Radio România Reșița

Fostul primar Claudiu Buciu a acuzat administrația locală și Casa de Cultură „Traian Grozăvescu” de majorarea nejustificată a tarifelor pentru evenimentele programate la final de an. Actualul edil, Călin Dobra, respinge acuzațiile. El afirmă că rectificarea bugetară propusă pentru această săptămână nu implică nicio creștere de tarife, ci doar o reașezare a sumelor deja existente în buget.

Primarul Lugojului a explicat că rectificarea bugetară vizează exclusiv realocarea unor sume pentru activitățile culturale tradiționale ale finalului de an:
„Nu se pune în discuție rectificarea bugetului Casei de Cultură prin creșteri de tarife. Este vorba despre reașezarea sumelor pentru aniversarea a 130 de ani de la nașterea tenorului Traian Grozăvescu, Ziua Națională, deschiderea Târgului de Crăciun, Revelionul, Ziua Lugojului și Gala Premiilor Lugojene”, a declarat Călin Dobra.

Edilul subliniază că administrația locală va continua să susțină financiar proiectele culturale ale orașului, fie că vorbim despre tradiții folclorice, teatru sau repunerea în valoare a corului „Ion Vidu”.
„Bugetul Casei de Cultură a pornit în 2025 de la 2,4 milioane lei. Execuția este acum de 1,8 milioane, față de cei 4 milioane din 2024”, a adăugat primarul.

Ilie Petrovici, directorul Casei de Cultură „Traian Grozăvescu”, confirmă poziția administrației locale și clarifică aspectele tehnice ale bugetului instituției:
„Bugetul alocat manifestărilor culturale pentru sfârșitul de an nu a crescut. Tot ceea ce se află în procedură reprezintă doar redistribuirea unor economii din bugetul aprobat pentru 2025, fără fonduri suplimentare și fără majorări bugetare. Scopul este suplimentarea sumelor pentru proiectele de final de an, pentru a asigura condiții adecvate și evenimente de calitate pentru comunitatea lugojană.”

Reacțiile celor doi reprezentanți ai administrației vin după ce fostul primar Claudiu Buciu a acuzat conducerea Casei de Cultură și actuala administrație că ar fi majorat tarifele percepute organizatorilor de evenimente pentru perioada sărbătorilor de iarnă.

Printre proiectele culturale pentru care se reașează bugetul se numără:

Toate proiectele sunt tradiționale și implică anual costuri semnificative, instituțiile vizate afirmând că redistribuirea bugetară este necesară pentru a asigura continuitatea și calitatea lor.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Primăria Lugoj și Casa de Cultură „Traian Grozăvescu” infirmă acuzațiile fostului edil: „Nu există majorări de tarife. Este doar o redistribuire de buget” apare prima dată în Radio România Reșița.

Zeci de angajați ai Camerei Deputaților au protestat, marți, pe holurile Parlamentului, față de posibilitatea tăierii salariilor cu 10%.

Ei au purtat afișe cu mesaje precum: ‘Fără noi, statul cade. Cu noi, statul tace’, ‘Noi muncim, ei ne ignoră’, ‘Personalul contractual din Camera Deputaților merită respect’, ‘Instituție centrală cu salarii de la coadă’.

Aceștia au scandat îndelung când președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, a ieșit din birou pentru a intra în plen: ‘Vrem salarii decente!’, ‘Nu vă furișați, veniți la dialog!’, ‘Unde e Bolojan? Tăiați de la voi, nu de la noi’.

‘S-a făcut reorganizarea, s-au cerut criterii de performanță, dar fără un salariu de performanță. Funcționăm la cota de avarie în ceea ce privește funcționalitatea imobilului Palatului Parlamentului’, a declarat presei Angela Ghenciu, președintele sindicatului salariaților din Camera Deputaților.

‘Oricum, problemele sunt cunoscute și la nivel de Secretariat general. Cred că este și o chestiune la nivel de coaliție, cred că domnul președinte cunoaște problemele cu care ne confruntăm. Nu putem să intrăm în noul an cu salarii mai mici după o reformă. Ori se face reforma în întreg sistemul, ori au dat un exemplu negativ cu noi. A crescut volumul de muncă cu personal redus, cu ore suplimentare neplătite, iar noi am asigurat toate evenimentele organizate la nivel internațional în această clădire. Să nu credeți că există doar funcționari publici pe comisii și atât’, a mai spus aceasta.

