Radio România Reșița

De 1 Decembrie, Radio Reșița aduce în prim-plan poveștile medicilor din sistemul UPU-SMURD care, prin sacrificiu, empatie și profesionalism, salvează vieți în tăcere. Descoperă poveștile impresionante ale medicilor Alexandru Ciuta și Alexandru Brici, doi profesionişti ai sistemului medical din Caraș-Severin.

De 1 Decembrie, o zi în care ne aducem aminte cine suntem și ce ne unește, alegem să vorbim despre acei români care nu apar pe afișe, nu cer aplauze și nu caută recunoaștere. Ei sunt „Eroii din spate”, oamenii care țes în tăcere fibra vie a acestei țări. Oameni care salvează, vindecă, uneori în condiții imposibile.

La doar 33 de ani, medicul specialist în medicină de urgență Alexandru Ciuta din Reșița are deja un parcurs profesional remarcabil şi un CV bogat. Activează în prezent la Spitalul Județean de Urgență Reșița, efectuează gărzi la Spitalul Județean Deva și îşi desfăşoară activitatea şi pe elicopterul SMURD.

A trecut prin unități de urgență din Timișoara, Arad și alte orașe, perfecționându-și abilitățile într-un ritm intens. A predat medicină de urgență în școli postliceale și a participat la cursuri, conferințe și misiuni internaționale care i-au modelat profesionalismul. Pentru el, medicina înseamnă profesionalism, empatie și reacție rapidă. Înseamnă nopți nedormite, zile fără pauze, momente de epuizare. Dar niciodată renunțare!

Alexandru Ciuta şi-a desfăşurat prima misiune internațională, în studenție, în Ghana. Această experienţă i-a schimbat modul de a privi lumea și suferința. În plină pandemie a plecat în Tunisia, desfăşurându-şi activitatea într-un sistem lipsit aproape complet de resurse. A fost detaşat şi în Vama Siret, în primele zile ale războiului din Ucraina, printre oameni disperați, frig și incertitudine. Acolo a văzut suferință, curaj și disperare. Acolo a văzut ce înseamnă cu adevărat să fii medic!

Decorat de președintele României, Alexandru Ciuta spune că: „A fost prima recunoaștere oficială din viața mea. Am simțit că am realizat ceva.” Dar cea mai mare mulțumire rămâne aceeași: pacientul care trăiește.

Pentru Alexandru Brici drumul său în sistemul medical începe în 2011, odată cu rezidențiatul în Urgență la Spitalul Județean Reșița. În 2016 devine medic specialist, iar în 2022 medic primar. Din 2020 este medic-șef UPU Reșița, coordonând activități critice, echipe, resurse și decizii care pot schimba destine.

În paralel, timp de 14 ani, a făcut parte din echipa SMURD, iar din 2021 este membru al SMURD AERO, cu misiuni aeromedicale extrem de complexe.

Ziua începe odată cu răsăritul, cu verificări riguroase: aparatură, medicație, protocoale, checklist-uri.
Misiunile pot fi:

Totul se desfășoară într-o cursă contra-cronometru, în care deciziile nu sunt doar tehnice, ci și morale.

Elicopterul, spune el, este atractiv pentru toată lumea, dar puțini pot trăi cu ritmul lui: „Cine alege medicina de urgență trebuie să renunțe la sărbători, weekenduri, zile de naștere.”

Cei doi medici de 1 Decembrie nu vor recunoaștere. Își duc misiunea mai departe, zi după zi, indiferent de situație. Pentru ei, răsplata înseamnă: un pacient care respiră din nou, un copil care aleargă prin holul spitalului, o mamă care își strânge copilul în brațe!

La mulți ani, România!
La mulți ani celor care ne țin pe toți în viață!

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Eroii nevăzuți din SMURD: două povești reale despre curaj, sacrificiu și iubire de țară apare prima dată în Radio România Reșița.

În mai multe cartiere din Reșița sunt deschise în această perioadă șantiere pentru modernizarea infrastructurii. O parte dintre ele vizează refacerea tramei stradale, dar majoritatea sunt realizate pentru înlocuirea rețelelor de canalizare. Așa se întâmplă în microraionul 4, în Driglovăț, în Moroasa, dar și pe strada G.A. Petculescu. Primarul Ioan Popa a spus în emisiunea „Banatul în direct”, că lucrările sunt necesare, chiar dacă se crează un disconfort major.

