase cu mediul, utilaje pentru pepiniere silvice, modernizarea centrelor de producție, precum și în amenajări piscicole și vânătorești”, precizează RNP-Romsilva.

            De asemenea, din fonduri bugetare și împrumuturi externe, au fost realizate:

            • 34 milioane lei pentru refacerea drumurilor forestiere afectate de calamități și pentru lucrări de corectare a torenților;
            • peste 15 milioane lei pentru amenajarea de perdele forestiere.
            • Planuri ambițioase pentru anul viitor

              Pentru anul viitor, Romsilva are prevăzute investiții de aproximativ 337 milioane lei, din care:

              • 40 milioane lei din fonduri proprii;
              • 200 milioane lei din fondul de accesibilizare;
              • aproximativ 97 milioane lei din fonduri bugetare și credite externe.
              • Romsilva, administratorul a aproape jumătate din pădurile României

                În prezent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează:

                • 3,13 milioane hectare de păduri, proprietate publică a statului, reprezentând 48% din pădurile României;
                • o rețea de 26.454 kilometri de drumuri forestiere, proprietate publică a statului.
                • Totodată, Romsilva asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion de hectare de păduri aparținând altor proprietari, pe baza contractelor.

                  Toate pădurile aflate în proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier la standarde internaționale, subliniază reprezentanții regiei.

                  Sursă: Agerpres

                  Urmărește-ne și pe Google News

                  Post-ul Romsilva: investiții de 289 milioane lei în 2025 apare prima dată în Radio România Reșița.

                  0 min
                • Senatul aprobă modernizarea liniei ferate Caransebeș–Arad pentru dezvoltarea regională

                  Senatul, camera decizională, a aprobat recent legea care asigură finanțarea modernizării liniei ferate Caransebeș–Arad, după ce Camera Deputaților aprobase proiectul la începutul lunii decembrie. Legea va fi trimisă la promulgare către Președinte și este de așteptat să intre în vigoare până la sfârșitul acestui an.

                  Detalii despre proiect și sectoare

                  Modernizarea liniei ferate este împărțită în patru sectoare principale:

                  • Caransebeș – Arad – Lugoj: 39,38 km
                  • Lugoj – Timișoara Est: 53,91 km
                  • Timișoara Ronat Triaj gr. D: 13,86 km
                  • Ronat Triaj – Arad: 54,86 km
                  • Lungimea totală depășește 160 km, iar investiția se ridică la 1,758 miliarde de lei, cu termen de finalizare în anul 2029.

                    Beneficiile pentru Banatul Montan și economia locală

                    Această investiție strategică face parte dintr-un plan mai larg de deblocare economică a Banatului Montan, vizând:

                    • Reducerea izolării regiunii
                    • Crearea de oportunități pentru investitori
                    • Modernizarea infrastructurii de transport feroviar între Caransebeș, Timișoara și Arad
                    • Președintele CJ Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, a mulțumit colegilor parlamentari, în special colegei Silvia Mihalcea, pentru sprijinul acordat în accelerarea procedurilor legislative.

                      O investiție cu impact pe termen lung

                      Proiectul modernizează infrastructura feroviară crucială pentru transportul regional și contribuie la integrarea economică a Banatului Montan. Modernizarea liniei ferate Caransebeș–Arad va facilita transportul mai rapid al călătorilor și al mărfurilor, va reduce timpii de deplasare și va crește siguranța pe această rută strategică.

                      Urmărește-ne și pe Google News

                      Post-ul Senatul aprobă modernizarea liniei ferate Caransebeș–Arad pentru dezvoltarea regională apare prima dată în Radio România Reșița.

                      0 min
                    • Timișoara modernizează iluminatul public pe 66 de străzi cu tehnologie LED și energie verde

                      Primăria Municipiului Timișoara extinde proiectul de modernizare a iluminatului public pe 66 de străzi și bulevarde, după ce în această toamnă au fost finalizate lucrările pe alte 64 de artere. Suma de 6 milioane de lei, obținută prin Programul privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, va fi completată cu 6 milioane lei din bugetul local, pentru a acoperi costurile totale ale investiției.

