Radio România Reșița

Primarul municipiului Arad, Călin Bibarț, a anunțat că, pentru anul 2026, taxele și impozitele locale vor rămâne la nivelul anului 2025, nefiind prevăzute majorări în proiectul de hotărâre aflat în dezbatere publică. Documentul a fost pus vineri, 7 noiembrie 2025, în transparență decizională, conform legislației în vigoare.

„Vom pune azi la transparență taxele și impozitele locale, conform legii în vigoare. Nu am prevăzut majorarea lor. Există însă pe circuitul legislativ o intenție de majorare la nivel național, dar deocamdată nu este publicată în Monitorul Oficial. Dacă se va decide majorarea prin act normativ, ne vom conforma, pentru că decizia nu ne mai aparține”, a precizat primarul Călin Bibarț, în deschiderea ședinței extraordinare a Consiliului Local Municipal Arad, din 7 noiembrie.

Proiectul de hotărâre privind stabilirea nivelului taxelor și impozitelor locale pentru anul fiscal 2026 poate fi consultat timp de 30 de zile lucrătoare, iar persoanele interesate pot transmite propuneri, sugestii sau observații cu valoare de recomandare, utilizând formularul online disponibil pe site-ul oficial al Primăriei Arad.

Decizia vine într-un context economic marcat de dezbateri la nivel guvernamental privind o posibilă actualizare a valorilor impozabile pentru anul următor, însă administrația locală din Arad a ales să mențină stabilitatea fiscală până la o eventuală modificare legislativă.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Primarul Călin Bibarț: „Taxele și impozitele locale nu se majorează, deocamdată” – proiectul pentru anul 2026, în transparență publică la Arad apare prima dată în Radio România Reșița.

Campania de primire a cererilor pentru ajutorul de încălzire a locuinței este în plină desfășurare la Bocșa. Potrivit datelor furnizate de Direcția de Asistență Socială Bocșa, până în prezent s-au înregistrat 428 de dosare pentru încălzirea cu combustibili solizi și lichizi, precum și 16 dosare pentru încălzirea cu gaze naturale.

„Numărul de solicitări se menține relativ constant față de anul trecut, ceea ce arată că oamenii sunt informați și știu ce documente trebuie să aducă”, a declarat Bogdan Voinovici, șeful DAS Bocșa.

Dosarele pot fi depuse la sediul Direcției de Asistență Socială Bocșa, situat pe strada 1 Decembrie 1918, nr. 3, de luni până joi, în intervalul 9:00 – 14:00.

Termenul oficial de depunere este 20 noiembrie, însă reprezentanții instituției anunță că vor primi cereri și după această dată.

„După 20 noiembrie, cererile se pot depune în continuare. Diferența este că beneficiarii vor primi ajutorul de încălzire proporțional cu luna în care a fost înregistrată cererea”, a explicat Bogdan Voinovici.

Ajutorul de încălzire se acordă în baza Legii nr. 226/2021 persoanelor și familiilor cu venituri reduse, pentru a compensa costurile ridicate din sezonul rece. Sprijinul este oferit pentru mai multe tipuri de combustibili – gaze naturale, lemne, cărbuni, păcură sau energie electrică – în funcție de sursa de încălzire folosită.

În ultimii ani, numărul de cereri pentru ajutorul de încălzire în Bocșa a rămas constant, semn că populația cu venituri reduse continuă să depindă de acest sprijin pentru a face față sezonului rece.

sursa foto: Direcţia de Asistenţă Socială Bocşa

Post-ul Sprijin pentru încălzirea locuinței la Bocșa: peste 400 de dosare depuse până în prezent apare prima dată în Radio România Reșița.

Teatrul de Vest Reșița își așteaptă publicul cu o serie de spectacole variate, destinate tuturor vârstelor. Pe scenă vor urca atât trupe invitate, cât și actorii teatrului reșițean, într-un program bogat care îmbină comedia, fantezia și emoția autentică.

Spectatorii sunt invitați să se bucure de întâlniri memorabile cu artiști talentați, povești pline de farmec și momente care rămân în suflet.

Vineri, 7 noiembrie 2025 | ora 19:00
Teatrul de Vest Reșița
De: Bernard Slade
Regia: Cosmin Crețu
Producție: Teatrul de Artă Deva

O comedie romantică plină de ironie și tandrețe despre un cuplu, o tradiție și o întâlnire anuală care spune mai mult decât o relație întreagă.

