Radio România Reșița

Black Friday 2025: Românii au făcut plăți online de peste 591 de milioane de lei prin PayU GPO România. Peste un milion de tranzacții procesate până la ora 17:30, cu un coș mediu de 568 lei.

Entuziasmul de Black Friday 2025 s-a văzut clar în plățile online: valoarea totală a volumelor procesate prin PayU GPO România depășea 591 de milioane de lei la ora 17:30, potrivit unui comunicat transmis vineri, 7 noiembrie 2025 de companie.

Numărul total de tranzacții online a trecut pragul de un milion, iar 67% dintre plăți au fost realizate cu un singur click, semn că utilizatorii români au devenit tot mai familiarizați cu plățile rapide și sigure.

Cel mai intens moment al zilei – supranumit „minutul de aur” – a fost înregistrat în intervalul de vârf al cumpărăturilor, când s-au procesat aproximativ 11.000 de tranzacții într-un minut.

De asemenea, topul celor mai mari plăți efectuate prin PayU GPO România în această zi arată interesul crescut pentru achiziții de valoare mare:

Valoarea coșului mediu de cumpărături s-a ridicat la 568 lei, de aproape trei ori mai mare decât într-o zi obișnuită, în timp ce plățile în rate au atins un coș mediu de 943 de lei, aproape dublu față de perioada normală.

Printre cele mai populare categorii de produse cumpărate online se numără:

PayU GPO România face parte din grupul global PayU GPO, care operează în peste 40 de țări la nivel mondial. Printre clienții săi strategici se numără eMAG, Altex, FashionDays, Flanco, Orange și Vodafone – lideri ai comerțului online și offline din România.

Compania subliniază că rezultatele de anul acesta confirmă creșterea încrederii românilor în plățile digitale, precum și maturizarea pieței locale de e-commerce, care continuă să înregistreze recorduri de Black Friday.

Sursă: Agerpres; foto: Pixabay

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Black Friday 2025: Peste un milion de tranzacții până la 17:30, cu un coș mediu de 568 lei apare prima dată în Radio România Reșița.

Infrastructura rutieră din cartierele mărginașe îi nemulțumește pe reșițeni. Echipele Primăriei lucrează în această perioadă în zona Dealul Mare. Prognoza de ploi ar putea întârzia finalizarea lucrărilor, estimată pentru sfârşitul lunii. Porţiunea dintre centura orașului şi strada Ţiglărie va fi reabilitată abia primăvara viitoare, însă modernizarea străzii Carpaţi nu este prevăzută.

Viceprimarul Daniel Călin a explicat în emisiunea Banatul în direct, că resursele umane sunt limitate, iar anul acesta au fost prioritizate zonele cu probleme urgente.

Lucrările planificate în cartierele aparţinătoare ale Reşiţei, precum Ţerova, Doman şi Câlnic, au fost amânate pentru 2026. Viceprimarul Daniel Călin a declarat că echipa secţiei de drumuri, formată din 15 oameni, a fost redirecţionată către Dealul Mare, pentru a finaliza lucrările abandonate de constructor.

Primăria Reşiţa a preluat în regie proprie reabilitarea căilor de acces în zona străzilor Feroviarului – Dealul Mare, pentru extinderea transportului public local. Proiectul are o valoare de peste 8 milioane de lei, finanţat din fonduri europene. Daniel Călin a dat asigurări că anul viitor toate intervenţiile promise în cartiere vor fi realizate.

„Sunt foarte multe străzi care necesită reparații, în toate cartierile aparținătoare. Noi am avut în planul de lucrări pe anul curent intervenții pentru Țerova, Doman și pentru Câlnic. Din cauza faptului că Bauerhoff și-a reziliat contractul, și a trebuit noi să intrăm în locul lor și să facem lucrările pe zona Dealul Mare, nu am putut să ne onorăm promisiunile. Noi la drumuri suntem 15 oameni. Datorez scuze celor din cartierele aparținătoare unde am promis că se face. Doar că anul viitor nu mai avem nicio scuză dacă nu le facem”.