La rândul său, reprezentantul zonei tehnice, Mircea Popa, a acuzat că salariile sunt foarte mici și munca suplimentară nu este plătită.

‘De bine, de rău, această clădire este emblematică pentru toată Europa, noi trebuie să o ținem în viață – și dumneavoastră, și noi. Noi nu mai putem să facem acest lucru, suntem ca pe un vas care s-a scufundat deja din cauza faptului că au scăzut salariile destul de mult, ca să nu zic foarte mult. Un electrician de la noi, un muncitor ajunge la un salariu sub 4.000 lei. Noi nu mai putem să angajăm electricieni aici, nici instalatori, nu mai spun de ingineri. Uitați-vă care sunt salariile, nu mai vine resursă umană. (…) Cu acest nivel de 3.800 – 3.500 lei, noi nu mai putem să asigurăm resursa umană. Să avem lumină aici. Știți foarte bine, la un moment dat se stinge lumina. (…) Închidem punctele de alimentare, este critică treaba, nu am nimic cu nimeni, nici cu domnul Bolojan, nici cu domnul Grindeanu, am cu conducătorii acestei țări că reduc această clădire la tăcere. Poate că aceasta este dorința’, a afirmat el.

El a adăugat că cei care protestează nu sunt ‘bugetarii grași’, ci sunt oameni care lucrează în condiții grele.

‘Noi nu suntem bugetarii grași, nu suntem cei care suntem cu parlamentarii, cu elita, noi suntem cei care ținem instituția fizic în picioare, oameni cu 300 de ore suplimentare, oameni care au stenturi, am colegi care au tumori la cap, care lucrează în niște zone în care nu văd lumina soarelui 12 ore. Sunt ca în niște celule de izolare. Nu suntem bugetarii grași, suntem oamenii care au 3.800 lei salariu’, a mai spus acesta.

Agerpres

Post-ul Parlament: protest spontan al angajaților Camerei Deputaților apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Timișoara cumpără 30 de autobuze electrice noi. Contract de peste 86 milioane lei, semnat cu Karsan. Livrarea începe vara viitoare

Primăria Timișoara face un nou pas important în modernizarea transportului public. Primarul Dominic Fritz și Hande Nur Kirişoğlu, Regional Sales Manager al companiei Karsan, au semnat contractul pentru achiziția a 30 de autobuze electrice de mici dimensiuni, finanțate din fonduri europene prin PNRR – Componenta C10: Fond Local.

Noile vehicule au o lungime de 10 metri, 20 de locuri pe scaune și o capacitate totală de minimum 65 de pasageri. Conform contractului, acestea vor fi livrate în vara anului 2026.

Achiziția face parte din același proiect prin care Timișoara a cumpărat deja:

Primarul a subliniat că această achiziție completează seria investițiilor majore din ultimii ani:

„Ținta noastră este clară: înnoirea flotei de transport local cu vehicule noi, moderne și nepoluante. Investim constant pentru ca transportul în comun să devină o opțiune comodă, rapidă și prietenoasă cu mediul, un serviciu pe care oamenii să se poată baza zi de zi”, a declarat Dominic Fritz.

Autobuzele vor fi dotate cu:

Compania Karsan a mai furnizat anterior 44 de autobuze electrice articulate orașului. Reprezentanta companiei afirmă că Timișoara rămâne un reper în tranziția către transportul cu emisii zero:

„Karsan va continua să contribuie la tranziția ecologică a României, oferind soluții moderne de mobilitate. Suntem mândri să sprijinim Timișoara în acest drum către un viitor cu emisii zero”, a declarat Hande Nur Kirişoğlu.

Pentru operarea autobuzelor, municipalitatea va instala:

Karsan va furniza și:

Contractul are o valoare de 86.100.000 lei + TVA și o durată de implementare de 12 luni.

Post-ul Primăria Timișoara cumpără 30 de autobuze electrice noi apare prima dată în Radio România Reșița.

Administrația Prezidențială a precizat marți că șeful statului și consilierul prezidențial Ludovic Orban ‘au decis de comun acord încheierea colaborării’.

‘Președintele României, Nicușor Dan, și consilierul prezidențial Ludovic Orban au decis de comun acord încheierea colaborării. Decizia a fost luată în termeni amiabili. Președintele își exprimă aprecierea pentru activitatea domnului Orban și îi urează succes în proiectele viitoare’, a precizat Administrația Prezidențială.