Vineri, 14 noiembrie 2025 | ora 19:00
Teatrul de Vest Reșița
De: Aurel Baranga
Regia: Mihai Alexandru
Producție: Teatrul Dramatic „I.D. Sîrbu” Petroșani

„Spectacolul are o mare asemănare cu realitatea, deși nu am urmărit anume acest lucru. Se vorbește tot de reduceri de personal și tăieri de buget… Bineînțeles că victimele nu sunt protejații șefului, ci oamenii care chiar muncesc. Ficțiunea îi salvează – realitatea, nu știm…”

Vineri, 21 noiembrie 2025 | ora 19:00
Teatrul de Vest Reșița
De: Ionuț Vișan
Regia: Horia Suru

Cel mai așteptat spectacol al sezonului revine pe scena Teatrului de Vest. O dramă psihologică intensă, unde realismul se împletește cu fantasticul. O poveste despre greșeli, regrete și dorința de eliberare, în care lacul devine martor tăcut al sufletelor care caută lumina.

Așadar, ne vedem la teatru!
Radio România Reșița este partener al Teatrului de Vest Reșița.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Teatrul de Vest ne invită la spectacole pentru toate vârstele! apare prima dată în Radio România Reșița.

FCSB a pierdut meciul disputat la FC Basel, în cea de-a patra etapă a competiției Europa League la fotbal. A fost 3-1 pentru elvețieni, care au punctat prin Shaqiri, de două ori, și Ibrahim Salah. Reușita de onoare a roș-albaștrilor a fost un eurogol marcat de Darius Olaru. În Conference League, Universitatea Craiova a câștigat cu 1-0 la Rapid Viena, golul victoriei fiind semnat de Romanchuk.

Meciul din Elveția, Basel-FCSB, a început nefericit pentru campioana României. FCSB a rămas cu om în minus din minutul 12, când portarul Târnovanu a făcut henț în afara careului din postura de ultim apărător. Charalambous l-a sacrificat pe Thiam pentru a-l introduce în poartă pe goalkeeperul Zima.

Lovitura liberă obținută după eroarea lui Târnovanu s-a transformat rapid într-un penalty pentru gazde, după ce Ngezana, aflat în zid, a atins și el mingea cu mâna, încercând să o respingă. Xherdan Shaqiri a transformat fără emoții lovitura de la 11 metri. Rămasă în inferioritate numerică, FCSB și-a creat câteva ocazii pe contraatac, dar jocul a fost controlat în general de gazde.

După pauză, în minutul 58, campioana României a dat lovitura prin Darius Olaru. Căpitanul roș-albaștrilor a câștigat un duel cu Barisic și a marcat cu un șut frumos din voleu. Din păcate, defensiva FCSB-ului n-a rezistat asalturilor formației gazdă. În minutul 74, Basel a revenit în avantaj cu un gol al aceluiași Shaqiri. Cisse a șutat de la mare distanță, mingea a lovit bara și a revenit chiar la picioarele decarului elvețian, care a îndeplinit o simplă formalitate.

Scorul final a fost stabilit în minutul 89 de Ibrahim Salah, după pasa omniprezentului Shaqiri. S-a terminat 3-1 pentru Basel, care obține a doua victorie în Europa League. FCSB rămâne cu cele trei puncte obținute în prima rundă pe terenul olandezilor de la Go Ahead Eagles. În etapa următoare, pe 27 noiembrie, roș-albaștrii vor juca la Steaua Roșie Belgrad.

În deplasare a jucat și Universitatea Craiova. Gruparea din Bănie a evoluat pe terenul austriecilor de la Rapid Viena, în cea de-a treia etapă din Conference League.

Oltenii au început bine în fața unei formații austriece precipitate, care a încasat patru cartonașe galbene în doar 20 de minute. De cealaltă parte, a luat două galbene antrenorul Mirel Rădoi, care a fost trimis în tribună în minutul 20. Craiova a reușit deschiderea scorului în minutul 37. Ucraineanul Romanchuk a marcat cu capul din careu după o centrare trimisă de Mora din flancul drept. Universitatea a înscris și golul doi, însă reușita lui Teles a fost anulată pentru un ofsaid anterior.

Oltenii au rămas periculoși și după pauză. În minutul 54, Craiova a bifat o dublă ocazie care i-a avut în prim-plan pe Nsimba și Teles. În continuare, trupa lui Rădoi a evoluat curajos în fața austriecilor, care au greșit de câteva ori flagrant în apărare. Ofensiva Universității n-a reușit să profite, dar gruparea din Bănie a știut să păstreze avantajul minim până la ultimul fluier. Rapid Viena-Universitatea Craiova, scor final 0-1 – și gruparea olteană adună patru puncte în Conference League.

În etapa următoare, pe 27 noiembrie, Universitatea va primi vizita germanilor de la FSV Mainz.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Craiova aduce trei puncte mari de la Viena! FCSB, învinsă în Elveția apare prima dată în Radio România Reșița.

Adunarea Generală a Academiei Române, întrunită la 29 octombrie 2025, a decis alegerea scriitoarei Ana Blandiana ca membru titular al instituției, în cadrul Secției de filologie și literatură. Această recunoaștere vine ca o încununare a unei opere literare și civice care a traversat, cu forță morală și claritate intelectuală, mai bine de șase decenii de istorie românească.