„Pe G.A. Petculescu avem în plan să modernizăm strada din resursă proprie, pentru că nu există o axă de finanțare. Am așteptat ca AquaCaraș să-și termine investițiile de modernizare a infrastructurii de apă-canal în zonă. Toată primăvara și vara s-a lucrat la acest proiect, iar acum este aproape de finalizare. În momentul în care AquaCaraș ne dă verde, o să intrăm cu colegii de la Primărie pentru reabilitarea și modernizarea acestei străzi, alei, trotuare”.

În Reșița se lucrează și în alte cartiere. În Driglovăț a fost decopertată toată strada.

Strada Călărașilor a fost afectată de lucrări, la fel și strada Alexandru Odobescu, spre ISU Semenic. Probleme sunt și pe arterele din cartierul Stavila. În plus, este necesară și refacerea străzilor Bârzavei, Prislop, Colinei. În partea cealaltă a orașului, s-a dat ordin de spargere în Catanga. Totodată, au început lucrările în Parcul Tricolorului și se lucrează la promenada de pe malul drept al Bârzavei.

„Toate aceste șantiere vor presupune un anumit disconfort pentru cetățeni, în zona în care se fac. Eu îmi cer scuze în numele Primăriei, dar, așa cum am mai spus, dacă nu spargi ouă, nu poți face omletă”.

Primarul Ioan Popa a mai spus că până la finalul anului trebuie recepționate lucrările de pe străzile din Dealul Mare. La acestea se adaugă Centrul Multifuncțional din Luncă, grădinița Palatul Fermecat și blocul din Mociur.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Mai multe cartiere din Reșița sunt afectate de șantierele deschise de AquaCaraș apare prima dată în Radio România Reșița.

Două dintre cele mai mari legende ale fotbalului românesc, Gheorghe Hagi și Gheorghe Popescu, au transmis mesaje speciale cu ocazia Zilei Naționale a României – 1 Decembrie, amintind de mândria de a purta tricoul naţional și de legătura profundă cu țara pe care au reprezentat-o pe marile stadioane ale lumii.

Fostul căpitan al echipei naționale, Gheorghe Popescu, a rememorat emoția primelor momente sub tricolor.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, acesta a subliniat cât de mult a însemnat pentru el cariera din națională:

„Am visat să joc pentru tine și am fost cel mai fericit când mi-am îndeplinit visul. Îți mulțumesc pentru fiecare emoție trăită sub tricolor. Să avem grijă de casa noastră, să o iubim mai mult, să o apărăm și să ne aducem aminte mereu că nicăieri nu-i ca acasă. La mulți ani, România mea!”

Gheorghe Popescu a strâns 115 selecții la echipa națională, fiind unul dintre cei mai respectați fundași ai generației de aur.

La rândul său, Gheorghe Hagi, considerat „Regele” fotbalului românesc și simbol al generației de aur, a transmis un mesaj scurt, dar puternic:

„La mulți ani, România! Întotdeauna o mândrie să te reprezint!”

Hagi rămâne unul dintre cei mai iubiți sportivi ai României, iar cuvintele sale reamintesc mândria de a fi român și de a duce numele țării pe culmile performanței.

Foto Gheorghe Hagi/Gheorghe Popescu – Facebook

Post-ul Gheorghe Hagi şi Gheorghe Popescu, mesaje emoţionante de Ziua Naţională a României:„Întotdeauna o mândrie să te reprezint!” apare prima dată în Radio România Reșița.

”Suntem şi vom rămâne datori să îi cinstim pe cei care au apărat cu preţul vieţii idealurile noastre de libertate, iar datorită lor trăim astăzi într-o Românie liberă, demnă, democratică şi europeană”, transmite președintele Nicușor Dan.

Preşedintele Nicuşor Dan a oferit o singură decoraţie cu ocazia Zilei Naţionale, veteranul de război, colonel (r.) Ion Vasile Banu primind Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler.

”La 107 ani, domnul Ion Vasile Banu reprezintă esenţa a ceea ce înseamnă dragostea de ţară”, susține liderul de la Palatul Cotroceni în mesajul transmis luni, precizând că prin acest gest este omagiată întreaga generaţie de eroi care au scris cu sângele lor destinul ţării noastre.

”Suntem şi vom rămâne datori să îi cinstim pe cei care au apărat cu preţul vieţii idealurile noastre de libertate, iar datorită lor trăim astăzi într-o Românie liberă, demnă, democratică şi europeană”, subliniază preşedintele.