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Infrastructura rutieră din cartierele Reşiţei este în atenţia autorităţilor apare prima dată în Radio România Reșița.

Sorin Grindeanu, ales președinte al PSD, iar deputata Silvia Mihalcea este vicepreşedinte strategie legislativă și coordonare grupuri parlamentare.

Sorin Grindeanu a fost ales, vineri, 7 noiembrie 2025 președinte al Partidului Social Democrat (PSD), în cadrul Congresului extraordinar desfășurat la Romexpo, cu un număr de 2.787 de voturi „pentru” și doar opt abțineri.

Congresul a adoptat moțiunea cu care Grindeanu a candidat – „Uniți pentru români. Puternici, doar împreună” – și a validat noua echipă de conducere a celui mai mare partid de stânga din România.

Conducerea validată vineri include cinci prim-vicepreședinți:
Bogdan Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț Pucheanu și Corneliu Ștefan.

De asemenea, vicepreședinții PSD pe zone geografice sunt:

În plus, au fost desemnați vicepreședinți pe domenii strategice:

Daniel Băluță – administrație publică, Gheorghe Cârciu – identitate națională și diaspora, Mihnea Costoiu – educație, cercetare, digitalizare și AI, Vasile Dîncu – afaceri europene, apărare și siguranța populației, Andrei Dolineaschi – economie și antreprenoriat, Doina Fedorovici – muncă și protecție socială, Aladin Georgescu – investiții și fonduri europene, Dumitrița Gliga – mediu și energie, Romeo-Daniel Lungu – agricultură, dezvoltare rurală și turism, Silvia Mihalcea – strategie legislativă și coordonare grupuri parlamentare, Gheorghe Șoldan – dezvoltare regională și infrastructură, Diana Tușa – politici publice și justiție.

Claudiu Manda a fost ales secretar general al partidului.

În primul său discurs ca lider ales al PSD, Sorin Grindeanu a transmis un mesaj de reconciliere și asumare a trecutului partidului, afirmând că dorește o stângă unită și conectată la realitatea socială a României.

„Ca membru PSD din 1996, nu vreau să fiu un președinte care fuge de istorie, ci unul care își asumă geneza acestui partid. Cu bune și cu rele, cu greșeli și realizări. Pentru greșeli îmi cer eu, în numele tuturor, iertare românilor”, a spus Grindeanu, în aplauzele delegaților.

El a subliniat nevoia de reconstrucție internă și colaborare între generații, afirmând că „încrederea se poate recâștiga doar pe o bază curată”.

Sorin Grindeanu le-a mulțumit public foștilor președinți PSD prezenți la Congres – Adrian Năstase, Mircea Geoană, Victor Ponta și Marcel Ciolacu – amintind principalele realizări din mandatele acestora.

„Îl avem pe Adrian Năstase, în mandatul căruia România a intrat în NATO.
Îl avem pe Mircea Geoană, în mandatul căruia România a aderat la Uniunea Europeană.
Îl avem pe Victor Ponta, în mandatul căruia s-a schimbat cursul economic și social al României.
Și îl avem pe Marcel Ciolacu, în mandatul căruia România a intrat în Schengen.
Să-mi spuneți dacă mai există un partid care să poată enumera atâtea realizări istorice!”, a declarat Grindeanu.

Liderul PSD a transmis că partidul „devine din nou casa tuturor social-democraților”, chemându-i pe foștii membri și pe tinerii activiști să se alăture „proiectului unei Românii puternice și prospere”.

Sorin Grindeanu a făcut referire și la contextul geopolitic actual, subliniind rolul PSD în politica externă și în consolidarea relațiilor euroatlantice.

„De ani de zile vedem cum la granița României are loc un conflict sângeros, iar perspectivele ne îngrijorează. Statele Unite și-au retras o parte din militari, iar românilor nu li se explică nimic. Tot PSD a orientat România către Vest, a semnat aderarea la NATO, la UE și la Schengen. Acum tot PSD trebuie să dea semnalul pentru refacerea imaginii externe a României”, a spus noul președinte social-democrat.