Potrivit Legii nr. 752/2001 și Statutului Academiei Române, titlul de academician poate fi purtat doar de membrii titulari, astfel încât Ana Blandiana intră, oficial, în rândul celor care dau formă și sens culturii naționale prin excelență și responsabilitate.

O viață de poezie este Ana Blandiana cea care, după Nichita Stănescu (născut tot în luna martie laureat în anul 1982), cel de-al doilea poet român laureat al unui important premiu de poezie internațional, „Cununa de aur“, acordat de festivalul „Serile de poezie de la Struga“, din Republica Macedonia.

Anul trecut, a devenit primul român care a primit Premiul Prințesa de Asturia pentru Litere 2024, în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei la Teatrul Campoamor din Oviedo: alături de Majestatea Sa Regele Felipe al Spaniei și Alteța Sa Regală, Leonor, Prințesa de Asturia, de asemenea au participat Majestățile Sale Regina Letizia, Regina Sofia și Alteța Sa Regală Infanta Sofia. Premiile Prințesa de Asturia, a căror contribuție excepțională la patrimoniul cultural al umanității a fost recunoscută de UNESCO, sunt cele mai prestigioase premii din Regatul Spaniei, care onorează realizările deosebite ale unor persoane sau instituții în domeniul literar, științific, tehnic, cultural și social. Juriul a acordat premiul poetei Ana Blandiana, primul român care obține această distincție, motivând că opera sa, care vorbește despre înfrângere și speranță, reflectă „o profundă cunoaștere a spiritului românesc într-o perioadă istorică de opresiune”.

Familia si prietenii îi spun Doina. Pseudonimul literar a fost luat de la numele satului Blandiana în care s-a născut bunica materna a scriitoarei.

Este timișoreancă prin naștere, 25 martie 1942, provenind dintr-o familie ce a luptat pentru România, Gheorghe Coman, tatăl poetei, era licențiat în drept și teologie, profesor la Liceele „Diaconovici-Loga” si „Mihai Viteazul” din Timisoara. A participat în calitate de preot cu grad de maior la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei și Cehoslovaciei, iar dupa război a fost profesor la liceul „Partenie Cosma” din Oradea.
În anul 1944, părinții s-au mutat la Oradea , unde tatăl a lucrat ca preot la catedrala ortodoxă Biserica cu Lună . După preluarea comunistă, tatăl a fost arestat ca „dușman al poporului”. La scurt timp după eliberare, în 1964, a murit într-un accident de circulație.
În Oradea, Otilia Coman a urmat școala elementară, 1949-1952 și liceul, 1952-1959. Copilului unui „dușman al poporului”, deocamdată i s-au refuzat studiile la Universitatea din Cluj-Napoca.
Încă din gimnaziu, Ana Blandiana a citit mult, dovedind o inteligență precoce și a participat la cenacluri literare. A primit premii școlare în urma participării la concursurile literare pentru elevi și debutează în revistele de copii.

În anul 1959 a debutat oficial în revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate unde a semnat pentru prima oară Ana Blandiana.

În anul 1960, devine soția regretatului scriitor Romulus Rusan, iar în 1964 începe să scrie la revista Contemporanul condusa de George Ivascu, unde a deținut ani de zile rubrici permanente. În același an publică și primul volum de versuri intitulat „Persoana întâia plural” și devine studentă a Faculății de Filologie a Universității din Cluj pe care o termină în 1967.

A scris și la revistele Viata Studențească și Amfiteatru. În anul anul 1969 a primit, pentru volumul de poezie „A treia taină”, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, premiu obtinut și în anul 2000 pentru volumul „Soarele de apoi”.

„În viaţa mea, verbul a citi a fost mult mai important decât verbul a trăi, atât de important, încât – folosind un foarte mic artificiu poetic – mărturisesc că n-aş putea să mă imaginez trăind fără a citi, dar nu mi-ar fi deloc greu să mă închipui citind şi după moarte„ afirmă Ana Blandiana în ”Autoportret cu palimpsest.”
Laureată a prestigiosului Premiu Herder, la Viena, Ana Blandiana a trecut prin nenumărate întâmplări ale destinului…
În anul 1984 a fost interzisă de regimul ceauşist, din cauza publicării a patru poezii, dintre care una conţinea celebrul vers “Eu cred că suntem un popor vegetal”, poemul ajungând în scurtă vreme un fel de manifest dizident.

