Radio România Reșița

Ziua mondială de prevenție a gripei este marcată, la nivel internațional, în data de 30 octombrie. Cu acest prilej, Direcția Județeană de Sănătate Publică din Caraş-Severin îndeamnă populaţia să se vaccineze şi atrage atenţia asupra riscurilor pe care le implică infectarea cu virusul gripal.

Potrivit DSP Caraș-Severin, vaccinarea antigripală rămâne cea mai sigură și eficientă metodă de protecție împotriva formelor severe de gripă și a complicațiilor respiratorii.

„Vaccinurile utilizate sunt sigure, avizate de autoritățile sanitare și adaptate anual tulpinilor gripale care circulă la nivel global”, informează specialiştii în sănătate publică.

Conform datelor oferite de purtătorul de cuvânt al DSP Caraș-Severin, Daniel Botgros:

„De la 1 septembrie 2025 și până în prezent, s-au vaccinat 7.744 de persoane împotriva gripei.”

Deocamdată, în județul Caraș-Severin nu a fost raportat niciun caz confirmat de gripă, însă autoritățile sanitare atrag atenția că virusurile gripale A și B circulă intens în lunile reci, afectând în special:

În România, în sezonul 2024–2025, au fost raportate peste 150.000 de cazuri de infecții respiratorii acute, dintre care aproximativ 5% au fost confirmate cu virus gripal, conform INSP.

Complicațiile gripei pot fi severe, mergând de la pneumonii până la agravarea bolilor cronice sau chiar deces. Specialiștii afirmă că vaccinarea și respectarea regulilor de igienă pot reduce riscul de complicații cu până la 90%.

DSP Caraș-Severin recomandă:

-Adresarea la medicul de familie pentru informare corectă;
-Vaccinarea înainte de debutul sezonului epidemic;
-Menținerea igienei mâinilor și a etichetei tusei;
-Evitarea aglomerațiilor și purtarea măștii la simptome respiratorii;
-Izolarea la domiciliu timp de minimum 7 zile în caz de boală.

Opiniile rămân împărțite în rândul populației: „Nu m-am vaccinat și nici nu intenționez. Mă protejez prin alimentație și sport”, spune un locuitor din Reșița. „Eu mă vaccinez în fiecare an. E o măsură simplă de prevenție”, adaugă o altă persoană intervievată.

Autoritățile sanitare subliniază însă că imunitatea naturală sau suplimentele alimentare nu înlocuiesc protecția oferită de vaccinul antigripal. Gripa rămâne o afecțiune serioasă, dar care poate fi prevenită. Cu ocazia Zilei Mondiale de Prevenție a Gripei, DSP Caraș-Severin reamintește populației că vaccinarea și igiena sunt cele mai eficiente arme împotriva virusurilor sezoniere.
Protejează-te pe tine și pe cei dragi, programează-te la vaccinarea antigripală chiar astăzi!

Urmărește-ne și pe Google News

Acest articol este proprietatea Radio România Reșița și este protejat de legea drepturilor de autor. Reproducerea integrală sau parțială a conținutului este permisă doar cu acordul scris al editorului. Pentru solicitări de republicare, vă rugăm să ne contactați la [email protected]

Post-ul DSP Caraș-Severin încurajează vaccinarea antigripală și atrage atenția asupra riscurilor gripei sezoniere apare prima dată în Radio România Reșița.

Iulia Miron, reprezentanta clubului Sport Star Anina, va concura în acest weekend sub tricolor!

După ce a devenit anul acesta campioană națională, Iulia Miron se pregătește să lupte în Belgia pentru o medalie continentală. Cu amănunte, președintele grupării Sport Star Anina, Marian Meșinschi.

“La sfârșitul acestei săptămâni are loc Campionatul European de Wado-kai, la Liege, în Belgia. Din lotul național al României face parte și Iulia Miron, sportivă legitimată la Sport Star Anina. Ea s-a calificat la această competiție după ce a cucerit o medalie de aur la Campionatul Național desfăşurat la Alba Iulia. Sportiva noastră va participa la proba de kumit juniori. Întrecerile acestei secţiuni  categorii vor avea loc sâmbătă. Mergem cu mult optimism, ne dorim să obținem un rezultat bun și la această competiție. De ce nu, sperăm la o medalie.”

