Radio România Reșița

După o întrerupere de doua săptămâni, YouTube TV și Disney au anunțat vineri ca au ajuns la un acord.

Pe lângă readucerea rețelelor Disney precum ABC, ESPN și FX pe serviciul de streaming TV al YouTube, înțelegerea va include și disponibilitatea noului serviciu direct-către-consumator al ESPN pe YouTube TV, fără costuri suplimentare. YouTube va putea, de asemenea, să vândă anumite posturi Disney și pachetul Disney+/Hulu ca parte a unor pachete diferite.

Într-o declarație, copreședinții Disney Entertainment Alan Bergman și Dana Walden, alături de președintele ESPN, Jimmy Pitaro, au descris acordul drept unul care „recunoaște valoarea extraordinara a programelor Disney și oferă abonaților YouTube TV mai multa flexibilitate și opțiuni”.

„Suntem încântați ca rețelele noastre au fost restabilite la timp pentru ca fanii sa se bucure de numeroasele opțiuni de programe din acest weekend, inclusiv meciurile de fotbal universitar”, au adăugat directorii Disney.

YouTube a emis de asemenea o declarație vineri, spunând ca abonații vor vedea canalele afectate restabilindu-se „pe parcursul zilei”. Compania a transmis: „Ne cerem scuze pentru întrerupere și apreciem răbdarea abonaților în timp ce am negociat în numele lor.”

YouTube TV este conceput ca o alternativa la cablu pentru cei care renunță la televiziunea tradițională, însă, la fel ca majoritatea furnizorilor de cablu, serviciul a avut parte de dispute cu marii furnizori de conținut – de obicei legate de costurile de retransmisie și de flexibilitatea oferirii canalelor în diferite pachete.

Ultima dată când YouTube și Disney au renegociat în 2022, a existat o întrerupere similară (deși mult mai scurtă). De această dată, YouTube a oferit clienților un credit de 20 de dolari pe care îl pot aplica pe următoarea factură. Un sondaj a sugerat chiar că, din cauza blackout-ului Disney, 24% dintre cei peste 10 milioane de abonați ai serviciului au spus că și-au anulat deja abonamentul sau planifică să o facă în curând. (Un purtător de cuvânt al YouTube a spus ca pierderea reală de abonați a fost „gestionabilă și nu se aliniază cu rezultatele acestui sondaj”.)

De altfel, Amanda Silberling de la TechCrunch a spus că întreruperea îi ruina viața pentru ca nu putea urmări „Jeopardy!”. Din fericire, coșmarul ei de două săptămâni s-a încheiat.

Post-ul YouTube TV și Disney ajung la un acord după două săptămâni de întrerupere apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Timișoara reia lucrările la Școala Gimnazială nr. 30: investiție esențială pentru 2.500 de elevi

Primăria Municipiului Timișoara a reluat oficial investiția la Școala Gimnazială nr. 30, una dintre cele mai mari și solicitate unități de învățământ din oraș. După o perioadă dificilă, marcată de blocajul generat de fostul constructor, municipalitatea a reușit să repornească șantierul folosind toate pârghiile legale disponibile, asigurând astfel continuarea unei lucrări vitale pentru cei aproximativ 2.500 de elevi, pentru cadrele didactice și pentru părinți.

„Mă bucur că de astăzi, echipele noului constructor desemnat prin licitație sunt pe șantierul de la Școala 30. Blocajul cauzat de fosta firmă s-a încheiat, iar lucrările pot continua în ritm normal. Aici învață 2.500 de copii care au nevoie urgentă de spații moderne de învățare și de o sală de sport încăpătoare. Exact asta lucrăm să le oferim, și asta vom livra”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noul constructor desemnat, BTTC Construct SRL – Smart Consulting SRL, are responsabilitatea de a finaliza:

Valoarea totală a contractului este de 10.441.005 lei (fără TVA), iar termenul de execuție stabilit este de 7 luni.

Șantierul a fost deschis inițial în 2022, însă lucrările au fost puternic întârziate de firma T.T.&CO. Solaria Grup, care nu și-a respectat obligațiile contractuale.