În ultimii ani ai regimului comunist, face valuri cu personajul “motanul Arpagic”, unul dintre eroii versurilor dedicate de poetă copiilor, dar pe care toată lumea, de la cenzură, la simpatizanţii scriitoarei, îl asociază cu Nicolae Ceauşescu.
Activitatea literară-inițiative
Ana Blandiana este membru fondator al Alianței Cetățenilor și inițiatorul Clubului PEN Român , prezidat de ea.
Împreună cu soțul ei a fondat Memorialul pentru revizuirea trecutului comunist Sighet, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet,), un centru de cercetare, expoziție, muzeu și conferințe din nordul orașului românesc Sighetu Marmației. Scopul de a expune crimele comunismului în țară, de a le înregistra științific și de a face publice rezultatele.
„În acest moment, când adevărurile istorice sunt contrafăcute sub ochii noştri, iar implicarea în filmul de artă este aproape o aventură, cred că avem datoria să salutăm investiţia de curaj, de altruism şi, da, de utopie a realizatorilor”, scria Romulus Rusan în cronica de film „Sindromul Timişoara – Manipularea”.
Premii și recunoașteri
Ana Blandiana este autoarea a multor volume apreciate de poezie, dar și a două volume de nuvele fantastice: Cele patru anotimpuri, 1977 și Proiecte de trecut, 1982, a unui roman „Sertarul cu aplauze”, a șapte volume de eseuri și douăsprezece volume de versuri.

Anei Blandiana – Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca – i-au fost traduse în limba spaniolă 11 cărți, unele dintre ele cu sprijinul Institutului Cultural Român. Este autoarea a peste 30 de cărți, traduse în 25 de limbi, și a obținut numeroase premii internaționale, printre care Premiul Internațional Vilenica (2002) și Premiul Poetul European al Libertății (2016), precum și Legiunea de Onoare franceză.
Lucrările sale au apărut în țări ca: Germania, Franța, Italia, SUA, Norvegia, Suedia, Albania, Marea Britanie, Rusia, Ungaria, Polonia, Letonia, Estonia, Serbia și Bulgaria.

A susținut numeroase lecturi, simpozioane și prelegeri în străinătate: Germania, Marea Britanie, Franța, Olanda, Norvegia, Austria și a ținut conferințe la numeroase universități, inclusiv Roma, Berlin , Paris , Viena, Praga , Heidelberg , Tübingen, Hamburg și Köln.

Este și una dintre personalitățile apreciate ale Academiei de Poezie „Stephane Mallarme”.
„Toţi avem talent, dar talentul nu este decât un mijloc de tracţiune cu care unii transportă diamant, alţii cărbune, şi atât de mulţi materiale sintetice”, mărturisește Ana Blandiana…
Prin alegerea sa ca membru titular al Academiei Române, Ana Blandiana nu doar primește o recunoaștere personală, ci și reafirmă locul literaturii de conștiință în cultura română.

Post-ul Poeta Ana Blandiana a devenit membru titular al Academiei Române apare prima dată în Radio România Reșița.

Sfințirea sediului Protopopiatului Reșița, a avut loc joi, 6 noiembrie în urma finalizării lucrărilor de restaurare, renovare și amenajare desfășurate în ultimii ani. Slujba de sfințire a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, în prezența autorităților locale, preoților din protopopiat și a credincioșilor. Răspunsurile liturgice au fost oferite de grupul psaltic „Ethos” al Episcopiei Caransebeșului.

Lucrările efectuate au vizat atât exteriorul, cât și interiorul clădirii, grație implicării administrației locale și a celor 53 de parohii care alcătuiesc Protopopiatul Reșița. Această amplă investiție marchează un moment de referință pentru viața bisericească a municipiului și pentru întreaga Episcopie a Caransebeșului.

În semn de recunoștință pentru sprijinul acordat, Preasfințitul Părinte Lucian a conferit distincții eparhiale:

Totodată, mai mulți preoți, ctitori și binefăcători au primit diplome de recunoștință pentru contribuția lor la realizarea proiectului.

„Îi mulțumim lui Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să finalizăm restaurarea și înfrumusețarea sediului Protopopiatului Reșița, un proiect început în urmă cu doi ani. În anul centenarului Patriarhiei Române, ne bucurăm să sfințim acest edificiu împreună cu autoritățile locale și preoții implicați. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am reușit să restaurăm trei dintre cele patru protopopiate ale Episcopiei Caransebeșului: Caransebeș, Moldova Nouă și Reșița, urmând ca anul viitor să demarăm lucrările și la Băile Herculane”, a declarat Preasfințitul Părinte Lucian.

Ierarhul a subliniat și importanța istorică a instituției: „Protopopiatul Reșița continuă lucrarea administrativă și pastorală a fostului Protopopiat Bocșa Montană, existent încă din secolul al XIX-lea. Din anul 1950, sediul a fost transferat la Reșița, iar astăzi ducem mai departe această tradiție cu bucurie și recunoștință.”