La Campionatul European de karate Wado-kai participă și Marian Meșinschi, în calitate de arbitru internațional.

Post-ul Karate: cărăşeanca Iulia Miron va reprezenta România la Campionatul European! apare prima dată în Radio România Reșița.

Rata șomajului în Caraș-Severin s-a menținut la 3,59% în luna septembrie 2025, potrivit datelor Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă. În spatele acestei cifre se află însă povești despre oameni aflați la răscruce — unii tineri care își caută primul loc de muncă, alții care, după o viață întreagă de muncă, descoperă cât de greu e să o iei de la capăt.

La sfârșitul lunii septembrie, în evidențele AJOFM Caraș-Severin erau înregistrați 3.304 șomeri. Dintre aceștia, 1.375 primesc indemnizație de șomaj, iar 1.929 nu mai beneficiază de sprijin financiar, dar continuă să caute un loc de muncă.

Chiar dacă față de luna precedentă numărul șomerilor indemnizați a scăzut ușor, în rural situația rămâne delicată: peste 1.800 de persoane din mediul rural nu au, deocamdată, o soluție de angajare.

„Pentru mulți oameni din sate, mai ales pentru cei trecuți de 50 de ani, mobilitatea și recalificarea rămân provocări reale. De aceea, programele noastre de formare profesională sunt esențiale”, transmit reprezentanții AJOFM Caraș-Severin.

Din totalul persoanelor aflate în șomaj, 1.535 sunt femei. Ele se confruntă adesea cu dificultăți suplimentare, mai ales în zonele unde locurile de muncă sunt limitate sau sezoniere.

Totuși, în orașe precum Reșița, Caransebeș sau Bocșa, tot mai multe femei aleg să urmeze cursuri de calificare în domenii precum contabilitate, design vestimentar sau asistență medicală.

Cei mai mulți șomeri din Caraș-Severin sunt persoane cu vârsta de peste 55 de ani (949), urmați de cei între 40 și 49 de ani (741). Această categorie este adesea cea mai greu de reintegrat în câmpul muncii.

La polul opus se află tinerii între 25 și 29 de ani – doar 150 de persoane, semn că inserția profesională a generației tinere începe să dea roade, mai ales datorită colaborării dintre școli și companiile locale, în sistemul dual.

Datele AJOFM arată clar că nivelul de instruire influențează direct șansele de angajare:

În Reșița și Caransebeș, programele gratuite de reconversie profesională oferite de AJOFM atrag tot mai multe persoane care doresc să învețe o meserie cerută pe piață — de la lucrător în comerț, electrician sau operator CNC, până la asistent vânzări.

Deși rata șomajului de 3,59% situează județul Caraș-Severin într-o zonă relativ stabilă comparativ cu media națională, provocările persistă: îmbătrânirea populației active, lipsa locurilor de muncă atractive pentru tineri și decalajul urban–rural.

Pentru cei care vor să revină în câmpul muncii sau să își schimbe cariera, AJOFM Caraș-Severin oferă consiliere, cursuri de calificare și sprijin în găsirea unui loc de muncă, disponibile pe platforma www.anofm.ro la secțiunea dedicată județului Caraș-Severin.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Piața muncii din Caraș-Severin: șomaj în scădere ușoară, dar provocări reale pentru vârstnici și mediul rural apare prima dată în Radio România Reșița.

Direcția de Asistență Socială Reșița a început încă din 1 octombrie acțiunea de preluare a cererilor pentru ajutorul de încălzire a locuinței destinat sezonului rece 2025–2026.

Potrivit Adinei Iliescu, inspector în cadrul instituției, procesul se desfășoară în condiții normale, iar interesul cetățenilor este similar celui de anul trecut.

„Noi am început acțiunea de preluare a cererilor pentru încălzirea locuinței încă de la 1 octombrie. Până în 20 octombrie au fost preluate un număr de 410 cereri”, a declarat Adina Iliescu.