Ludovic Orban a fost numit consilier prezidențial, începând cu data de 6 octombrie, printr-un decret semnat de președintele Nicușor Dan.

Timp de o lună și jumătate, Ludovic Orban a condus Departamentul Politică Internă din cadrul Administrației Prezidențiale.

Agerpres

Post-ul Ludovic Orban pleacă de la Cotroceni. Administrația Prezidențială: decizia a fost luată în termeni amiabili apare prima dată în Radio România Reșița.

Direcția de Asistență Socială Timișoara anunță lansarea unui nou grup de suport dedicat părinților copiilor cu dizabilități, un demers care urmărește să ofere sprijin emoțional, consiliere psihologică și oportunitatea schimbului de experiențe într-un mediu protejat. Potrivit instituției, grupul funcționează în cadrul Centrului de Consiliere și Sprijin pentru Părinți și Copii.

„La Direcția de Asistență Socială Timișoara credem că niciun părinte nu ar trebui să se simtă singur în fața provocărilor. Vrem să creăm un spațiu cald, în care să primească suport real și să știe că sunt înțeleși”, a declarat Adriana Roescu, purtătorul de cuvânt al instituției.

Obiective clare: comunicare, exprimare și adaptare

Reprezentanții centrului subliniază că principalul scop al grupului este de a facilita comunicarea dintre părinți, exprimarea emoțiilor și identificarea unor strategii eficiente de adaptare în fața provocărilor specifice creșterii unui copil cu dizabilități.

„Ne dorim să punem accentul pe exprimarea liberă a emoțiilor și pe găsirea de soluții comune. Uneori, simplul fapt de a ști că altcineva trece prin aceeași situație poate aduce alinare și curaj”, a mai precizat Adriana Roescu.

Întâlniri periodice și acces gratuit

Activitatea grupului se va desfășura de două ori pe lună, începând din luna decembrie, la sediul centrului de pe strada Platanilor nr. 2. Fiecare serie de întâlniri va reuni maximum 10 părinți, pentru a păstra caracterul intim și eficiența discuțiilor.

„Participarea este gratuită și ne dorim ca părinții să simtă că aici găsesc un sprijin profesionist, dar și uman. Este un pas important spre consolidarea unei comunități mai empatice și mai conectate”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Prima întâlnire este programată pentru 3 decembrie, iar înscrierile sunt deschise până în 2 decembrie, la adresa de e-mail [email protected] sau la numărul de telefon 0724 578 219.

DASTm invită părinții interesați să participe la aceste sesiuni, subliniind că demersul urmărește nu doar oferirea de sprijin individual, ci și consolidarea unei rețele comunitare.

„Fiecare părinte merită să fie parte dintr-o comunitate care îl înțelege. Vrem să construim împreună o rețea de sprijin, în care părinții să se simtă văzuți, auziți și validați”, a concluizat Adriana Roescu.

sursa foto: Direcţia de Asistenţă Socială Timişoara

Post-ul Timișoara lansează un grup de suport dedicat părinților copiilor cu dizabilități apare prima dată în Radio România Reșița.

Acum 51 de ani, pe marile ecrane avea premiera un film care a rămas unic în istoria filmului românesc, până la coproducția Cravata galbenă, Ciprian Porumbescu. Un actor român, Vlad Rădescu, impresiona prin firescul și profesionalismul cu care a interpretat acest rol, iar cu prenumele Ciprian au fost botezați mii de băieți.

De altfel, arta înseamnă să încerci să găsești binele din oameni și să faci din lume un loc cu mai multă compasiune. Datorită acestui film am crescut în spiritul respectului pentru valori, pentru modele, pentru artă! În numele acestor principii, astăzi mă gândesc la aniversatul zilei, Vlad Rădescu, numele întreg Vlad-Neagu-Oltea Rădescu, unul din marii actori care au scris istoria celor 97 de ani de Radio România, o voce care a intrat în sufletele românilor aducând cu ea frumusețea cuvântului ce întrupează povestea.

Este unul dintre actorii imenși, unul dintre acei oameni care o dată dacă au trecut printr-un loc, nimic nu mai rămâne la fel.