În cadrul evenimentului, Preasfințitul Lucian a oficiat o slujbă de pomenire pentru foștii protopopi ai Protopopiatului Reșița trecuți la Domnul și a binecuvântat magazinul diecezan recent renovat, aflat în incinta protopopiatului.

Sediul Protopopiatului Reșița este situat în curtea Bisericii „Sfântul Ierarh Iosif cel Nou de la Partoș”, din centrul municipiului Reșița. Acesta reprezintă un important centru administrativ și spiritual al Episcopiei Caransebeșului, din care fac parte 53 de parohii.

Sursa: Episcopia Caransebesului

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul Sediul Protopopiatului Reșița, sfințit după ample lucrări de restaurare și modernizare apare prima dată în Radio România Reșița.

Dacă iubiţi animalele și vreţi să vă implicaţi în îngrijirea lor, acum aveţi ocazia! Primăria Reșița angajează două persoane pentru posturile de îngrijitor animale în cadrul Padocului Public din oraş.

Detalii privind condițiile de angajare, actele necesare și calendarul concursului sunt disponibile pe site-ul instituției:
primariaresita.ro – Secțiunea Concursuri

Pentru informații suplimentare, sunați la 0255 220 200.

Oportunitatea perfectă pentru cei care vor să transforme dragostea pentru animale într-o meserie!

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Primăria Reșița face angajări la Padocul Public apare prima dată în Radio România Reșița.

La sediul Instituției Prefectului de Caraș-Severin a avut loc o nouă ședință a Comisiei Județene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor, prezidată de prefectul Ioan Dragomir, alături de subprefectul Cristian Gâfu și reprezentanți ai instituțiilor de specialitate.

Pe ordinea de zi s-au aflat opt puncte, dintre care au fost adoptate șase hotărâri, ce au vizat validarea, modificarea și anularea unor titluri de proprietate pentru terenuri agricole, neagricole și forestiere, conform Legii nr. 123/2023.

Au fost analizate 33 de dosare din comuna Fârliug, cu o suprafață totală de 246,86 hectare, și 43 de dosare din comuna Târnova, însumând 24,71 hectare. De asemenea, au fost discutate documentațiile transmise de primăriile Dalboșeț, Glimboca și Caransebeș, unele fiind returnate pentru completări.

Prefectul Ioan Dragomir a subliniat importanța acestor demersuri: „Prin activitatea Comisiei județene contribuim la restabilirea drepturilor de proprietate ale cetățenilor și la clarificarea situațiilor juridice ale terenurilor. Este un proces complex, dar necesar, care asigură respectarea legii și sprijină dezvoltarea comunităților locale”.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Ședință a Comisiei Județene de Fond Funciar la Prefectura Caraș-Severin apare prima dată în Radio România Reșița.

O mare voce a Radio România, a Teatrului Național Radiofonic, a scenei și filmului românesc, scriitor este aniversata zilei, profesor universitar doctor, Olga Delia Mateescu.

S-a născut la 6 noiembrie 1949, în Livezile, județul Bistrița-Năsăud. Este fiica unui medic și a unei actrițe care s-au despărțit după 3 ani de la nașterea fiicei lor, fiind astfel crescută de bunici la București.
’’Nu puteam fi fata mamei sau a tatei, ei erau despărțiți, tata medic la Iași, mama actriță în orașele de provincie. Studiaseră la Babeș-Bolyai, tata medicină, mama actorie cu profesoara Sonia Cluceru astfel încât, eu mică fiind, aveam ca prime cuvinte “La polițiune, vaidii, nene Dumitache”! Sigur că am crescut cu ochii și sufletul în teatru, poate de aceea am ajuns actriță și nu fizician cum mai visam odată. Însă lumea, luna, basmele, familia, teatrul (și cel la microfon), le-am descoperit cu bunicii.’’

A absolvit în anul 1969 Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii Bucureşti – Secția Limbi romanice și clasice, iar în anul 1973 a absolvit şi Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, la clasa profesorului Dem Loghin.
În aceeași perioadă, începe activitatea la teatrul studențesc „Podul”, apoi vor urma studiile teatrale la I.A.T.C. perioada 1969-1973, unde s-a întâlnit cu viitorii mari actori Florin Zamfirescu, Mircea Diaconu, sau Gelu Colceag, iar în anul 1973, la absolvirea IATC i s-a decernat Premiul Şcolilor de Teatru.

Visul vieții sale era să zboare în cosmos. Visul este legat, oarecum, și de dorința ei din copilărie, atunci când voia să devină fizician.În perioada liceului la Reșița juca pivot în echipa de baschet a școlii, iar prima ei iubire, un băiat frumos, educat și bun la handbal.

Mama sa, Aura Râmniceanu, a slujit mai bine de 30 de ani scena teatrului reșițean.