Sursă: Agerpres

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Sorin Grindeanu, ales preşedinte al PSD apare prima dată în Radio România Reșița.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Arad a pus în funcţiune primul aparat din judeţ care determină prezenţa drogurilor sau a altor substanţe interzise în organism, necesar atât în cazul şoferilor testaţi în trafic, cât şi în cazul celorlalte proceduri judiciare. Până la achiziţionarea acestui echipament, analizele probelor au fost făcute doar la Timişoara.

Achiziţia aparatului a fost făcută cu aproximativ 1,5 milioane de lei, bani alocaţi de Consiliul Judeţean (CJ) şi Primăria Arad. Echipamentul va fi folosit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală (structură a SCJU), care a cerut un astfel de aparat încă de anul trecut, arătând că este aşteptat şi de autorităţile judiciare.

Preşedintele CJ Arad, Iustin Cionca, a declarat vineri într-o conferinţă de presă, cu ocazia prezentării echipamentului, că Ministerul Sănătăţii ar trebui să facă dotarea cu echipamente a spitalelor, dar ‘văzând că statul nu intervine’, s-au alocat fonduri locale.

‘Eu sunt foarte dezamăgit, pentru că trebuie să existe o politică de la nivel de stat, nu fiecare judeţ îşi permite să facă astfel de investiţii. Nu cred nici că autorităţile locale trebuie să facă politica împotriva adicţiilor. Este nevoie de o strategie, voi vorbi personal cu ministrul Sănătăţii, să vedem ce putem să facem să avem o strategie împotriva drogurilor şi a adicţiilor în general’, a spus Cionca.

Autorităţile din Arad au trimis anul trecut 193 de probe la Timişoara pentru a fi prelucrate, după ce testele din trafic au ieşit pozitive la substanţe interzise. În acest an au fost trimise, până la această dată, 165 de probe.

Totuşi, 20% din probele prelucrate au fost negative, a declarat directorul Institutului de Medicină Legală Timişoara, dr. Alexandra Enache, prezentă la conferinţa de presă.

‘Aradul a avut multe solicitări, aproximativ una din cinci probe prelucrate sunt venite de la Arad, aşa încât ne va degreva pe viitor existenţa acestui noi aparat’, a adăugat Enache, care a precizat că instituţia are arondate cinci judeţe pentru prelucrarea probelor.

Referitor la performanţele aparatului, acesta poate procesa până la 120 de probe odată, iar timpul de analiză al unei probe este de 15-20 de minute.

‘Rezultatele de la Medicina Legală vor fi primite mult mai rapid şi astfel şi permisele de conducere vor putea fi restituite mai repede’, a subliniat şeful Poliţiei Rutiere Arad, comisar-şef Daniel Borta.

El a spus că în cazul dosarelor penale, buletinul de analize în format fizic ajungeau la Arad chiar şi într-un an sau doi, deşi răspunsul privind rezultatul pozitiv sau negativ venea de la Timişoara în termenul legal. Funcţionarea echipamentului de la Arad va face ca documentele să ajungă la poliţişti în două-trei luni.

Medicii legişti arădeni vor putea determina prezenţa în organism a 200 de substanţe chimice, cum ar fi droguri, medicamente, substanţe psihoactive, toxice sau interzise. În viitor, aparatul va fi folosit şi pentru determinări pe plan terapeutic. 

Agerpres

Post-ul Arad: Spitalul Judeţean a pus în funcţiune primul aparat de determinare a drogurilor din organism apare prima dată în Radio România Reșița.

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Caraș-Severin au desfășurat, în ultima perioadă, o amplă acțiune de control privind respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă, aplicând sancțiuni semnificative angajatorilor care au încălcat legea.

În total, au fost efectuate 182 de controale, în urma cărora au fost dispuse 193 de măsuri obligatorii pentru remedierea deficiențelor constatate. Valoarea totală a amenzilor aplicate se ridică la 281.500 de lei.

Unul dintre cele mai grave aspecte descoperite de inspectori a fost munca nedeclarată. Astfel, la cinci angajatori au fost identificate zece persoane care lucrau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă.
Societățile sancționate activează în domenii diverse: fabricarea pâinii, construcții, prelucrarea lemnului, creșterea animalelor și jocuri de noroc.