Vlad Rădescu s-a născut pe 18 noiembrie 1952 la București. A urmat liceul “Dimitrie Cantemir” și clasa a XII-a la liceul “Ion Luca Caragiale” din București, pe care l-a absolvit în 1971 cu media 10 la bacalaureat. Dorea să devină marinar, ziarist sau arheolog însă a intrat la teatru din prima încercare și a absolvit I.A.T.C. (actuala Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”) secția Actorie în 1975 la București, clasa profesorilor Sanda Manu și Geta Angheluță.
A fost repartizat la Târgu Mureș în anul 1975 unde a rămas până în 1994. În acest interval, în afară de teatru și-a continuat și cariera cinematografică.

Din 1990 până în 1994 a ocupat postul de director adjunct executiv al Teatrului Național din Târgu Mureș. În 1994 se întoarce în București și se angajează la Teatrul Mic din București, în paralel devenind consultantul artistic al rectorului UNATC, Victor Rebengiuc.

Devine prin concurs director general al Teatrului Nottara (1996 – 2000) din București. Între anii 1987 și 1994 este cadru didactic asociat la Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureș, apoi – din 1996 până în 2002 – predă actorie și management cultural la Universitatea Ecologică din București.
Din 2002 este director la Fundația Centrul Cultural European și conferențiar universitar, șef catedră, la Facultatea de Teatru a Universității “Spiru Haret” din București, devenită între timp Facultatea de Arte a aceleiași universități.

Finalizează, în 2013, studiile doctorale la Universitatea de Arte din Târgu Mureș cu teza: Teatrul românesc și experiențele culturale postdecembriste!
Este remarcat de regizorul Gheorghe Vitanidis, încă din primul an de facultate, 1972, care-i oferă rolul principal în “Ciprian Porumbescu”, cu care a înregistrat un succes deosebit.

Câțiva ani mai târziu l-a interpretat pe Avram Iancu, personaj principal în peliculele Munții în flăcări și La răscrucea marilor furtuni, 1980, de această dată în regia lui Mircea Moldovan.

A jucat în producții de televiziune străine, gen docudrama, i-au fost încredințate rolurile lui Carol cel Mare în 1996 și Otto von Bismark în 2007, 2008 și 2009. Are o carieră de peste 40 de ani, debutând foarte tânăr.
Fiind un artist şi un manager avangardist, a “inventat” Festivalul internațional de teatru, “Întâlnirile Școlilor și Academiilor europene de teatru” cu patru ediții, primele două la Târgu Mureș, 1993 – 1994, iar ultimele două la Târgoviște,1995 – 1996, recunoscute ca importante evenimente de gen de tinerele generații de profesioniști și de comunitatea teatrală.

A fost inițiatorul – în 1998 – al spectacolului de mare succes “Costumele”, regizat de Dan Puric, care a pus în valoare peste 100 de costume de teatru create de Irina Solomon și Dragoș Buhagiar în mai mult de 10 premiere din diferite teatre din capitală și țară.

La începutul anului 2009, la solicitarea conducerii Ministerului Culturii, revine la Teatrul Național din Târgu Mureș unde ocupă postul de director general interimar până în octombrie 2010.
Din 2002 a fost director al Centrului Cultural al Fundației Europene. De asemenea, este profesor asociat și șef de catedră la Facultatea de Teatru a Universității „Spiru Haret” din București, iar din 2013 – profesor asociat/conferenţiar universitar dr. la Universitatea de Arte Târgu Mureş.

În 2017, la 45 de ani de la începutul filmărilor pentru pelicula „Ciprian Porumbescu”, a primit titlul de cetăţean de onoare al comunei Ciprian Porumbescu. Din 2021, este cetăţean de onoare al municipiului Fălticeni.
În octombrie 2022, Universitatea de Arte din Târgu Mureş i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
În planul vieții personale, actorul Vlad Rădescu este căsătorit cu Mihaela Rădescu și împreună, părinții unei fete.

Vlad Rădescu rămâne Ciprian Porumbescu al nostru al românilor, pe marele sau micul ecran, pe undele radio sau pe scenă, aristocrația maestrului s-a simțit ca o lecție și un model.
Orice rol pe care l-a făcut a fost o șansă pentru spectator sau ascultător de a învăța sau de a se transforma, desi artistul debordează de o așa zisă simplitate, ne face complici la cele mai rafinate nuanțe de trăire și rostire.

Omul Vlad Rădescu este și unul dintre susținătorii Campaniei Umanitare Muzică pentru Viață, derulată de Radio România Reșița.