Defalcarea cererilor în funcție de tipul de combustibil

Solicitările primite sunt împărțite în funcție de tipul de sursă folosită pentru încălzirea locuinței:

238 de cereri pentru ajutorul de încălzire cu gaze naturale,

157 de cereri pentru ajutorul de încălzire cu lemne, combustibili solizi sau petrolieri,

15 cereri pentru ajutorul de încălzire cu energie electrică.

Unde și când se pot depune cererile

Cererile pentru ajutorul de încălzire pot fi depuse lunar, între 1 și 20 ale fiecărei luni, la sediul Direcției de Asistență Socială Reșița, situat în Piața Republicii nr. 44.

„Cei care doresc să beneficieze de acest sprijin pot depune cererile direct la instituția noastră. Aici le vor fi înmânate formularele necesare și pot obține informații suplimentare. Programul de lucru este între orele 8:00 și 14:00, cu excepția zilelor de vineri, când se lucrează până la ora 13:30”, a precizat Adina Iliescu.

Pentru a beneficia de ajutorul de încălzire, solicitantul trebuie să îndeplinească anumite criterii de venit și de bunuri deținute:

Venitul mediu net lunar pe membru de familie nu trebuie să depășească 1.386 de lei,

Pentru persoanele singure, limita este de 2.053 de lei pe lună.

De asemenea, beneficiarii nu trebuie să dețină autovehicule cu o vechime mai mică de 10 ani, conturi bancare ce depășesc de trei ori salariul mediu brut, sau alte bunuri de valoare care i-ar exclude de la acest sprijin.

Reprezentanții Direcției de Asistență Socială au constatat că, față de anul trecut, numărul cererilor s-a menținut aproximativ la același nivel, ceea ce arată că nevoia de sprijin pentru acoperirea costurilor de încălzire rămâne constantă în rândul populației.

Post-ul Ajutorul de încălzire la Reșița: sute de cereri în această lună apare prima dată în Radio România Reșița.

rareș lansează piesa „Non-Stop”, o poveste muzicală despre iubirea care nu se oprește niciodată, despre apropierea și emoția care rămân vii în fiecare moment.

Piesa este extrasă de pe noul EP al artistului, „Cel mai fericit de pe pământ”, un material care adună trăiri sincere și personale, transformate în versuri și melodii pline de sensibilitate. EP-ul va fi disponibil în curând și marchează o noua etapa în parcursul artistic al lui rareș, aducând povești despre fericire, vulnerabilitate și momentele care ne fac să fim mai aproape unii de alții.

Prin „Non-Stop”, rareș continuă să surprindă prin autenticitate și prin modul simplu, dar profund, în care vorbește despre sentimente reale.

Piesa a fost scrisă de Loredana Cavasdan, Diana Rubinescu (Zadi) și rareș. Producția a fost realizată de Ștefan Ioniță și Mario Morar.

Post-ul rareș lansează „Non-Stop” – o piesă despre iubirea trăită clipă de clipă apare prima dată în Radio România Reșița.

De la Roma la Drobeta-Turnu Severin, pe drumul istoriei! Frații Alin și Tibi Ușeriu, cunoscuți pentru proiectul Via Transilvanica, scriu un nou capitol al acestuia printr-o inițiativă care îmbină simbolismul, rezistența și unitatea românilor.

În timp ce Alin Ușeriu, președintele Asociației Tășuleasa Social, a plecat în 12 iunie într-o călătorie prin țară, dus-întors pe Via Transilvanica, pentru a promova programul de membership Via Transilvanica, fratele său Tibi Ușeriu a ales un drum legendar: o alergare de la Roma la Severin, pe urmele legiunilor romane, asemenea unui Badea Cârțan contemporan.

Tibi nu este singur – alături de el aleargă Cristi Deac și Cătălin Sava, voluntari ai Asociației Tășuleasa Social, oameni care împărtășesc aceeași pasiune pentru drumul care unește.

În semn de unitate și continuitate, o bornă Via Transilvanica a fost amplasată în curtea Accademia di Romania din Roma. Este un gest care arată că proiectul depășește granițele țării, legând simbolic românii din diaspora de cei de acasă.