Ca urmare, municipalitatea a reziliat contractul, a obținut câștig de cauză în instanță și a aplicat penalități în valoare de 2,7 milioane de lei. Fostul constructor a fost exclus timp de trei ani de la orice procedură de achiziție publică. În momentul rezilierii, șantierul era realizat în proporție de aproximativ 70%.

Post-ul Primăria Timișoara reia lucrările la Școala Gimnazială nr. 30: investiție esențială pentru 2.500 de elevi apare prima dată în Radio România Reșița.

Pompierii militari din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „SEMENIC” Caraș-Severin au gestionat 16 situații de urgență în ultimele 24 de ore, intervenind rapid în întreg județul pentru protejarea populației și a bunurilor.

Unul dintre cele mai importante cazuri a fost incendiul de vegetație uscată din localitatea Fizeș, izbucnit în urma unui scurtcircuit produs la un transformator electric aflat pe un stâlp. La intervenție au participat pompierii Detașamentului Reșița și o echipă a distribuitorului de energie electrică. Datorită acțiunii prompte, focul nu s-a extins către locuințele și bunurile aflate în apropiere.

Echipa pirotehnică a ISU Caraș-Severin a intervenit ieri de două ori pe strada Șurianu din Reșița, după ce în timpul unor lucrări la o rețea de canalizare au fost descoperite două bombe aruncător de calibru 120 mm. Munițiile au fost ridicate, transportate și depozitate în siguranță, urmând să fie distruse conform procedurilor operative.

În paralel, echipajele SMURD au acordat primul ajutor calificat în 12 situații, transportând la spital persoane cu diverse afecțiuni medicale.

Tot în cursul zilei de ieri, pompierii au intervenit în localitatea Gârliște pentru salvarea unei pisici căzute într-o fântână. Animalul a fost recuperat în siguranță și predat proprietarilor.

Pompierii cărășeni rămân la datorie, 24 de ore din 24, pentru intervenții rapide în situații de urgență și sprijinirea cetățenilor aflați în dificultate.

Pentru recomandări și informații utile privind comportamentul în situații de urgență, poate fi accesată platforma națională fiipregatit.ro, precum și aplicația mobilă DSU, disponibilă gratuit în App Store și Google Play.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Bilanțul intervențiilor ISU Caraș-Severin în ultimele 24 de ore – incendiu, muniție neexplodată și salvare de animale apare prima dată în Radio România Reșița.

Ne-am obișnuit ca poeții să fie citiți în biblioteci sau librării, să ne ascundem sub intimitatea nostalgiei și să le respirăm poezia în încercarea de a-i retrăi ca artiști, ca oameni. Nichita Stănescu a definit poetul ca pe un inovator al limbii, un creator de cuvinte și un inventator al realității, care nu doar descrie lumea, ci o creează prin intermediul poeziei. Pentru el, poetul era un neomodernist al limbii române, care o explora în profunzime, adesea numind-o „dumnezeiesc de frumoasă”. Sub aceste definiții sau poate doar sub amprenta lor, duminică 16 noiembrie a avut loc inaugurarea la Reșița a instalaţiei permanente de poezie „Poeţi de oţel” #4 – Olga Neagu, ce a reprezentat un firav și profund Laudatio adus unui poet plecat timpuriu dintre noi.

Instalaţia inaugurată dedicată ei, POETEI, este dintr-o placă de oţel, de 150×100 cm, decupată cu fragmente din versurile sale și se aprinde nocturn ca un far liric în inima oraşului.
„s-a dislocat o piatră în zid
pui repede o parte din tine
mâine alta și alta
până tapetezi pereții cu
felul tău personal de a fi
iată muzeul poetului
o parte din el continuă
cu pavajul din curte
care dă-n stradă
și-n artera principală și…”

După inaugurare, Dorinel Hotnogu și ceilalți realizatori ai acestui demers cultural, au făcut un tur și la celelalte trei instalații permanente dedicate lui Toma George Maiorescu, Ion Chichere şi Rolf Bossert.
Seara s-a încheiat la Centrul Cultural Școala Pittner cu finisajul expoziției „1 MP de artă, 1 MP de artist” și cu performance-ul de muzică și poezie susținut de Mugur Grosu și Lumi Mihai „111 invers 1”.
La inaugurare au participat fratele Olgăi Neagu și fiul acesteia.