Astăzi, din Banatul de Munte, echipa radioului reșițean și mulți alți fani, știuți și neștiuți, vă transmit împreună un sincer La Mulți Ani!

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Vlad Rădescu: 73 de ani de viață, 51 de ani în rolul lui Ciprian Porumbescu apare prima dată în Radio România Reșița.

După o întrerupere de doua săptămâni, YouTube TV și Disney au anunțat vineri ca au ajuns la un acord.

Pe lângă readucerea rețelelor Disney precum ABC, ESPN și FX pe serviciul de streaming TV al YouTube, înțelegerea va include și disponibilitatea noului serviciu direct-către-consumator al ESPN pe YouTube TV, fără costuri suplimentare. YouTube va putea, de asemenea, să vândă anumite posturi Disney și pachetul Disney+/Hulu ca parte a unor pachete diferite.

Într-o declarație, copreședinții Disney Entertainment Alan Bergman și Dana Walden, alături de președintele ESPN, Jimmy Pitaro, au descris acordul drept unul care „recunoaște valoarea extraordinara a programelor Disney și oferă abonaților YouTube TV mai multa flexibilitate și opțiuni”.

„Suntem încântați ca rețelele noastre au fost restabilite la timp pentru ca fanii sa se bucure de numeroasele opțiuni de programe din acest weekend, inclusiv meciurile de fotbal universitar”, au adăugat directorii Disney.

YouTube a emis de asemenea o declarație vineri, spunând ca abonații vor vedea canalele afectate restabilindu-se „pe parcursul zilei”. Compania a transmis: „Ne cerem scuze pentru întrerupere și apreciem răbdarea abonaților în timp ce am negociat în numele lor.”

YouTube TV este conceput ca o alternativa la cablu pentru cei care renunță la televiziunea tradițională, însă, la fel ca majoritatea furnizorilor de cablu, serviciul a avut parte de dispute cu marii furnizori de conținut – de obicei legate de costurile de retransmisie și de flexibilitatea oferirii canalelor în diferite pachete.

Ultima dată când YouTube și Disney au renegociat în 2022, a existat o întrerupere similară (deși mult mai scurtă). De această dată, YouTube a oferit clienților un credit de 20 de dolari pe care îl pot aplica pe următoarea factură. Un sondaj a sugerat chiar că, din cauza blackout-ului Disney, 24% dintre cei peste 10 milioane de abonați ai serviciului au spus că și-au anulat deja abonamentul sau planifică să o facă în curând. (Un purtător de cuvânt al YouTube a spus ca pierderea reală de abonați a fost „gestionabilă și nu se aliniază cu rezultatele acestui sondaj”.)

De altfel, Amanda Silberling de la TechCrunch a spus că întreruperea îi ruina viața pentru ca nu putea urmări „Jeopardy!”. Din fericire, coșmarul ei de două săptămâni s-a încheiat.

Post-ul YouTube TV și Disney ajung la un acord după două săptămâni de întrerupere apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Timișoara reia lucrările la Școala Gimnazială nr. 30: investiție esențială pentru 2.500 de elevi

Primăria Municipiului Timișoara a reluat oficial investiția la Școala Gimnazială nr. 30, una dintre cele mai mari și solicitate unități de învățământ din oraș. După o perioadă dificilă, marcată de blocajul generat de fostul constructor, municipalitatea a reușit să repornească șantierul folosind toate pârghiile legale disponibile, asigurând astfel continuarea unei lucrări vitale pentru cei aproximativ 2.500 de elevi, pentru cadrele didactice și pentru părinți.

„Mă bucur că de astăzi, echipele noului constructor desemnat prin licitație sunt pe șantierul de la Școala 30. Blocajul cauzat de fosta firmă s-a încheiat, iar lucrările pot continua în ritm normal. Aici învață 2.500 de copii care au nevoie urgentă de spații moderne de învățare și de o sală de sport încăpătoare. Exact asta lucrăm să le oferim, și asta vom livra”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noul constructor desemnat, BTTC Construct SRL – Smart Consulting SRL, are responsabilitatea de a finaliza:

Valoarea totală a contractului este de 10.441.005 lei (fără TVA), iar termenul de execuție stabilit este de 7 luni.

Șantierul a fost deschis inițial în 2022, însă lucrările au fost puternic întârziate de firma T.T.&CO. Solaria Grup, care nu și-a respectat obligațiile contractuale.