Totodată, angajatorii au raportat 9 evenimente de muncă, dintre care 8 s-au soldat cu incapacitate temporară de muncă și unul cu deces. După finalizarea cercetărilor, inspectorii vor stabili dacă aceste evenimente vor fi încadrate ca accidente de muncă.

Reprezentanții ITM Caraș-Severin reamintesc angajatorilor că munca nedeclarată constituie contravenție gravă, sancționată cu amenzi de până la 200.000 de lei, și subliniază importanța respectării normelor de protecție a muncii pentru siguranța angajaților.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Amenzi de peste 280.000 de lei aplicate de ITM Caraș-Severin pentru muncă nedeclarată și nerespectarea normelor de securitate apare prima dată în Radio România Reșița.

Primăria Municipiului Timișoara continuă programul de modernizare a transportului public prin achiziționarea a 30 de autobuze electrice noi, de mici dimensiuni. Contractul, în valoare de 86,1 milioane lei fără TVA, va fi semnat în perioada imediat următoare de primarul Dominic Fritz cu firma KARSAN OTOMOTIV SANAYI VE TICARET A.Ş., câștigătoarea licitației.

Autobuzele vor fi livrate în termen de 12 luni. Investiția este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta C10: Fond Local.

„Continuăm planul de înnoire a flotei de transport public, pe care îl derulăm consecvent de patru ani. Noile autobuze electrice mici completează flota actuală și sunt potrivite pentru rutele și orele cu trafic redus. Ținta noastră este ca timișorenii să aibă un transport public modern, curat și adaptat nevoilor oamenilor”, a declarat primarul Dominic Fritz.

Noile autobuze electrice au 10 metri lungime, 20 de locuri pe scaune și o capacitate totală de cel puțin 65 de pasageri. Vehiculele sunt prevăzute cu podea joasă și suspensie pneumatică, pentru acces facil al persoanelor cu mobilitate redusă, al părinților cu cărucioare și al vârstnicilor.

Sunt incluse și sisteme de supraveghere video, atât în interior, cât și în exterior, precum și sisteme automate de numărare a călătorilor, care vor permite optimizarea rutelor și a frecvenței curselor.

Proiectul acoperă și infrastructura de încărcare electrică, respectiv:

Municipalitatea are în derulare și achiziția altor 40 de tramvaie, autobuze și troleibuze moderne, finanțate prin Programul Regional Vest 2021–2027. În ultimii patru ani, Primăria Timișoara a investit peste 700 de milioane de lei pentru a moderniza transportul public și pentru a reduce poluarea urbană.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Primăria Timișoara cumpără 30 de autobuze electrice noi – contract de 86 milioane lei apare prima dată în Radio România Reșița.

Aniversata zilei, doamna Mariana Mihuț, este o voce, un om care a reușit să ne exprime, să ne înțeleagă, să ne trăiască și să ne dea echilibrul necesar pentru a alege din noroiul cotidian, valoarea clipei.
Prin artă suntem un singur suflet. Iar când există un schimb de suflete, între actori şi spectatori, se întâmplă ceva: e emoţia. Inspiri -expiri, inspiri-expiri. Asta e teatrul. Asta înseamnă că Dumnezeu s-a pogorât peste noi prin actori…

Pentru multe generații, Mariana Mihuț este vocea de la teatru radiofonic, vocea care încălzea ca o rugăciune serile beznei comuniste. Mariana Mihuț și teatrul radiofonic au fost rezistența prin cultură a anilor de tristă amintire.

Cuplul Mariana Mihuț și Victor Rebengiuc reprezintă stâlpul unei lumi care ar trebui să ne definească, o lume în care suntem un singur suflet. Iar când există un schimb de suflete, între actori şi spectatori, se întâmplă ceva: emoţia.