”Cu prilejul Zilei Naţionale a României, l-am decorat pe veteranul de război, colonel (r.) Ion Vasile Banu, cu Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler. La 107 ani, domnul Ion Vasile Banu reprezintă esenţa a ceea ce înseamnă dragostea de ţară: un om care, la doar 21 de ani, a intrat în Armata României şi a luptat cu dăruire pentru eliberarea Basarabiei în 1941 şi pe frontul de la Cotul Donului în 1942”, scrie preşedintele pe X.

În opinia sa, curajul, sacrificiul şi demnitatea cu care şi-a servit patria sunt lecţii care ne obligă să ne plecăm cu respect în faţa sa.

”Distincţia pe care i-am conferit-o este un gest de recunoaştere pentru serviciile sale militare excepţionale din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar şi pentru implicarea sa neobosită în viaţa comunităţii după încheierea conflictului”, precizează Nicuşor Dan.

”În acest an, aceasta este singura decoraţie conferită cu prilejul zilei de 1 Decembrie, un gest simbolic, prin care aducem un omagiu întregii generaţii de eroi care au scris cu sângele lor destinul ţării noastre. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români de pretutindeni!”, notează preşedintele în finalul mesajului.

Foto: Facebook | Nicușor Dan

Post-ul Veteran de război, centenarul Ion Vasile Banu primește Ordinul Virtutea Militară în grad de Cavaler apare prima dată în Radio România Reșița.

„Fiecare serviciu public care funcţionează mai eficient, fiecare lucrare bine făcută, fiecare produs de calitate şi fiecare investiţie de succes, publică sau privată, reprezintă o formă reală de patriotism”, a transmis prim-ministrul.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, luni, 1 Decembrie, de Ziua Națională, că România poate trece peste greutăți și poate construi un viitor mai bun.

„Dragi români, Marea Unire din 1918 este, cred eu, cel mai frumos moment al istoriei noastre naţionale. E temelia României de azi, e amintirea marilor sacrificii din Primul Război Mondial şi e o lecţie permanentă de solidaritate românească.

1 decembrie ne îndeamnă să avem încredere în România şi în noi înşine. Românii pot şi România poate să treacă peste greutăţi, să urce mai sus, să construiască un viitor mai bun”, a transmis Ilie Bolojan, conform unui comunicat de presă transmis de Guvern.

Prim-ministrul a adăugat că Unirea din anul 1918 ne-a dat dreptul de a fi o naţiune întreagă, dar şi datoria de a munci pentru bunăstarea naţională.

„Datoria de român şi datoria de cetăţean merg mână în mână, iar atunci când ne facem această dublă datorie, România merge înainte.

De aceea, fiecare serviciu public care funcţionează mai eficient, fiecare lucrare bine făcută, fiecare produs de calitate şi fiecare investiţie de succes, publică sau privată, reprezintă o formă reală de patriotism.

Vă mulţumesc tuturor celor care, prin muncă şi decenţă, faceţi o Românie mai bună. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români – din ţară şi din diaspora!”, mai arată mesajul premierului.

Foto: Facebook/ Guvernul României

Post-ul Ilie Bolojan, de 1 Decembrie: România poate să construiască un viitor mai bun apare prima dată în Radio România Reșița.

Centura de sud a Reșiței – de la km 8 până la Parcul industrial – a primit finanțare de la Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest. Este vorba despre aproape 11 milioane de euro, dintre care 10,6 milioane sunt fonduri nerambursabile. Ruta nou creată va devia traficul greu departe de cartierul Lunca Bârzavei și de zonele centrale ale Reșiței, spune primarul Ioan Popa.

„Legătura rutieră între DN 58 și Valea Țerovei (zona industrială)” este o investiție în mobilitate, în dezvoltare economică și, mai ales, în confortul și siguranța oamenilor.

Proiectul va transforma drumul de pământ care leagă strada Valea Țerovei de DN 58 într-o arteră rutieră modernă cu o lungime de aproape 5 kilometri. Va permite scăderea timpului petrecut în trafic, dar și îmbunătățirea calității aerului. Practic, va deveni o supapă care eliberează orașul de blocaje, zgomot și poluare. În plus, zona industrială Valea Țerovei va fi mai accesibilă pentru investitori și angajați.

Drumul va avea două sensuri giratorii, la intersecțiile cu DN 58 și la DC 91 (Valea Țerovei), șanțuri și rigole pentru preluarea apelor pluviale, parapete și sisteme moderne de semnalizare. Totodată, va beneficia de iluminat public pe întreaga sa lungime.