Despre Reșița, distinsa actriță ne-a mărturisit la Radio România Reșița:
’’Liceul l-am făcut la Reșița, unde mama era actriță, liceul nr.2, actualul Colegiu Național “Traian Lalescu”. Acum niște ani mi-am pierdut vocea de emoție când mi s-a oferit Diplomă de Cetățean de Onoare al județului în școala mea. Eram pe acea vreme pivot în echipa de baschet-fete, a liceului și a orașului, aveam școală, antrenamente, prieteni, cantonamente pe Semenic, plantam copaci pe Dealul Golului, nu știam ce înseamnă “rebel” sau “cuminte”, nu-mi puneam problema asta care acum are conotații moderne. Tocilar, rebel, popular sunt concepte americane în opinia mea. Atunci erai repetent, exmatriculat sau nu.
Aveam profesori dedicați, Păunescu la română- mare personalitate, Fifi (poreclă) la matematică, Szepesi la chimie, Ciortuz la geografie sau profesoara de istorie ale cărei lecții ne captivau fiind personalizate. Da, pesemne eram premiantă, dar le-am arătat colegilor că pot copia, însă nu mă interesează. Era mai ușor pentru mine fără copiuțe și fără stres.
Sunt fiică și mamă de actriță. Mama mea, Aura Râmniceanu a fost peste trei decenii actriță la Reșița, fiica mea este actriță, așa că nu-mi pot imagina viața fără teatru , este un vehicul extraordinar, te poartă în toate lumile în care nu poți călători, în lumile imaginare, în lumile reale, cunăști fel de fel de personaje, personalități, metamorfoze. Nu aș fi putut să fiu dramaturg sau regizor dacă nu eram actor și dacă nu aș fi crescut în teatru, de fapt, de mică. Cel mai important pas este actoria… mi-e dor de voi, vin cu plăcere ori de câte ori pot la Reșița!’’

De asemenea, Olga Delia Mateescu este unul dintre marii artiști români care a pus amprenta pe vocea Radio România, în cei 97 de ani. O serie de emisiuni radio, intitulată “Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim”. Teatru radiofonic: ”Cele patru Marii”, ”Fata din Andros”, ”Regele Lear”, etc. Lectură de autor la Radio România Reșita – volumul „Șampanie în Lanul de grâu” .

Despre Radio România, mărturisește:
’’ În viața de azi, în nesfârșită digitalizare, ar părea că rolul Radioului se diminuează și, totuși prin continua lui adaptare, nu se întâmplă așa ceva! Este important pentru diversitatea domeniilor, pentru informații, acurateța și urgența lor, pentru muzică, pentru descoperirea de noi artiști, de noi inventatori, pentru teatru și evoluția lui.
Ajung la ideea de teatru:

În momentul actual când ideea de profit financiar înghite și maculează domenii importante ale vieții, aici mai există ideea viață culturală, de educație, de profesionalism. Strict, pentru mine, Radioul este o dragoste firească fiindcă mi-a îmbogățit imaginația, gustul estetic și etic. Am avut o copilărie marcată seară de seară de mari montări de teatru și de operă, ascultate și așteptate cu sfințenie, ani la rând. Deși nu mi-am botezat băiatul Mozart, cum voiam când eram de șase ani, majoritatea vocilor auzite în copilărie s-au materializat în prima mea repetiție la Teatrul Național din București.Nu voi uita prima mea repetiție de acolo, unde vocea Irinei Răchițeanu Șirianu, a marelui geniu Emil Bota, a Marcelei Rusu sau a Celei Dima, a lui Marcel Anghelescu sau Radu Beligan se întrupau în mod concret în fața mea ca într-un fim SF! Iar, în continuare, tot La RADIO mi s-au difuzat câteva dintre textele mele de teatru. Deși am mobil, laptop, acum chiar acces la AI, alături de mine , pe masă este un aparat de radio!

Desigur acolo undeva se urmărește pulsul unor creatori cu atenția unor profesioniști, pasionați de cursul culturii noastre, fiind, în opinia mea, singurul instrument media dedicat apărării culturii atât de ignorată de guvern și de mediul politic.O țară este respectată când își respectă personalitățile ceea ce RADIOUL Național face de o sută de ani!’’

A evoluat în peste 80 de spectacole de teatru, televiziune, radio şi în filme.
Rolul de referință, după opinia multor critici este „Domnişoara Nastasia” în anul 1976, în adaptarea după G.M. Zamfirescu, regia Sorana Coroamă Stanca, într-o distribuție de marcă alături de Costel Constantin în rolul lui Vulpașin și Tamara Buciuceanu-Botez, Gheorghe Cozorici, Dan Condurache, Mihai Dinvale, Constantin Cojocarau și Adina Popescu.