                      Tehnologie LED de ultimă generație

                      Noile corpuri de iluminat LED vor reduce semnificativ consumul de energie și vor avea o durată de viață mai lungă. Intensitatea luminii va fi ajustată automat în funcție de trafic, pentru a spori siguranța rutieră și vizibilitatea pietonilor pe timp de noapte.

                      Reducerea consumului și a emisiilor de carbon

                      Modernizarea iluminatului va reduce consumul anual de energie primară de la 2.099.572 kWh la 801.185 kWh. În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră vor scădea de la 556,39 tone CO2 la 212,31 tone CO2 pe an, contribuind semnificativ la obiectivele orașului privind sustenabilitatea și combaterea schimbărilor climatice.

                      Lista străzilor incluse în proiect

                      Pe cele 66 de străzi și bulevarde vor fi instalate peste 3.000 de corpuri de iluminat LED. Printre arterele vizate se numără: Armoniei, Ion Ionescu de la Brad, Grigore T. Popa, Sfinții Apostoli Petru și Pavel, Calea Dorobanților, Palmierilor, Calea Ghirodei, Calea Bogdăneștilor, Dunărea, Torac, Emile Zola, Piața Domășneanu, Horia, Victor Hugo, Aluniș, Calea Urseni, Martir Vasile Balmuș, Popa Șapcă și Ion Mihalache. Modernizarea iluminatului va face străzile mai sigure și mai luminoase, protejând pietonii și reducând risipa de energie.

                      Primul parc fotovoltaic din Timișoara

                      În paralel, Primăria Timișoara dezvoltă primul parc fotovoltaic al orașului, pe 20 de hectare în cartierul Freidorf. Energia produsă aici va acoperi aproximativ două treimi din necesarul de iluminat public, contribuind la reducerea facturii de energie și promovând un oraș mai verde și mai sustenabil.

                      Beneficii pentru comunitate și mediu

                      Investiția va reduce costurile cu energia, va crește siguranța pietonilor și va scădea emisiile de CO2. În plus, Timișoara va deveni un oraș mai modern, mai verde și mai prietenos cu mediul, iar proiectul va servi ca model de bune practici pentru alte municipalități din România.

                      Post-ul Timișoara modernizează iluminatul public pe 66 de străzi cu tehnologie LED și energie verde apare prima dată în Radio România Reșița.

                      0 min
                    • Investiție majoră în energia Reșiței: centrală electrică pe gaz natural de 100 MW

                      Investiție majoră în energia Reșiței: Centrală electrică pe gaz natural de 100 MW, realizată de o companie din grupul PPC România

                      Reșița face un pas strategic important în modernizarea infrastructurii energetice, printr-o investiție majoră care va contribui direct la dezvoltarea economică și la creșterea atractivității orașului pentru investitori.

                      O companie din grupul PPC România va construi o centrală electrică pe gaz natural, cu o capacitate de aproximativ 100 MW, pe Valea Terovei, pe terenul fostei platforme UCC – Uzina Cocso Chimică.

                      Anunțul a fost făcut de ADLR – Agenția de Dezvoltare Locală Reșița, care a avut un rol esențial, alături de municipalitate, în crearea cadrului necesar pentru implementarea acestui proiect strategic.

                      Unde va fi construită noua centrală electrică din Reșița?

                      Noua centrală va fi amplasată:

                      • în Reșița, pe Valea Terovei
                      • pe terenul fostei platforme industriale UCC (Uzina Cocso Chimică)
                      • Această alegere valorifică o zonă industrială existentă și contribuie la reconversia economică și ecologică a orașului.

                        Rolul ADLR și al municipalității Reșița

                        Implementarea investiției a fost posibilă datorită:

                        • implicării active a ADLR – Agenția de Dezvoltare Locală Reșița
                        • sprijinului constant al Primăriei Municipiului Reșița
                        • unei colaborări susținute de peste un an între autorități și investitor
                        • Prin aceste eforturi comune, au fost create condițiile optime pentru atragerea unei investiții strategice în sectorul energetic.

                          Ce beneficii aduce proiectul pentru Reșița?