Pe tot traseul său, Alin Ușeriu s-a întâlnit cu oameni ai drumului – localnici, drumeți, elevi și angajatori – cărora le-a vorbit despre importanța implicării în programul de membership și despre cum fiecare poate deveni parte din povestea Via Transilvanica.

Prin programul de membership „Oamenii Drumului”, lansat anul acesta, oricine poate contribui recurent la întreținerea și dezvoltarea traseului Via Transilvanica, care leagă Bucovina de Banat, trecând prin inima României.

„O parte din mentenanța traseului anul acesta este făcută cu ajutorul celor care s-au înscris în Clubul Oamenii Drumului. Asta vreau să vă spun, celor care sunteți alături de noi: Via Transilvanica își va găsi întotdeauna o cale să meargă mai departe”, a declarat Alin Ușeriu.

Cei care doresc să se alăture pot afla detalii pe site-ul oficial: https://www.viatransilvanica.com/ro/devino-membru/

Călătoria fraților Ușeriu se va încheia simbolic joi, 30 octombrie 2025, la Drobeta-Turnu Severin, în curtea Muzeului Porțile de Fier, acolo unde comunitatea Via Transilvanica îi va întâmpina cu emoție și recunoștință.

Programul evenimentului:

Călătoria lui Tibi Ușeriu, în dialog cu drumul parcurs de Alin, este despre curaj, identitate și comunitate. Este despre a convinge oamenii că fiecare pas contează și că Via Transilvanica nu este doar un traseu, ci o mișcare națională pentru educație, turism și solidaritate.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul De la Roma la Drobeta-Turnu Severin: frații Ușeriu aduc spiritul Via Transilvanica acasă apare prima dată în Radio România Reșița.

Victimele tragediei petrecute în urmă cu un deceniu la Colectiv vor fi pomenite, joi, în fața fostului club.

Slujba de pomenire va fi oficiată de la ora 10:30, în zona de acces Fabrica Pionerul – Parcul Bucur din Sectorul 4, de către un sobor de preoți de la cimitirele de stat, condus de părintele Gheorghe Dilirici, informează Agenția Basilica a Patriarhiei Române.

Astfel de pomeniri au fost săvârșite regulat din 2015.

Un număr de 64 de persoane și-au pierdut viața în urma incendiului din 30 octombrie 2015 de la clubul bucureștean Colectiv din Capitală. La momentul izbucnirii incendiului, în club se aflau aproximativ 500 de persoane, dintre care peste 140 au fost spitalizate.

Potrivit Basilica, imediat după tragicul eveniment, Biserica Ortodoxă Română s-a implicat în ajutorarea victimelor, precum și a familiilor acestora, oferind și sprijin material supraviețuitorilor de la Colectiv. Victimele și familiile lor au primit ajutor financiar atât prin Arhiepiscopia Bucureștilor, cât și prin celelalte eparhii.

Post-ul Colectiv – 10 ani de la tragedie; slujbă de pomenire a victimelor în fața fostului club apare prima dată în Radio România Reșița.

„Amintește-ți, Poporul meu, că te-am iubit și că te binecuvântez cu ultima mea suflare” Regina Maria a României.

’’Astăzi, la 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, ne întoarcem cu recunoștință spre figura unei femei care a dat culoare, curaj și demnitate istoriei noastre.

Regina Maria a fost o personalitate care a știut să îmbine forța cu sensibilitatea, diplomația cu dragostea pentru oameni, responsabilitatea publică cu expresia artistică și literară. A fost o creatoare de cultură, o martoră lucidă și sensibilă a timpului ei, un spirit modern care a văzut în artă, frumos și umanitate, temelia unei națiuni puternice.

În paginile scrise de ea, în gesturile de pe front, în grădinile pe care le-a creat, în felul în care a privit #România, cu luciditate, compasiune și admirație, se află o moștenire care continuă să inspire. A știut să transforme datoria în artă, suferința în solidaritate și puterea în grijă pentru oameni.

Muzeul Național de Istorie a României lansează volumul Draga mea Missy semnat de istoricul Diana Mandache, miercuri, 29 octombrie, ora 17:00. Evenimentul are loc în cadrul expoziției „Brățara Principesei Maria de Edinburgh”, o ocazie de a redescoperi anii de început ai destinului ei românesc (brățara fiind cel mai vechi obiect din colecția muzeului legat de copilăria Reginei).