Din seva poeziilor sale au rămas acum lacrimile unor regrete ce spală străzile amintirilor… Olga Neagu, timpuriu, și-a luat noua identitate a veșniciei pe 28 aprilie 2023.
„Timpul e un zeu blând, zicea poetul antic, că ne aduce uitare și alinare. Să amânăm nițel asta cu uitarea, ne-am zis, timpul face și alte minuni, dacă ai răbdare. Iar Reșița ne-a dat dreptate. Abia așteptăm să ne-ntoarcem”, mărturisește Mugur Grosu.

Cei doi artiști, Lumi Mihai și Mugur Grosu sunt vechi prieteni ai Reșiței, implicați în proiectul Muzeului Banatului Montan care continuă seria de intervenții artistice sub umbrela creativă intitulată „Niște artiști și un muzeu ‘închis’. Atunci când arta angajează un public plictisit”, prin expoziția „1MP de Artă 1MP de Artist” deschisă la Școala Pittner.

Lumi Mihai a terminat Pictură la Universitatea de Arte București (prof. Marin Gherasim). Se folosește de alăturări conceptuale și mixări tehnice pentru a-și explora căutările cu temă intimistă, mistică sau sentimentală. Lucrările sunt deseori compuse, abstractul și echivocul “conversației” dintre elemente fiind mai apropiat de perceperea dorită, decât expresia frustă a unei singure lucrări.

Mugur Grosu s-a născut în 1973 în Constanța. La 5 ani a luat primele lecții de pian și a început să frecventeze clubul de jazz al lui Harry Tavitian, artist cu care avea să lege o trainică prietenie, considerându-l părintele său spiritual. A debutat literar în 1990 în revista Tomis. A fost membru fondator al Cenaclului de Marți, alături de poeții: Sorin Dinco, Mircea Țuglea, Ileana Bâja și Grigore Șoitu. Criticul literar Marin Mincu i-a publicat primele texte în volum, în antologia Starea de plasmă din 1999, și i-a girat debutul editorial, cu volumul Haltera cu zurgălăi (Editura Pontica, 2001). În 2007-2008 a fost redactor-șef adjunct al revistei Tomis.

Nota redacției:
Olga Neagu s-a născut la 16 ianuarie 1954, în Reşiţa, judeţul Caraş-Severin.
A colaborat la: „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Tribuna”, „Orizont”, „Semenicul”, etc.
Volume publicate:
„Ceea ce se poate şi ceea ce nu se poate imagina”, versuri, Bucureşti, Editura Albatros 1974;
„Mandat pentru aducerea zăpezii”, versuri, Bucureşti, Editura Albatros 1983;
„Toate cuvintele se supun”, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1988;
„De-a poezia”, versuri, Reşiţa, 1995.
Volume în colaborare:
Copii-Poeţi, versuri, Bucureşti, 1969;
Paşi spre adolescenţă, versuri, Reşiţa, 1969;
Interferenţe, versuri, Reşiţa, 1969;
Cântece solare, versuri, Reşiţa, 1970;
Ritmuri din ţara lui Iovan Iorgovan, versuri, Reşiţa, 1970;
Prinos, versuri, Reşiţa, 1971;
La cota fierbinte, versuri, Reşiţa, 1972;
Uneori zborul, versuri, Timişoara, Editura Facla, 1973;
Oraşul cu poeţi, versuri, Reşiţa, Editura Timpul, 1995;
Nichita, vol. I, versuri, Reşiţa, Editura Timpul, 1996, vol. II, 1998.
Antologii: Copiii cântă România, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1979; Casa Faunului. 40 de poeţi contemporani… Timişoara, Editura Hestia, 1996.