Cu emoție scriu despre Mariana Mihuț, ca un copil care se cuminecă pentru prima oară într-o biserică a iubirii.
Mariana Mihuț, născută într-o zi de 7 noiembrie, este absolventă a Liceului “Golescu” din Pitești (1949-1960) și a Institutului de Teatru și Film “I. L. Caragiale” București, promoția 1964, pe scenă a fost partenera altori mari actori, dar în viață reală joacă de o jumătate de secol cel mai frumos rol de soție, de mamă și bunică alături de Victor Rebengiuc, despre care își amintește: „Prima dată l-am văzut pe scenă și m-am gândit: „Uite ce actor bun!” Juca Orlando, iar eu eram studentă în anul I.”

Când era în școală, acasă, familia sa cumpărase un televizor și făcea tot felul de comentarii la adresa unor mari nume care interpretau personaje celebre. A avut întotdeauna aceasta speranța ascunsă de a deveni actriță, de când juca în spectacole la școală – erau spectacole modeste, recitări de poezii, cântece, dansuri.
Dar ele erau făcute de o profesoară minunată – de educație fizică. La 11 ani, a dansat și pe poante, într-un spectacol de balet. A jucat chiar și la Teatrul de Stat din Pitești, apoi la Curtea- de- Argeș. Băiatul profesoarei, cu care s-a împrietenit, cânta la pian; mergeau într-un camion, stăteau pe niște bănci improvizate – și se bucurau, la ora aceea, în 1950, de toate „progresele tehnicii”… Asta i-a dat un mare curaj, chit că era doar un spectacol școlar.

Era un om ingrozitor de timid (după cum afirma în diverse interviuri) și faptul că a ieșit pe scenă au încurajat-o să se gândescască că ar putea fi actrițăș. dar pentru că făcuse realul părinții nu i-au îngăduit să dea decât o singură dată admiterea în speranța că o să-i treacă povestea cu actoria.
Numai că a intrat la clasa profesorilor Pop Marțian și Octavian Cotescu. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, fiind în promoția 1964 alături de Ion Caramitru, Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Rodica Mandache, Virgil Ogășanu… și este „de o viață” actrița a Teatrului Lucia Sturza Bulandra din București și în tinerețe, era considerată una dintre frumusețile Bucureștiului.

După terminarea studiilor, Mariana Mihut s-a angajat la Teatrul Giulesti (actual Odeon), iar în 1972 s-a mutat la Teatrul Bulandra. La acest teatru, Mariana Mihut a colaborat cu unii dintre cei mai importanți regizori din România, precum: Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete.

Încă din 1963, din ultimul an de facultate, debutează în teatru cu rolul Audrey, Rosalinda – din „Cum vă place” de William Shakespeare la Studioul Casandra și este imediat remarcată pentru talentul ei desăvârșit, puritatea și inocența ei interpretative, dar și pentru puterea de convingere a spectatorului, care încă de la inceput a avut o mare încredere în realele ei posibilități. Ulterior i-a fost încredințat rolul Marta din filmul de neuitat al marelui regizor Liviu Ciulei „Pădurea Spânzuraților”, unde joacă alaturi de cel ce va deveni marea ei dragoste, omul cu care se căsătoreste în acelasi an, 1965, Victor Rebengiuc.

Cel mai mare succes cinematografic românesc „Pădurea spînzuraților” avea să fie și debutul unui cuplu fascinant, cel al Marianei Mihuț cu Victor Rebengiuc. Atunci când Liviu Ciulei a ales-o pentru rolul viitoarei soții a lui Apostol Bologa, Mariana Mihuț încă nu jucase pe scenă. Era studentă. Cea care avea să devină o remarcabilă actriță de teatru a început cu cinematograful. Mărturisește chiar că preferă să se uite la filme, dacă se poate de Ingmar Bergman, dar totuși să joace seară de seară în fața unui public viu.

Întâlnirea cu Lucian Pintilie în „Revizorul” de Gogol in 1972 a fost, într-adevăr, unul dintre cadourile pe care le-a primit de la viață, cu regizorul care i-a marcat cariera artistică și căruia îi este profund recunoscătoare fiindcă întâlnirea cu el, înseamnă drumul pe care se simțea cel mai bine.