Georgiana Radac, Directorul Direcției Generale Autoritate de Management PR Vest 2021-2027, spune că este o investiție strategică.

”Vorbim despre un drum care a lipsit mult timp și care va schimba circulația, confortul și siguranța în oraș. Un proiect util, bine ancorat în nevoile reale și cu efect pe termen lung asupra dezvoltării economice a Reșiței”.

Finalizarea lucrărilor la centura de sud este estimată pentru 30 iunie 2028.

Contractul semnat vineri este primul pe componenta de decongestionare a traficului. Pentru municipiile din regiune, ADR Vest a alocat 43,55 milioane de euro, prin Programul Regional Vest.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Centura de sud a Reșiței a primit finanțare apare prima dată în Radio România Reșița.

Secțiunea Margina – Holdea, parte esențială a lotului de autostradă Lugoj – Deva, avansează rapid chiar și în condiții meteo dificile. UMB Grup și Euro-Asfalt, constructorii contractați, lucrează pe 11 fronturi active, adaptându-se constant la solicitările geologice ale terenului. Proiectul are o importanță strategică pentru infrastructura națională și pentru reducerea emisiilor prin fluidizarea traficului greu în zona montană.

Ploile abundente și solul saturat de apă au făcut accesul dificil în șantierul de la A1 Margina – Holdea, însă echipele continuă lucrările fără întrerupere, menținând ritmul prevăzut în graficul tehnic.

În subteran, se acordă o atenție sporită stratificației terenului. Geologul prezent permanent la fața locului monitorizează frontul de lucru, adaptând soluțiile tehnice în timp real pentru asigurarea siguranței și durabilității structurii.

Construcția tunelurilor reprezintă una dintre cele mai complexe etape ale proiectului. Odată finalizate, acestea vor contribui la reducerea consumului de combustibil și a emisiilor prin eliminarea traficului dificil de pe actuala rută cu serpentine, opriri dese și zone de risc.

Pe sensul de mers spre Lugoj se evacuează pământul de sub plăcile de protecție, iar pe sensul spre Deva continuă săparea în subteran. Această soluție tehnică modernă ajută la integrarea infrastructurii în mediu, reducând impactul asupra habitatelor naturale și protejând relieful.

Secțiunea Margina – Holdea are o lungime totală de 9,13 km, dintre care:

Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

După finalizare, legătura rutieră Sibiu (Boița) – Nădlac va fi completă, cu peste 317 km de autostradă continuă, o premieră în infrastructura rutieră a României.

Post-ul Lucrările la secțiunea verde A1 Margina–Holdea continuă în ritm alert, în ciuda vremii nefavorabile apare prima dată în Radio România Reșița.

Un doctor în sociologia practicilor alimentare și un jurnalist specializat în gastronomie au explicat pentru HotNews.ro de când și mai ales de ce a devenit fasolea cu ciolan un mod tradițional de sărbătorire a Zilei Naționale a României.

Dacă e 1 decembrie, avem Ziua Națională în care se sărbătorește un moment important din istoria românilor: Marea Adunare de la Alba-Iulia, unde în 1918 s-a votat unirea Transilvaniei cu România. E un eveniment care an de an e marcat prin parade militare și porții de fasole cu ciolan.

Dacă parada militară putem s-o înțelegem într-o oarecare măsură, având în vedere contextul istoric de atunci, fasolea cu ciolan este pentru mulți un mister. De când și mai ales de ce a devenit acest fel de mâncare unul care se consumă în mod tradițional la sărbătorirea Zilei Naționale a României?

Pentru a ne lămuri l-am întrebat mai multe pe Cosmin Dragomir, jurnalist specializat în gastronomie, istoric și antropolog amator și, printre altele, fondator gastroart.ro– prima revistă dedicată cercetării istoriei gastronomiei românești.

De asemenea, pe același subiect ne-a oferit informații valoroase și Adriana Sohodoleanu, doctor în sociologia practicilor alimentare, fondator al site-ului de cultură gastronomică Biscuit.ro și lector la TASTE Culinary Business Academy.

Cosmin ne spune că fasolea este unul dintre ingredientele de bază ale bucătăriei rurale de iarnă de la noi, asta abia după ce am importat-o, pentru că fasolea nu este o plantă care crește în spațiul danubiano-pontic de prea mult timp.