Referințe critice
În periodice: Lucian Alexiu, „Orizont”, nr. 8, 1974; G. Nistor, „Transilvania”, nr. 3, 1974; Ada Cruceanu, „Orizont”, nr. 12, 1983; Marian Odangiu, „Orizont”, nr. 25, 1988, Ada Cruceanu, „Orizont”, nr. 21, 1988; Laurenţiu Ulici, „România literară”, nr. 4, 1988; Radu Sorescu, „Ramuri”, nr. 12, 1988; Ion Chichere, „Timpul”, nr. 198, 1995 ş.a.
În volume: Laurenţiu Ulici, Prima verba, Bucureşti, Editura Albatros 1975; Gheorghe Jurma, Presa şi viaţa literară în Caraş-Severin, Reşiţa, 1978; Alexandru Ruja, Parte din întreg, Timişoara, Editura de Vest, 1994; Laurenţiu Ulici, Literatura română contemporană, vol. I. Promoţia ’70, Bucureşti, Editura Eminescu, 1995. Olimpia Berca, Dicţionar al scriitorilor bănăţeni, Timişoara, Editura Amarcord, 1996; Victoria I. Bitte, Tiberiu Chiş, Nicolae Sârbu, Dicţionatul scriitorilor din Caraş-Severin, Reşiţa, Editura Timpul, 1998; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori şi lingvişti timişoreni, Timişoara, Editura Marineasa, 2000. (USR).

Sursa foto-Petre Dalea

Post-ul Versuri în oțel, pe zidurile Orașului cu Poeți apare prima dată în Radio România Reșița.

Promotorii turismului din Banatul Montan atrag atenția asupra unei probleme esențiale pentru dezvoltarea regiunii: lipsa serviciilor adaptate nevoilor turiștilor. Deși interesul pentru trasee precum Via Transilvanica este în continuă creștere – peste 60.000 de persoane au parcurs ruta în 2024 – zona Terra Banatica nu beneficiază de niciun punct gastronomic local sau de semnalizarea necesară pentru ca vizitatorii să le poată identifica ușor.

Potrivit reprezentanților sectorului turistic, turiștii care parcurg traseele montane au nevoi simple, dar esențiale: cazare, masă și acces la facilități de bază. În alte regiuni ale țării, aceste servicii sunt deja integrate în experiența de călătorie, contribuind la creșterea fluxului de vizitatori.

În Banat, însă, lipsa unităților de cazare bine pregătite și absența unor locuri unde turiștii să poată mânca preparate locale afectează direct numărul celor care aleg zona ca destinație.

„Turiștii sunt foarte organizați, sună înainte, își planifică fiecare oprire. Acesta este exact publicul țintă pentru punctele gastronomice locale”, a arătat pentru Radio Reşiţa, în expunerea sa la Conacul Zăgujeni, Cătălin Gavrilă – reprezentant al Asociaţiei Tăşuleasa Social în Caraş-Severin.

Deși Banatul Montan are un potențial culinar remarcabil, pe Terra Banatica nu există în prezent niciun punct gastronomic local semnalizat. Turiștii nu au indicatoare, repere sau informații clare care să îi conducă spre o masă tradițională autentică.

Această lipsă de vizibilitate îi împiedică pe vizitatori să descopere gastronomia bănățeană, iar pe producători să intre în circuitul turistic.

Experiența celor peste 60.000 de pasionați ai Via Transilvanica demonstrează că turiștii sunt dispuși să parcurgă distanțe mari pentru o experiență completă, care să includă atât peisaje spectaculoase, cât și hrană locală de calitate.

Integrarea punctelor gastronomice locale în traseele din Banatul Montan ar:

Pentru ca Banatul Montan să devină o regiune gastronomică competitivă și o destinație turistică de top, este nevoie de colaborare între operatorii turistici și cei din gastronomia locală, precum și de infrastructură, semnalizare și promovare coerentă.

„Turiștii sunt pregătiți să vină. Rămâne ca și regiunea să fie pregătită să-i primească„, a mai subliniat Cătălin Gavrilă.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Turismul pe Terra Banatica are potențial uriaș, dar infrastructura de servicii a rămas serios în urmă. De ce este nevoie urgentă de puncte gastronomice locale vizibile și accesibile în Caraş-Severin? apare prima dată în Radio România Reșița.

Lugoj lansează inițiativa YESVolunteer: un nou capitol în dezvoltarea voluntariatului la nivel local

Primăria Municipiului Lugoj a făcut un pas important pentru consolidarea mișcării de voluntariat la nivel local, odată cu organizarea primei întâlniri dedicate proiectului european YESVolunteer – Fostering youth volunteering for personal and professional growth in a more social Europe, finanțat prin programul Interreg Europe. Evenimentul marchează începutul unei colaborări extinse între instituții, organizații, școli și comunitatea lugojeană, cu scopul de a crea noi oportunități pentru tineri și nu numai.