                          Energie stabilă și sigură

                          Noua centrală pe gaz natural va asigura o sursă de energie fiabilă, esențială pentru:

                          • funcționarea industriei locale
                          • atragerea de noi investitori
                          • creșterea siguranței energetice a orașului
                          • Noi locuri de muncă

                            Investiția va genera:

                            • locuri de muncă în faza de construcție
                            • oportunități de angajare pe termen lung
                            • dezvoltarea competențelor locale în domeniul energetic
                            • Dezvoltare economică și venituri locale

                              Proiectul va contribui la:

                              • creșterea veniturilor la bugetul local
                              • revitalizarea unei zone industriale
                              • consolidarea poziției Reșiței ca pol energetic regional
                              • Un pas strategic pentru dezvoltarea durabilă a Reșiței

                                ADLR – Agenția de Dezvoltare Locală Reșița salută această inițiativă și o consideră:

                                • un pas decisiv spre modernizarea infrastructurii energetice
                                • o investiție cu beneficii reale pentru comunitate
                                • un exemplu de colaborare eficientă între autorități și mediul privat
                                • Această investiție consolidează direcția Reșiței către dezvoltare durabilă, inovare și competitivitate economică.

                                  Sursa foto: ADLR – Agentia de Dezvoltare Locala Resita 

                                  Post-ul Investiție majoră în energia Reșiței: centrală electrică pe gaz natural de 100 MW apare prima dată în Radio România Reșița.

                                  0 min
                                • Proiectul viitorului spital oncologic de la Reșița avansează. Lucrările de pregătire a terenului sunt în plină desfășurare la fostul Institut de Proiectări

                                  Proiectul spitalului oncologic de la Reşița face paşi concreți. Clădirea în care îşi va desfăşura unitatea medicală activitatea este curăţată şi igienizată cu sprijinul echipelor de deținuți de la Penitenciarul Timișoara, iar procesul de organizare continuă într-un ritm susținut.

                                  Managerul OncoHelp Timișoara, Valeriu Borugă, a declarat că lucrările au avansat chiar mai repede decât se estima inițial.

                                  „Am fost chiar astăzi pe teren și am văzut că se lucrează. Au avansat surprinzător de repede. Sunt adunate grămezi mari de resturi, iar următorul pas va fi organizarea lor cu ajutorul containerelor, pentru a elibera complet zona”, a explicat acesta.

                                  Documentația de arhitectură, în fază avansată

                                  În paralel cu lucrările din teren, proiectul se află într-o etapă importantă și din punct de vedere tehnic. Documentația de arhitectură este aproape finalizată, iar în ultimele zile au avut loc noi discuții cu echipa de arhitecți privind circuitele medicale, funcționalitatea fiecărui spațiu și organizarea pe etaje a viitorului spital.

                                  „Lucrurile sunt deja stabilite. Acum, în funcție de structura de rezistență a clădirii, se așază acest puzzle astfel încât spitalul să funcționeze exact așa cum ne dorim, la standarde moderne”, a mai precizat Valeriu Borugă.

                                  După finalizarea proiectului tehnic, vor fi demarate procedurile pentru obținerea avizelor și a documentațiilor necesare începerii construcției propriu-zise. Reprezentanții OncoHelp subliniază că aceste etape necesită timp, însă dau asigurări că, în cursul anului viitor, vor fi vizibile progrese clare și la exteriorul viitorului spital oncologic.

                                  Un spital vital pentru pacienții din Caraș-Severin

                                  Viitorul spital oncologic de la Reșița este un proiect esențial pentru pacienții din Caraș-Severin, care în prezent sunt nevoiți să facă naveta la Timișoara sau în alte centre universitare pentru tratamente precum chimioterapia, radioterapia sau imunoterapia. O unitate medicală modernă, mai aproape de casă, ar reduce semnificativ costurile, efortul fizic și riscurile pentru bolnavii oncologici.

                                  Cum pot contribui cei care doresc să ajute

                                  Persoanele care doresc să sprijine realizarea acestui proiect pot face donații prin mai multe metode:

                                  • prin SMS la numărul 8845, cu textul ONCOHELP;
                                  • online, pe platforma muzicapentruviata.ro.
                                  • Fiecare donație înseamnă un pas mai aproape de un spital oncologic la Reșița, un loc unde tratamentul, speranța și demnitatea să fie mai aproape de cei care luptă cu cancerul.