„Că fasole n-am avut pe aceste plaiuri știe tot omu’. Avurăm mazăre, apoi am aclimatizat bobul (originar din zona mediteraneeană sau Asia Centrală), lintea (din Orientul Apropiat), fasole (din Americi) iar prima orezărie de la noi datează din sec. al XVIII-lea, în Banat.”

De asemenea, și partea cu afumătură am împrumutat-o din Europa Nordică, spune Cosmin. „De aici și toată vărzăraia cu afumătură specifică Ardealului, împreunarea cu fasolea e totuși de dată mai recentă.

Bașca, fasolea de dulce nu prea se cade în postul Crăciunului, așa că rămâne să ne întrebăm de unde și până unde obiceiul de a mânca fasole cu afumătură de Ziua Națională.”

El ne mai spune că răspunsul este unul destul de simplu și de dată recentă.

„Pe 1 decembrie 2000, România sărbătorea Ziua Națională, dar și aniversarea ProTv-ului, prilej cu care postul de televiziune a lansat campania „Marea ciolaniadă” și, de la o marmită cazonă, Teo Trandafir servea cu zor ostașii patriei & alți doritori.

Strachina întinsă de vedeta TV a devenit, în foarte scurt timp, tradiție și obiceiul a fost clonat de cam toate administrațiile din țară.

Și Adriana Sohodoleanu ne confirmă acest lucru: „Meniurile tradiționale de sărbători, incluzând aici mai ales cel pentru Ziua Națională a României, sunt răspunsuri la situații noi prin asumarea unei referințe la situații vechi.

Poate părea o tradiție veche celor mai tineri, ceilalți își pot aminti însă că a apărut destul de recent, prin 2000. Ceaunul de fasole cu ciolan gătit public de 1 decembrie a devenit un simbol al acesteia și, deci, o tradiție reinventată prin preluarea și repetarea sa cvasiobligatorie la festivitățile oficiale, instituind, cum scrie antropologul Florin Dumitrescu, un mit culinar național ce își creează astfel propriul trecut.”

Cosmin ne amintește și că „ziua națională”, acest concept, este, istoric, recent și multe națiuni au fost întemeiate în secolul al XIX-lea. „Tot din acest motiv, mâncărurile naționale nu se înrudesc cu cele practicate din antichitate pe teritoriile respective. În cazul nostru, 1 decembrie a devenit Zi Națională abia în 1990 (înainte au fost cronologic: 24 ianuarie, 10 mai și 23 august).

Prin urmare nu putem vorbi decât de „tradiții” incipiente. Spre exemplu, caietul-agendă al Galeriilor Lafayette din 1940 ne propunea pentru meniul de 1 decembrie: prânz – tuslama, găină umplută și tort, iar la cină cârnați la grătar, varză călită și mere coapte.

Ne putem gândi că găina umplută e mâncare de sărbătoare, dar trebuie să ținem cont că în 1940, 1 decembrie a picat fix duminică. Dacă săpăm mai adânc în istorie, ajungem chiar în ziua faptei, în 1918, și aflăm că oamenii care au participat la Unire erau îndemnați să aducă „alimente de lipsă” și erau informați că „banchete şi mese comune nu vor fi”.

Dacă privim acest secol în ansamblu, observăm că 1 decembrie pică în postul Crăciunului și nu există nici o dezlegare. Prin urmare, într-o țară creștină și preponderent religioasă, mâncarea din această zi nu ar conține nici carne, nici pește, nici ouă, nici lactate.”

Și Adriana subliniază caracterul de „tradiție inventată” a ceaunului cu fasole cu ciolan cu ocazia Zilei Naționale. „Eu văd ceaunul cu fasole ca pe ceea ce Hobsbawm și Ranger numesc tradiție inventată.

Pare veche și poate pretinde o oarecare vechime, în plus e investită cu un grad mare de reprezentativitate. Însă este, de fapt, o reprezentare selectivă a trecutului, o revitalizare a unui consum alimentar considerat tradițional cu un scop.

Se sugerează o continuitate cu un trecut convenabil, chiar dacă este o formă de consum care nu seamănă cu cea originală (afumătura nu are ce căuta în post, printre altele).

Scopul exercițiului este clar – construiește un sens de apartenență, agregă, aduce împreună. De aceea mi se pare mult mai interesantă valența ei de comensalitate transgresivă. Este o comensalitate festivă și, deci, excepțional care aduce laolaltă temporar și simbolic grupuri separate, chiar prin confirmarea și întărirea poziției acestora.