Muzeul Național „George Enescu”, în parteneriat cu Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, propune în weekendul 25–26 octombrie programe dedicate relației dintre George Enescu și Casa Regală.
Muzeul Național Brătianu prezintă expoziția „Pe urmele Reginei Maria”, realizată împreună cu elevi din Pitești și Mioveni. Fotografii de epocă au fost recreate într-o cheie contemporană, oferind o perspectivă vie și personală asupra Reginei. Expoziția poate fi vizitată în perioada 29 octombrie – 7 decembrie 2025.
Institutul Național al Patrimoniului organizează, la Palatul Parlamentului, expoziția „Regina Maria – un veac și jumătate”, un parcurs vizual și documentar prin universul estetic, cultural și personal al Reginei.

„Astăzi, o regăsim în #istorie, în #literatură, în #arhitectură și #grădini, în memorie colectivă, ca pe un simbol al unei Românii demne, sensibile, cultivate și orientate spre viitor; o Românie care continuă să se inspire din felul în care ea a iubit, a construit și a crezut”, transmite Ministerul Culturii.

Ca români avem datoria de a proteja şi restaura patrimoniul cultural care, printre altele, aminteşte de evenimentele şi personajele ce au făcut posibil actul Marii Uniri de la 1918.

Să ne reamintim astăzi de Regina Maria a României Mari, soția Regelui Ferdinand Întregitorul.

„Nimeni nu e judecat pe drept cât trăieşte: abia după moarte este pomenit sau dat uitării. Poate de mine vă veţi aminti deoarece v-am iubit cu toată puterea inimei mele şi dragostea mea a fost puternică, plină de avânt: mai târziu a devenit răbdătoare, foarte răbdătoare”, mărturisea Regina Maria a României Mari, născută într-o zi de 29 octombrie 1875, în Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord şi care a urcat în Veşnicie pe 18 iulie 1938.

Alteţa Sa Regală Principesa Maria Alexandra Victoria s-a născut la 29 octombrie 1875, la Eastwell Park, în comitatul Kent din Anglia.

Principesa Maria a fost fiica lui Alfred al Marii Britanii şi Irlandei, Principe de Saxa-Coburg-Gotha, Duce de Edinburgh (1844–1900), care refuzase, în 1863, Tronul Greciei, şi a Marii Ducese Maria Alexandrovna a Rusiei (1853–1920). Astfel, Principesa Maria era nepoată a Reginei Victoria a Marii Britanii (1819–1901) şi a Țarului Alexandru al II-lea al Rusiei (1818–1881).

Despre educaţia primită de prinţesa Maria, una cu adevarăt regală, Nicolae Iorga afirma: „credea în regi şi în misiunile lor, dar şi în drepturile lor. Nu era trufaşă, dar nici umilă, ci regală din rădăcina părului până la tălpile picioarelor, imperioasă, aprinsă, activă, fetiţa plină de bucuria vieţii şi de credinţa în rasa ei”.

La 10 ianuarie 1893, la doar 17 ani, s-a măritat cu Principele Moştenitor al României, Ferdinand, la nunta lor fiind prezent şi Împăratul Germaniei. Prin căsătoria cu catolicul Ferdinand, Maria a pierdut locul din Linia de Succesiune la Coroana Marii Britanii.

Cuplul princiar și apoi regal, Ferdinand și Maria va avea un număr de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o vârstă fragedă. Primul lor copil s-a născut la numai nouă luni și cinci zile de la căsătoria lor, este vorba despre principele Carol, născut la castelul Peleș, în anul 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) și principele Mircea, născut în ianuarie 1913. Născută Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost mare prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

„Nu am fost adusă în România pentru a fi adorată și răsfățată, ci pentru a face parte din construcția imaginată de regele Carol. Am fost importată, pentru a fi șlefuită, educată și antrenată conform viziunii marelui bărbat”.

Astfel, în anul 1893, a luat fiinţă Societatea „Domniţa Maria“, care avea să cultive arta populară.