                                    Urmărește-ne și pe Google News

                                    Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

                                    Post-ul Proiectul viitorului spital oncologic de la Reșița avansează. Lucrările de pregătire a terenului sunt în plină desfășurare la fostul Institut de Proiectări apare prima dată în Radio România Reșița.

                                    0 min
                                  • Spitalul Județean din Reșița are RMN nou

                                    Noul aparat de Rezonanță Magnetică Nucleară (RMN) a fost deja instalat și va fi funcțional, anunță președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu. În această perioadă, angajații unității spitalicești sunt instruiți privind modul de utilizare. În curând, pacienții din Banatul Montan nu vor mai fi obligați să meargă la privat sau la Timișoara.

                                    Consiliului Județean Caraș-Severin are și alte proiecte în derulare pentru Spitalul Județean
                                    • Amenajarea unui compartiment cu paturi de îngrijiri paliative în regim de spitalizare continuă – 10.468.995,04 lei
                                    • Dotarea cu echipamente medicale a Secției de Oncologie – 17.892.028,91 lei
                                    • Dotarea cu echipamente a laboratorului de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului – 4.456.847,50 lei
                                    • Înființarea și dotarea cu echipamente medicale a USTACC din cadrul SJU Reșița – 5.285.939,81 lei (proiect în evaluare tehnică și financiară)
                                    • Extinderea și dotarea centrului politraumă – 29.932.621,08 lei (proiect în evaluare tehnică și financiară)
                                    • În această vară, secția condusă atunci de medicul Cristian Toader a recepționat un aparat de endoscopie digestivă de ultimă generație. Aparatul a costat aproape 150.000 de euro și a fost achiziționat din banii proprii ai Consiliului Județean.

                                      Urmărește-ne și pe Google News

                                      Post-ul Spitalul Județean din Reșița are RMN nou apare prima dată în Radio România Reșița.

                                      0 min
                                    • Program special de lucru la poştă în perioada sărbătorilor de iarnă 2025–2026. Anunț pentru cetățeni!

                                      Instituțiile și punctele de lucru ale Oficiului Judeţean de Poştă Caraş-Severin vor avea program modificat în perioada sărbătorilor de iarnă, potrivit unui anunț oficial afișat pentru intervalul 24 decembrie 2025 – 7 ianuarie 2026. Cetățenii sunt sfătuiți să țină cont de zilele în care activitatea este suspendată sau redusă.

                                      Programul de lucru de Crăciun 2025
                                      • Miercuri, 24 decembrie 2025 – deschis între 08:00 – 16:00
                                      • Joi, 25 decembrie 2025 – închis (Crăciunul)
                                      • Vineri, 26 decembrie 2025 – închis (a doua zi de Crăciun)
                                      • Programul de lucru de Anul Nou 2026
                                        • Miercuri, 31 decembrie 2025 – deschis între 08:00 – 16:00
                                        • Joi, 1 ianuarie 2026 – închis (Anul Nou)
                                        • Vineri, 2 ianuarie 2026 – închis
                                        • Reluarea activității în luna ianuarie 2026
                                          • Luni, 5 ianuarie 2026 – program normal
                                          • Marți, 6 ianuarie 2026 – închis (Boboteaza)
                                          • Miercuri, 7 ianuarie 2026 – închis (Sfântul Ioan)
                                          • Activitatea va fi reluată conform programului obișnuit după această perioadă.

                                            Recomandare pentru cetățeni

                                            Pentru a evita deplasările inutile, cetățenii sunt încurajați să își planifice din timp solicitările, ținând cont de zilele nelucrătoare legale și de programul redus din ajunul sărbătorilor.

                                            Acest program special de lucru pentru sărbătorile de iarnă 2025–2026 este afișat pentru informarea corectă a publicului și respectarea zilelor legale nelucrătoare.

                                            Urmărește-ne și pe Google News

                                            Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

                                            Post-ul Program special de lucru la poştă în perioada sărbătorilor de iarnă 2025–2026. Anunț pentru cetățeni! apare prima dată în Radio România Reșița.

                                            0 min

                                          About Radio România Reșița

                                          From the publisher's feed

                                          Mai mult decât se aude!