Ca urmare, municipalitatea a reziliat contractul, a obținut câștig de cauză în instanță și a aplicat penalități în valoare de 2,7 milioane de lei. Fostul constructor a fost exclus timp de trei ani de la orice procedură de achiziție publică. În momentul rezilierii, șantierul era realizat în proporție de aproximativ 70%.

Post-ul Primăria Timișoara reia lucrările la Școala Gimnazială nr. 30: investiție esențială pentru 2.500 de elevi apare prima dată în Radio România Reșița.

Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „SEMENIC” Caraș-Severin au gestionat 16 situații de urgență în ultimele 24 de ore, intervenind rapid în întreg județul pentru protejarea populației și a bunurilor.

Unul dintre cele mai importante cazuri a fost incendiul de vegetație uscată din localitatea Fizeș, izbucnit în urma unui scurtcircuit produs la un transformator electric aflat pe un stâlp. La intervenție au participat pompierii Detașamentului Reșița și o echipă a distribuitorului de energie electrică. Datorită acțiunii prompte, focul nu s-a extins către locuințele și bunurile aflate în apropiere.

Echipa pirotehnică a ISU Caraș-Severin a intervenit ieri de două ori pe strada Șurianu din Reșița, după ce în timpul unor lucrări la o rețea de canalizare au fost descoperite două bombe aruncător de calibru 120 mm. Munițiile au fost ridicate, transportate și depozitate în siguranță, urmând să fie distruse conform procedurilor operative.

În paralel, echipajele SMURD au acordat primul ajutor calificat în 12 situații, transportând la spital persoane cu diverse afecțiuni medicale.

Tot în cursul zilei de ieri, pompierii au intervenit în localitatea Gârliște pentru salvarea unei pisici căzute într-o fântână. Animalul a fost recuperat în siguranță și predat proprietarilor.

Pompierii cărășeni rămân la datorie, 24 de ore din 24, pentru intervenții rapide în situații de urgență și sprijinirea cetățenilor aflați în dificultate.

Pentru recomandări și informații utile privind comportamentul în situații de urgență, poate fi accesată platforma națională fiipregatit.ro, precum și aplicația mobilă DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Bilanțul intervențiilor ISU Caraș-Severin în ultimele 24 de ore – incendiu, muniție neexplodată și salvare de animale apare prima dată în Radio România Reșița.

Ne-am obișnuit ca poeții să fie citiți în biblioteci sau librării, să ne ascundem sub intimitatea nostalgiei și să le respirăm poezia în încercarea de a-i retrăi ca artiști, ca oameni. Nichita Stănescu a definit poetul ca pe un inovator al limbii, un creator de cuvinte și un inventator al realității, care nu doar descrie lumea, ci o creează prin intermediul poeziei. Pentru el, poetul era un neomodernist al limbii române, care o explora în profunzime, adesea numind-o „dumnezeiesc de frumoasă”. Sub aceste definiții sau poate doar sub amprenta lor, duminică 16 noiembrie a avut loc inaugurarea la Reșița a instalaţiei permanente de poezie „Poeţi de oţel” #4 – Olga Neagu, ce a reprezentat un firav și profund Laudatio adus unui poet plecat timpuriu dintre noi.

Instalaţia inaugurată dedicată ei, POETEI, este dintr-o placă de oţel, de 150×100 cm, decupată cu fragmente din versurile sale și se aprinde nocturn ca un far liric în inima oraşului.
„s-a dislocat o piatră în zid
pui repede o parte din tine
mâine alta și alta
până tapetezi pereții cu
felul tău personal de a fi
iată muzeul poetului
o parte din el continuă
cu pavajul din curte
care dă-n stradă
și-n artera principală și…”

După inaugurare, Dorinel Hotnogu și ceilalți realizatori ai acestui demers cultural, au făcut un tur și la celelalte trei instalații permanente dedicate lui Toma George Maiorescu, Ion Chichere şi Rolf Bossert.
Seara s-a încheiat la Centrul Cultural Școala Pittner cu finisajul expoziției „1 MP de artă, 1 MP de artist” și cu performance-ul de muzică și poezie susținut de Mugur Grosu și Lumi Mihai „111 invers 1”.
La inaugurare au participat fratele Olgăi Neagu și fiul acesteia.