Proiectul vine într-un moment în care voluntariatul devine tot mai necesar pentru dezvoltarea comunităților, iar Lugojul își propune să își consolideze rolul în rețeaua europeană a inițiativelor sociale și educaționale.

Prima întâlnire oficială a fost organizată de Primăria Lugoj, în calitate de partener în cadrul consorțiului european. Reuniunea a avut rolul de a aduce la aceeași masă reprezentanți ai mai multor instituții și organizații locale, pentru a stabili direcțiile de acțiune și responsabilitățile fiecăruia.

Participanții au discutat despre formarea grupului local de coordonare pentru voluntariat, o structură care va avea sarcina de a adapta obiectivele proiectului la nevoile specifice ale comunității lugojene. Totodată, acest grup va contribui la promovarea voluntariatului, la identificarea de noi proiecte și la extinderea rețelei de parteneri în timp.

Primarul municipiului Lugoj, Călin Dobra, a subliniat importanța inițiativei:

„După multe întârzieri, reușim să așezăm pe baze stabile acest proiect prin care ne dorim să susținem activitățile de voluntariat în Lugoj și sunt ferm convins că parteneriatul cu celelalte 7 țări din cadrul proiectului va contribui la dezvoltarea comunității noastre. Întâlnirea a creat premisele pentru constituirea grupului local de coordonare pentru voluntariat, grup care va contribui la implementarea și adaptarea rezultatelor proiectului la contextul lugojean.”

La întâlnire au participat instituții și organizații cu roluri esențiale în comunitate:

Această diversitate de actori arată potențialul mare al proiectului, fiecare organizație aducând propriile experiențe, resurse și idei. În perioada următoare, rețeaua se va extinde prin includerea altor instituții și ONG-uri interesate să contribuie la dezvoltarea voluntariatului în Lugoj.

Obiectivul comun este unul clar: creșterea accesului la oportunități de voluntariat pentru locuitorii municipiului și ai zonelor învecinate, în paralel cu susținerea strategiei de dezvoltare durabilă a orașului.

Proiectul YESVolunteer reunește parteneri din Franța, Italia, Grecia, Letonia, Belgia, Bulgaria, România și Polonia, oferind un cadru amplu de colaborare internațională. Scopul său principal este îmbunătățirea politicilor publice privind voluntariatul, precum și facilitarea inserției profesionale a tinerilor.

Unul dintre obiectivele cheie ale proiectului este susținerea tinerilor din:

Prin participarea la acest consorțiu, Lugojul are ocazia să contribuie la modelarea unor politici publice moderne, bazate pe schimbul de experiențe și rezultate testate în alte regiuni europene.

Participarea Lugojului în proiectul YESVolunteer aduce o serie de beneficii concrete:

Orașul va avea posibilitatea de a crea și implementa programe mai bine structurate, orientate spre nevoile reale ale comunității.

Tinerii vor fi sprijiniți să se implice în activități utile, care contribuie la dezvoltarea lor personală și profesională.

Instituțiile și organizațiile lugojene vor avea acces la modele aplicate în alte țări și la rezultate deja validate.

Voluntariatul devine o punte de legătură între școli, ONG-uri, instituții publice și cetățeni.

Activitățile proiectului se aliniază direcțiilor strategice ale municipiului, cu accent pe implicarea civică, educație și solidaritate socială.

Post-ul Lugoj lansează inițiativa YESVolunteer: un nou capitol în dezvoltarea voluntariatului la nivel local apare prima dată în Radio România Reșița.

Tulcea: Autoritățile române au decis să permită locuitorilor din Ceatalchioi să se întoarcă la casele lor, dar localitatea Plauru rămâne evacuată. Nava cu GPL de pe malul ucrainean al Dunării continuă să ardă, dar tancurile cu gaz lichefiat au fost răcite, iar riscul de explozie a fost diminuat.

Autoritățile ucrainene au adus un vapor de mare capacitate care aruncă apă asupra tancurilor cu GPL ale navei care continuă să ardă, în portul Ismail, peste Dunăre de Plauru (Tulcea). Departamentul pentru Situații de Urgență din România apreciază că astfel, “a fost diminuat semnificativ pericolul unei potențiale situații de urgență cu efecte grave asupra localităților învecinate”. În plus, o parte din cantitatea de GPL s-a consumat prin ardere, iar marți dimineața este vizibilă o singură flacără la bordul navei lovite de drona rusească, în noaptea de duminică spre luni.