Cărţile sale preferate sunt „Jocul cu mărgele de sticlă“ a lui Hermann Hesse, „Muntele vrăjit“ a lui Thomas Mann şi „Legendele şi miturile Greciei antice“.
În anul 2011 a devenit Cetățean de Onoare al județului Caraș- Severin ca o reverență pentru întreaga sa contribuție la dezvoltarea culturii române.

Actriță și scriitoare, societară de onoare a Teatrului Național I.L. Caragiale, membră a Uniunii Scriitorilor din România și UNITER, distinsă cu numeroase premii și distincții pentru activitatea sa artistică, este absolventă a Facultății de Filologie, secția Limbi romanice și clasice și a studiilor teatrale la I.A.T.C., unde în anul 1999 a obținut doctoratul în Istoria Teatrului sub conducerea prof. univ. Ileana Berlogea, în cadrul UNATC, devenind dascăl la la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București, până la ieșirea la pensie.

Din Banatul de Munte, locul unde distinsa noastră doamnă Olga Delia Mateescu și-a trăit adolescența, un sincer La Mulți Ani și o îmbrățișare ce trece munții către București!
Laudatio!

Din prodigioasa carieră putem enumera:
Debutul în anul 1973 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, cu rolul Caterina din „Furtuna”, de Nikolai Alekseevici Ostrovski, în regia lui George Teodorescu. În perioada 1973 – 2003 a jucat în numeroase roluri de succes pe această scenă teatrală, dintre acestea menţionăm rolul Maria Cristina Oniţă – în „Acord”, de Paul Everac, regia Letiţia Popa, 1977, Inocenta – în „Gimnastică sentimentală” de Vasile Voiculescu, regia Alexandru Toscani, în 1980, Sora Ratched – în „Zbor deasupra unui cuib de cuci” de Dale Wasserman, regia Horea Popescu, în anul 1983, Rachel – în „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, în 1988, Medeea – „Trilogia antică” după Euripide şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, Elizabeth Proctor – „Vrăjitoarele din Salem” de Arthur Miller, regia Felix Alexa, 1991, Mira – „Salt mortal” de Aziz Nesim, regia Gavril Pinte, 1994, Narcisa – „Tehnica raiului” de Mihai Ispirescu, regia Dan Micu, 1997, Catherine Shimma – în „Dragoste în hala de peşte” de Israel Horovitz, regia Ion Cojar, în 1998, Sylvia Archibald – în „Aşteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, în 2002 sau Ranievskaia – în „Maşinăria Cehov” de Matei Vişniec, regia Cristian Ioan, în anul 2003.

Activitatea teatrală a desfășurat-o pe scena Teatrului Național București, unde a jucat în piese precum: Audiție pentru Medeea a cărei autoare este, regia Silviu Jicman (premiera 23 mai 2001); Așteptând la Arlechin de Noel Coward, regia Ion Cojar (2002); Mașinăria Cehov de Matei Vișniec (2003); Dragoste în hala de pește de Israel Horovitz (1998).

A debutat în film în anul 1974, în pelicula „Tată de Duminică”, în acelaşi an debutând şi pe micul ecran, în filmul „Bălcescu”. A mai jucat în filme precum „Cercul magic” (1975), „Domnişoara Nastasia” (1976), „Dumbrava minunată” (1980), „Aşteptând un tren” (1982), „Misterele Bucureştilor” (1983), „Colierul de turcoaze” (1985), „Aştept provincia” (1995), „Secretul Mariei” (2005), „Vocea inimii” (2006), sau „Fumatul poate să ucidă” (2010), produs de UNATC şi regizat de Millo Simulov – ea însăşi fiind o fumătoare înrăită ! – , în scurtmetrajulo „Str. Drapelului nr. 0” (2014) şi în „De ce eu?” (2015).

În producţii TV a mai jucat în roluri precum Otilia – în „Secretul Mariei”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2005 şi Georgeta – în „Vocea inimii”, regia Mihai Bauman, Doina Zotincă, Antena 1, 2006.

A mai jucat în rolul Fraulein, în „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Dan Tudor, la Teatrul Metropolis şi a regizat, la Teatrul Masca, propria piesă – „Grenada” – debutul regizoral al Olgăi.
De asemenea a jucat la Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu, în anul 2003, în „Comedie de modă veche” de Aleksei Arbuzov, regia Puiu Şerban, a participat la seria de emisiuni radiofonice „Mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim” şi a montat piesa de teatru radiofonic „Ferma de struţi”, în regia lui Dan Puican, în anul 2004.