Mariana Mihut deține un record al premiilor UNITER pentru interpretare feminină, primul fiind luat în anul 1991 pentru rolul Reginei Ginevra din Merlin, de Tancred Drost (regia Cătălina Buzoianu). În următorul an, actrița a primit aceeași distincție pentru spectacolul teatru TV; iar în anul 1996 pentru rolul Halie din Copilul Îngropat, de Sam Shepard (regia Cătălina Buzoianu), culminând cu Premiul UNITER de Excelență primit în anul 1997. Interpretarea Innei Rasadina în Sorry, de Aleksandr Galin (regia Yuriy Kordonskiy), i-a adus Marianei Mihuț Premiul UNITER pentru Cea mai bună actriță în rol principal în anul 2004. Pentru rolul Regelui Lear din spectacolul LEAR(A) (regia Andrei Șerban), actrița a fost recompensată cu același premiu în anul 2009, iar următorul premiu l-a obținut pentru rolul bunicii din spectacolul Îngropți-mă de după plintă, de Pavel Sanaev (regia Yuri Kordonsky).

Mariana Mihut a interpretat numeroase roluri și în Teatrul Radiofonic, Teatru TV și cinematografie.
’’Dintre zecile de spectacole în care am văzut-o și am adorat-o, mi s-a lipit de suflet pentru totdeauna imaginea ei în „Mutter Courage” în regia Cătălinei Buzoianu. Vocea, privirea, farmecul sunt imposibil de povestit! Amestecul de caldură, tandrețe, seriozitate… Întotdeauna în preajma ei ai sentimentul că ești norocos că te-ai născut acum, în acest timp, ca s-o poți vedea pe scenă.’’, scrie omul de teatru, Monica Andronescu.

La mulți ani, Mariana Mihuț!

Post-ul La mulți ani, Mariana Mihuț! apare prima dată în Radio România Reșița.

Atacantul Dennis Man, fotbalistul lui PSV Eindhoven, va primi trofeul „tricolorul lunii octombrie”. În sondajul lunar lansat de FRF prin aplicația Tricolorii, atacantul arădean a fost votat de aproape două treimi dintre suporterii participanți.

Dennis Man a avut o lună aproape perfectă, se apreciază pe site-ul oficial frf.ro. Pe lângă prestația excelentă din victoria cu Austria, 1-0, el a reușit la club 4 goluri și două assist-uri. Două dintre reușitele sale au venit în Liga Campionilor, în meciul pe care PSV l-a câștigat cu 6-2 contra lui Napoli, campioana Italiei. Pe podium îi regăsim pe Ianis Hagi și Andrei Rațiu, și ei cu prestații foarte bune în luna octombrie.

Clasamentul lunii octombrie:

1. Dennis Man – 65,7% (10 puncte*)
2. Ianis Hagi – 17,5% (6 puncte)
3. Andrei Rațiu – 7,7% (3 puncte)
4. Ionuț Radu – 5,6%
5. Vlad Dragomir – 3,5%

Câștigătorii trofeului din celelalte luni ale anului 2025 sunt: Ianis Hagi (ianuarie), Ștefan Târnovanu (februarie), Andrei Rațiu (martie și mai), Nicolae Stanciu (aprilie), Dennis Man (iunie), Ștefan Baiaram (august), Denis Drăguș (septembrie). În iulie, în semn de apreciere pentru o performanță extraordinară la mondialele de înot, Echipa Națională i-a oferit trofeul lui David Popovici.

foto: frf.ro (Razvan Pasarica/SPORT PICTURES)

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Dennis Man este tricolorul lunii octombrie! apare prima dată în Radio România Reșița.

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea Deciziei nr. 479 din 20 octombrie 2025, prin care a declarat neconstituțională în ansamblu Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Actul normativ viza în principal reducerea pensiilor magistraților și schimbarea condițiilor de pensionare, însă Curtea a constatat multiple vicii de constituționalitate — atât de procedură, cât și de fond.