Mâncăm toți împreună, în același timp, același preparat, uneori chiar și din același ceaun – suntem parte din același grup, suntem români. Cel puțin pentru o zi suntem toți la fel. Cumva, mâncarea nivelează diferențe și, deși recunoaște granițele dintre grupuri, ea le poate trece temporar și simbolic, creând o oportunitate pentru stabilirea unei relații de schimb prin intermediul unei mese.”

O mai întreb pe Adriana ce ar fi mai „românește” sau mai potrivit să mâncăm de 1 decembrie.

„Poate ceea ce ne leagă pe fiecare din noi de acest pământ? Poate ceea ce ne dădea bunica în copilărie sau ce mâncam în vizite la rude din alte regiuni, descoperind astfel diversitatea bucătărie românești și bucuria de a avea opțiuni, povești și, deci, amintiri.”

Post-ul Cum a ajuns fasolea cu ciolan mâncarea românilor de Ziua Națională? apare prima dată în Radio România Reșița.

Timișorenii vor plăti impozite locale după un sistem complet nou, votat în plenul Consiliului Local. Municipalitatea a decis ca imobilele să fie taxate în funcție de inelul de circulație în care sunt situate, nu după vechile zone de impozitare, considerate învechite și prea fragmentate. Proiectul a trecut la limită, cu 15 voturi „pentru”, și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Primăria susține că vechiul sistem, cu numeroase subzone și multe excepții, nu mai corespundea realității urbane. Intravilanul orașului s-a extins, iar standardele de urbanizare diferă mult între cartiere.

Astfel, administrația a propus un model simplificat:
4 zone concentrice, stabilite după depărtarea față de centrul Timișoarei.
Cu cât o proprietate este mai aproape de centru, cu atât impozitul va fi mai mare.

Totuși, metoda nu este lipsită de critici: există zone slab dezvoltate, cu infrastructură precară, care ajung să fie impozitate similar cu cartiere noi și bine dotate, doar pentru că se află într-un inel „superior”.

Viceprimarul Paula Romocean a explicat în plen că impactul financiar este redus și că majorările sunt „de ordinul câtorva lei”.

„Diferența între o zonă de impozitare și alta este de 4,5%. Dacă acum un apartament din zona B are un impozit de 130 de lei, va plăti 136 de lei. Aceasta este influența, la impozitele actuale, a noilor zone de impozitare”, a precizat Romocean.

Viceprimarul a adăugat că această formulă este temporară:

„Pe viitor, impozitul se va raporta la valoarea de piață stabilită de grila notarilor publici. Actualele niveluri de impozitare vor rămâne valabile un an sau doi în zonele propuse.”

Administrația locală a recunoscut că schimbarea vine și în contextul unor așteptate modificări legislative la nivel național, care ar putea influența modul în care localitățile își stabilesc zonele de impozitare. Până atunci, Timișoara merge înainte cu noul model al celor patru inele – un sistem simplificat, dar care ridică deja întrebări despre echitate și nivelul real de dezvoltare al unor cartiere.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Timișoara schimbă modul de taxare a imobilelor apare prima dată în Radio România Reșița.

Alba Iulia, orașul-simbol al României moderne, se pregătește să trăiască din nou emoția Zilei Naționale. Ca în fiecare an, locul unde în 1918 s-a decis unirea Transilvaniei cu România devine punctul central al sărbătorii, reunind mii de oameni, tradiții și istorie vie.

Cele două momente-cheie ale zilei sunt ceremonia de depunere a coroanelor și impresionanta paradă militară, desfășurată pe cel mai important bulevard al orașului.

Monumentul „Marii Uniri”
13:15 – Ceremonie militară de depunere de coroane și jerbe de flori
Un moment solemn dedicat eroilor care au făcut posibilă România de astăzi. Reprezentanți ai instituțiilor publice, oficialități și militari vor aduce omagiu generațiilor care au scris istorie.

Bulevardul 1 Decembrie 1918
14:00 – Parada militară și defilarea tehnicii de luptă
Alba Iulia devine centrul atenției printr-o amplă desfășurare de forțe: trupe, tehnică militară modernă, fanfare și echipamente care reprezintă capacitatea de apărare a României.

Peste 1.000 de militari și specialiști vor defila în fața publicului, reprezentând unele dintre cele mai importante instituții ale statului:

Foto Radio Romania Actualitati

Post-ul Parada de 1 Decembrie 2025 la Alba Iulia – program complet și atmosferă de sărbătoare în orașul Marii Uniri apare prima dată în Radio România Reșița.