Comunicatul integral al DSU:

“Având în vedere situația de la granița României cu Ucraina, înregistrată în proximitatea localității Plauru, județul Tulcea, stadiul actual este următorul:

Serviciile de urgență și de intervenție ucrainene au intervenit permanent pentru limitarea efectelor negative produse la nava afectată astfel că, în cursul nopții trecute, în zona portului Ismail a fost adusă o navă de mare capacitate care a refulat apă asupra tancurilor navei afectată, fiind astfel diminuat semnificativ pericolul unei potențiale situații de urgență cu efecte grave asupra localităților învecinate.

În acest moment, la bordul navei de transport GPL se observă un focar activ pentru care autoritățile ucrainene intervin.

În urma analizei de risc, a informațiilor primite de la omologii ucraineni a fost luată decizia ca începând cu ora 09:00 ordinul de evacuare a populației din satul Ceatalchioi să înceteze. Astfel, cei 231 de locuitori care s-au autoevacuat ori au fost evacuați cu mijloacele Ministerului Afacerilor Interne se pot întoarce la casele lor.

O potențială situație de risc generată de incendiul de la bordul navei a fost evaluată ca fiind una foarte scăzută (o parte din cantitatea de gaz s-a consumat prin ardere, în acest moment fiind vizibilă doar o singură flacără asupra căreia autoritățile ucrainene acționează) pentru zona localității Ceatalchioi, însă rămâne una ridicată pentru localitatea Plauru.

Forțele Ministerului Afacerilor Interne sunt alături de persoanele evacuate și vor oferi sprijin ca cele 231 de persoane din Ceatalchioi să se întoarcă în siguranță la casele lor prin punerea la dispoziție a mijloacelor de transport și personal pentru ajutorarea celor în vârstă ori cu nevoi speciale”.

Sursa foto: Radio Constanta

Post-ul Tulcea: Autoritățile române au decis să permită locuitorilor din Ceatalchioi să se întoarcă la casele lor, dar localitatea Plauru rămâne evacuată apare prima dată în Radio România Reșița.

Se opreşte temporar apa pe Strada Teilor din Reşiţa!

SC AQUACARAȘ SA anunță o oprire temporară a alimentării cu apă potabilă în municipiul Reșița, ca urmare a unei avarii apărute spontan la rețeaua de apă. Pentru remedierea defecțiunii, este necesară întreruperea furnizării în zona menționată.

Intervenția va fi realizată de echipele specializate ale companiei în intervalul orar 09:00 – 12:00, iar consumatorii din sectorul afectat sunt rugați să își pregătească rezerve de apă pentru acest interval.

Pentru sesizări sau informații suplimentare, puteți apela:

Post-ul Se opreşte temporar apa pe Strada Teilor din Reşiţa apare prima dată în Radio România Reșița.

Propunerea legislativă care elimină primele consistente primite de judecătorii de la Curtea Constituțională la încetarea mandatului a fost adoptată în plenul Senatului.

Inițiatorii proiectului de lege consideră că acordarea acestei sume, egală cu indemnizația netă pentru 6 luni de activitate, nu se justifică în contextul eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare.

Senatul a adoptat și proiectul prin care se interzice acordarea de premii către personal salariat din cadrul federațiilor sportive și al direcțiilor pentru sport și tineret pentru performanțele realizate de sportivi.

Senatul este primă Cameră sesizată în cazul celor două proiecte.

Potrivit Radio România Actualități, votul final va fi dat de Camera Deputațiilor.

Post-ul Proiect de lege: Primele primite de judecătorii Curții Constituționale la final de mandat ar putea fi eliminate apare prima dată în Radio România Reșița.

Ilie Ilaşcu, fost deţinut politic al regimului de la Tiraspol, ex-deputat în Parlamentul Republicii Moldova, dar și fost membru al Parlamentului României, a murit luni, la vârsta de 73 de ani, potrivit presei de la Chișinău. Moartea lui Ilie Ilașcu a fost anunțată, luni seară, chiar de familia acestuia, pe pagina lui de Facebook.