CCR a stabilit că Guvernul și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege fără a demonstra existența unei urgențe reale, încălcând articolul 114 din Constituție. Executivul nu a justificat de ce actul normativ nu putea fi adoptat prin procedura parlamentară obișnuită, iar argumentul privind jaloanele din PNRR a fost considerat nefondat. De asemenea, legea a fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii asupra formei finale, ceea ce contravine articolului 133 din Constituție, care impune consultarea obligatorie a CSM pentru actele normative ce privesc statutul judecătorilor și procurorilor.

Curtea a subliniat că modificarea legislației privind pensiile de serviciu la mai puțin de doi ani de la ultima reformă (Legea nr. 282/2023) încalcă principiul securității juridice și al încrederii legitime, prevăzute de articolul 1 alin. (3) și (5) din Constituție.
În ultimii șapte ani, statutul magistraților a fost modificat de peste zece ori, ceea ce — potrivit judecătorilor constituționali — a generat instabilitate normativă și a afectat independența justiției.

CCR a constatat că legea ar fi creat trei regimuri distincte de pensionare pentru magistrați, ceea ce duce la discriminări evidente între persoane aflate în situații comparabile.
De exemplu, magistrații militari ar fi rămas avantajați, putând ieși la pensie la 45–52 de ani cu 65% din venit, în timp ce magistrații civili ar fi trebuit să muncească până la 65 de ani, cu o pensie plafonată la 70% din ultimul venit net.

Curtea a evidențiat și neclarități grave în textul legii, cum ar fi lipsa unei definiții coerente pentru „vechimea totală în muncă”, inconsecvențe între vârstele de pensionare și tranșele de eșalonare, precum și lipsa unor dispoziții tranzitorii efective, contrar cerințelor stabilite anterior de CCR prin Decizia nr. 467/2023.

Judecătorii constituționali au reafirmat că pensia de serviciu a magistraților nu este un privilegiu, ci o garanție a independenței sistemului judiciar, parte a statului de drept.
Modificările propuse — creșterea vârstei de pensionare, plafonarea pensiilor și eliminarea actualizării cu salariile magistraților activi — ar fi transformat pensia de serviciu într-un drept contributiv obișnuit, golind de conținut garanțiile constituționale.

Concluzia CCR

„Curtea admite obiecția de neconstituționalitate și constată că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este neconstituțională, în ansamblul său.”

Decizia este definitivă și general obligatorie. CCR subliniază că orice reformă a sistemului de pensii de serviciu trebuie să fie rezultatul unui proces legislativ transparent, predictibil și loial, nu al unor intervenții politice succesive care afectează stabilitatea justiției.

Citeşte aici documentul integral

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Curtea Constituțională a declarat neconstituțională Legea privind pensiile magistraților – motivarea completă apare prima dată în Radio România Reșița.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare de ploi însemnate cantitativ și intensificări ale vântului, valabilă până duminică, 10 noiembrie 2025, ora 10:00, pentru mai multe regiuni ale țării. În unele zone, rafalele vor atinge 80 km/h, iar la altitudini de peste 1.700 de metri sunt aşteptate lapoviță și ninsoare.

Conform prognozei ANM, în Oltenia, nord-vestul Munteniei și sudul Banatului va ploua pe arii extinse, iar cantitățile de apă vor fi considerabile — local între 25 și 30 l/mp, iar izolat peste 40–50 l/mp.

„Temporar, vântul va avea intensificări în masivele sudice, cu rafale de 70–80 km/h pe creste, dar și în sudul Banatului, mai ales în cursul zilei de sâmbătă, unde vitezele vor ajunge la 50–60 km/h. În Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1.700 de metri, sunt prognozate precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare”, a transmis ANM.

De asemenea, este în vigoare un cod galben de ploi abundente în judeţele Mehedinţi şi Gorj, în special în zonele montane, unde se vor acumula cantități între 60 și 80 l/mp.

Autoritățile recomandă populației să evite deplasările în zonele afectate și să se informeze constant din surse oficiale privind evoluția vremii.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Avertizare meteo de la ANM: ploi torenţiale, vânt puternic şi ninsoare la munte până duminică dimineaţă apare prima dată în Radio România Reșița.