A susţinut recitaluri de poezie ca „Miniaturi lirice şi coregrafice”, în regia lui Miriam Răducanu, „Ion Caraion”, în regia lui Gavril Pinte, sau în regie şi adaptare proprie – spectacolele „Pe la ceasul cinci spre seară” de Federico Garcia Lorca şi „Scrisori basarabene”.
A scris volumul de dramaturgie „Urme”, Eeditura Cartea Românească, 1997, „Capricii”, editura Unitext, 1997, piesa „Fantoma de la Coventry”, în cadrul antologiei de texte premiate „Operaţie pe cord deschis”, editura Astra Braşov, 1998, volumul de dramaturgie „Statuia Libertăţii”, editura Cartea Românească, 1999, volumele „Medeea în război cu timpul”, editura Universalia, 2000 şi „Ferma de struţi”, editura Cartea Românească, piesele „Astă seară nu moare nimeni”, Antologia Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti, 2002, „No one’s going to die tonight”, revista „Romanian Review”, 2003, „Ce soir personne ne meur”, revista „Revue Roumaine”, 2003, romanul „Manuscrisul”, editura Carte de suflet, 2003 şi volumul „Şampanie în lanul de grâu”, editura Muzeul Literaturii Române, 2004.

Este autoarea volumelor „E…”, Editura Muzeul Literaturii Române, 2007, „Câinele doctorului” (teatru), Editura Tracus Arte, 2008, „Vorbirea. Joc al identităţii”, Editura Tracus Arte, 2009, „Teatru”, vol. I, II, Editura Tracus Arte, 2012, „Manuscrisul din ape”, Editura Neverland, 2012, „Memoriile unui om prost”, Editura eLiteratura, 2013, „Scena crimei” (1) – volum de piese poliţiste (autori: Horia Gârbea, Denis Dinulescu, Olga Delia Mateescu), Editura Tritonic, 2015, „Basme cu O-Glinda”, Editura Tracus Arte, 2017 şi “București Noir”, antologie apărută la editura Tritonic, 2017.

Post-ul Personalități care au scris istoria Radio România-Olga Delia Mateescu, la aniversare! apare prima dată în Radio România Reșița.

Reînarmarea Europei este tema centrală la Forumul NATO de la București. Mark Rutte şi Nicuşor Dan susţin extinderea capacităţii de apărare şi a producţiei militare europene.

Reînarmarea Europei și consolidarea industriei de apărare au fost principalele teme discutate la Forumul NATO pentru Industria de Apărare. Acesta s-a desfășurat joi, 6 noiembrie 2025 la București. Evenimentul a reunit peste 900 de participanți din 26 de state membre și partenere NATO, alături de peste 300 de companii din industria militară.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și președintele Nicușor Dan au transmis mesaje ferme privind necesitatea creșterii capacității de apărare a alianței și accelerarea producției militare europene, în contextul actual de securitate tot mai fragil.

Președintele României, Nicușor Dan, a subliniat că reînarmarea Europei nu este o opțiune, ci o necesitate, în condițiile în care pacea și stabilitatea nu mai pot fi considerate garantate.

„Un element-cheie pentru asigurarea unei descurajări credibile și a unei apărări eficiente este să lucrăm împreună, să producem în cooperare echipamentele de care forțele armate aliate au nevoie”, a declarat Nicușor Dan.

„Trebuie să colaborăm între state, guverne și mediul privat pentru o industrie de apărare care să stimuleze inovația, să valorifice tehnologiile emergente și să asigure lanțuri de aprovizionare trainice”, a adăugat acesta.

Șeful statului a mai amintit că industria românească de apărare are o tradiție solidă. Deşi a fost neglijată în ultimele decenii, ar putea juca un rol important în creșterea producției militare europene.

În mesajul său adresat reprezentanților companiilor participante, secretarul general NATO, Mark Rutte, a evidențiat rolul strategic al industriei de apărare în consolidarea securității și economiei europene.

„Am încrederea că ceea ce voi veți produce va fi achiziționat. Există oportunități imense de afaceri și beneficii reale pentru toată lumea. Când industria își crește capacitatea de furnizare, rezultatul este nu doar o securitate sporită, ci și mai multă creștere economică și locuri de muncă”, a afirmat Rutte.

„Dividendele industriei de apărare sunt reale, iar misiunea noastră nu poate fi una mai merituoasă. Haideți să lucrăm împreună pentru un viitor mai prosper și mai sigur pentru toți”, a concluzionat oficialul NATO.

Rutte a menționat că există atât voință politică, cât și finanțare. Guvernele au început deja să semneze contracte pe termen lung. Acestea sunt menite să susțină predictibilitatea și investițiile în domeniu.

Forumul NATO pentru Industria de Apărare de la București confirmă rolul tot mai important al României în cooperarea militară europeană și transatlantică. Țara noastră este privită ca un partener strategic în zona de producție și inovare militară, în special în contextul noilor investiții în securitatea flancului estic.

Sursă: RRA; foto: Nicuşor Dan Facebook

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Mark Rutte şi Nicuşor Dan susţin extinderea capacităţii de apărare şi a producţiei militare europene apare prima dată în Radio România Reșița.