Ilie Ilașcu s-a născut la 30 iulie 1952, în satul Taxobeni, raionul Făleşti din Republica Moldova. A fost unul din fondatorii Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia (1988-1992), înființată în contextul în care, la acel moment, din cei peste 200.000 de locuitori ai Tiraspolului, capitala Transnistriei, 35.000 erau de etnie română, adică circa 17%, și care nu aveau nicio școală, nicio grădiniță în limba română, toate cele 19 unități de învățământ din Tiraspol fiind cu predare în limba rusă, relatează Ziarul de Gardă din Chișinău.

A fost lider al Frontului Popular din Moldova, filiala Tiraspol, din 1989 până în 1992, an în care organizația a fost lichidată de forțele separatiste transnistrene. Frontul Popular ajunsese, din primavara lui 1989 când și-a început activitatea, la peste 5.000 de membri activi, iar după 1990, odată cu „formarea” așa-zisei „Republici Transnistria”, s-a declanșat o luptă aprigă împotriva organizației.

În anul 1992, Ilașcu a participat la luptele armate de la Nistru, în calitate de comandant al unor trupe militare cu destinație specială ale Ministerului Securității Naționale din R. Moldova. Ilașcu și unitatea sa specială au luptat în spatele frontului și au adus mari pierderi Armatei a 14-a Federației Ruse venite să lupte în Transnistria împotriva moldovenilor, notează Ziarul de Gardă.

Între 2 și 4 iunie 1992, Ilie Ilașcu, Andrei Ivanțoc, Alexandru Leșco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac și Valeriu Garbuz au fost arestați la domiciliile lor din Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei URSS, fiind acuzați de autoritățile transnistrene de crime de război și acțiuni de terorism.

Ilie Ilașcu este singurul care a fost condamnat la moarte, dar este și singurul care a ajuns, fiind în detenție, membru al Parlamentului de la Chișinău (în perioadele 1994-1998 și 1998-2000), apoi membru al Parlamentului României, apoi membru al delegației parlamentare a României la Consiliul Europei.

Fiind parlamentar european încarcerat ilegal la Tiraspol, problema lui Ilie Ilașcu și a Grupului său a fost discutată la cele mai înalte tribune europene și, după 9 ani de detenție, a fost eliberat.

Ilie Ilașcu s-a stabilit ulterior la București, a fost pentru o perioadă senator român, după care s-a retras din viața publică, ducând un trai modest, mai scrie Ziarul de Gardă.

La 29 septembrie 2000, Ilie Ilaşcu a devenit cetăţean român. Dar legislaţia Republicii Moldova nu admitea atunci dubla cetăţenie, scrie Agerpres. Ca urmare, Ilaşcu a înaintat o cerere Parlamentului R. Moldova în care îşi exprima dorinţa de a i se retrage mandatul de deputat în legislativul de la Chişinău, cerere ce i-a fost aprobată, în cadrul unei şedinţe speciale, la 4 decembrie 2000. Comisia pentru cetăţenie a Preşedinţiei R. Moldova a aprobat, la 23 decembrie 2000, şi cererea de retragere a cetăţeniei depusă de Ilie Ilaşcu.

Aflat tot în închisoare, a fost ales senator de Bacău pe listele Partidului România Mare (PRM) în cadrul scrutinului de la 26 noiembrie 2000.

La 5 mai 2001, Ilie Ilaşcu a fost eliberat din închisoarea din Tiraspol. La 9 mai 2001, cele două Camere ale Parlamentului României s-au reunit pentru a-l primi pe Ilie Ilaşcu. Şedinţa a fost deschisă chiar de Ilie Ilaşcu, care a declarat: „În toţi aceşti ani am simţit susţinerea dumneavoastră şi a întregului popor român, lucru pentru care ţin să vă mulţumesc foarte mult”.

În aceeaşi zi, preşedintele României de la acea dată, Ion Iliescu, l-a decorat cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de cavaler.

La 2 august 2010, membrii „Grupului Ilașcu” au fost decorați și de președintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, cu „Ordinul Republicii”.

Post-ul A murit Ilie Ilașcu, fostul deţinut politic al regimului de la Tiraspol. El a fost ales, din închisoare, membru în parlamentele din Moldova și România apare prima dată în Radio România Reșița.