Din seva poeziilor sale au rămas acum lacrimile unor regrete ce spală străzile amintirilor… Olga Neagu, timpuriu, și-a luat noua identitate a veșniciei pe 28 aprilie 2023.
„Timpul e un zeu blând, zicea poetul antic, că ne aduce uitare și alinare. Să amânăm nițel asta cu uitarea, ne-am zis, timpul face și alte minuni, dacă ai răbdare. Iar Reșița ne-a dat dreptate. Abia așteptăm să ne-ntoarcem”, mărturisește Mugur Grosu.

Cei doi artiști, Lumi Mihai și Mugur Grosu sunt vechi prieteni ai Reșiței, implicați în proiectul Muzeului Banatului Montan care continuă seria de intervenții artistice sub umbrela creativă intitulată „Niște artiști și un muzeu ‘închis’. Atunci când arta angajează un public plictisit”, prin expoziția „1MP de Artă 1MP de Artist” deschisă la Școala Pittner.

Lumi Mihai a terminat Pictură la Universitatea de Arte București (prof. Marin Gherasim). Se folosește de alăturări conceptuale și mixări tehnice pentru a-și explora căutările cu temă intimistă, mistică sau sentimentală. Lucrările sunt deseori compuse, abstractul și echivocul “conversației” dintre elemente fiind mai apropiat de perceperea dorită, decât expresia frustă a unei singure lucrări.

Mugur Grosu s-a născut în 1973 în Constanța. La 5 ani a luat primele lecții de pian și a început să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, artist cu care avea să lege o trainică prietenie, considerându-l părintele său spiritual. A debutat literar în 1990 în revista Tomis. A fost membru fondator al Cenaclului de Marți, alături de poeții: Sorin Dinco, Mircea Țuglea, Ileana Bâja și Grigore Șoitu. Criticul literar Marin Mincu i-a publicat primele texte în volum, în antologia Starea de plasmă din 1999, și i-a girat debutul editorial, cu volumul Haltera cu zurgălăi (Editura Pontica, 2001). În 2007-2008 a fost redactor-șef adjunct al revistei Tomis.

Nota redacției:
Olga Neagu s-a născut la 16 ianuarie 1954, în Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
A colaborat la: „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Semenicul”, etc.
Volume publicate:
„Ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate imagina”, versuri, Bucureşti, Editura Albatros 1974;
„Mandat pentru aducerea zăpezii”, versuri, Bucureşti, Editura Albatros 1983;
„Toate cuvintele se supun”, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1988;
„De-a poezia”, versuri, Reşiţa, 1995.
Volume în colaborare:
Copii-Poeţi, versuri, Bucureşti, 1969;
Paşi spre adolescenţă, versuri, Reşiţa, 1969;
Interferenţe, versuri, Reşiţa, 1969;
Cântece solare, versuri, Reşiţa, 1970;
Ritmuri din ţara lui Iovan Iorgovan, versuri, Reşiţa, 1970;
Prinos, versuri, Reşiţa, 1971;
La cota fierbinte, versuri, Reşiţa, 1972;
Uneori zborul, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1973;
Oraşul cu poeţi, versuri, Reşiţa, Editura Timpul, 1995;
Nichita, vol. I, versuri, Reşiţa, Editura Timpul, 1996, vol. II, 1998.
Antologii: Copiii cântă România, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979; Casa Faunului. 40 de poeţi contemporani… Timişoara, Editura Hestia, 1996.

Referințe critice
În periodice: Lucian Alexiu, „Orizont”, nr. 8, 1974; G. Nistor, „Transilvania”, nr. 3, 1974; Ada Cruceanu, „Orizont”, nr. 12, 1983; Marian Odangiu, „Orizont”, nr. 25, 1988, Ada Cruceanu, „Orizont”, nr. 21, 1988; Laurenţiu Ulici, „România literară”, nr. 4, 1988; Radu Sorescu, „Ramuri”, nr. 12, 1988; Ion Chichere, „Timpul”, nr. 198, 1995 ş.a.
În volume: Laurenţiu Ulici, Prima verba, Bucureşti, Editura Albatros 1975; Gheorghe Jurma, Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin, Reşiţa, 1978; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timişoara, Editura de Vest, 1994; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, vol. I. Promoţia ’70, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995. Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionatul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000. (USR).

Sursa foto-Petre Dalea

Post-ul Versuri în oțel, pe zidurile Orașului cu Poeți apare prima dată în Radio România Reșița.