În timpul Războiului din Balcani (1912 – 1913) a izbucnit o epidemie de holeră, în iulie 1913, în tabăra românească situată în apropiere de Sofia. Principesa Maria a trecut Dunărea pentru a vedea care este soarta soldaţilor români, apoi, după revenirea la Sinaia, ea a obţinut acordul Regelui de a organiza o tabără de ajutor pentru aceştia.

În septembrie 1914, Maria devine regină, odată cu moartea lui Carol I şi cu încoronarea lui Ferdinand ca rege al României, iar legăturile ei de sânge cu Anglia şi Rusia şi convingerea că Anglia nu va fi învinsă niciodată, au determinat-o să susţină necesitatea alierii României cu Antanta, în vederea recuperării provinciilor româneşti aflate sub stăpânire austro-ungară.

În timpul Primului Război Mondial, Regina Maria devine eroină naţională, fiind o participantă activă, pe front, unde încurajează răniţii şi soldaţii din cele mai importante puncte de luptă, nu se teme de gloanţe, epidemii, de tifosul exantematic sau gripa spaniolă, de răni sau de sărăcie.

A fost numită comandant onorific al Regimentului 4 Roşiori, care i-a purtat numele şi a cărui uniformă a îmbrăcat-o, fiind şi o iscusită călăreaţă.

Contribuţia sa remarcabilă pe front îi aduce supranume precum „Mama Regina“, „Mama răniţilor“ sau „Regina-soldat“.

În anul 1918, după ce a revenit dintr-un Bucureşti cuprins de molime, Regina s-a îmbolnăvit şi, pentru câteva zile, viaţa sa a fost în primejdie. După însănătoşire, ea pornea spre Parisul unde se hotăra soarta lumii, unde hotarele erau în discuţie, într-o călătorie de apărare a intereselor româneşti.

Aşadar, după anii de război, Regina vizitează Franţa şi Marea Britanie, fiind trimisă de Rege şi susţinută de clasa politică, pentru a pleda cauza ţării la Conferinţa de Pace de la Paris, unde a fost unul din cei mai potriviţi emisari, impresionând prin puterea ei de convingere, spre a obţine recunoaşterea visului istoric al românilor: România Mare.

La 7 martie 1919, Regina Maria îl vizita pe prim-ministrul francez Georges Clemenceau, cu care aborda un posibil ajutor pentru revenirea la România, după Primul Război Mondial, a Transilvaniei până la Tisa şi a Banatului, în întregimea lui. Unele cronici consemnează dialogul pe care cei doi l-ar fi avut: Clémenceau, supranumit „Tigrul“, i-ar fi spus: „Madame, ceea ce cereţi este partea leului!“, la care Regina Maria ar fi răspuns, fără ezitare: „Este ceea ce leoaica cere tigrului!“

În aceeaşi zi este primită oficial ca membru corespondent al Academiei de Arte Frumoase din Paris, fiind singura femeie căreia i se rezervase o asemenea onoare.

Tot atunci, la Paris, Regina Maria s-a întânit şi cu alte personalităţi importante precum Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Woodrow Wilson, Herbert Hoover, Lloyd George (Prim-ministrul Marii Britanii), Mareşalul Foch, Aristide Briand, Eleftherios Venizelos, Arthur Balfour, Sir Robert Cecil, Anne de Noailles.

La doi ani distanţă de înfăptuirea Marii Uniri, la 1 decembrie 1920, ca o recunoaştere a meritelor sale excepţionale în făurirea României Mari, Consiliul Orăşenesc al Branului decidea: „Să dăruim Maiestăţii Sale Regina Maria a României Mari străvechiul castel al Branului. Donaţiunea să fie înainte de toate o expresie a veneraţiei sincere ce o simte şi populaţia oraşului nostru faţă de marea Regină care usca lăcrămile văduvelor şi orfanilor, îmbărbătează pe cei deznădăjduiţi, întinde ajutor şi mângâiere celor ce zac în suferinţă şi împrăştie binecuvântare pretutindenea unde îşi îndreaptă paşii, şi prin toate acestea cucereşte cu un avţânt irezistibil inimile populaţiei ţării întregi”.

Remarcabilă a fost imaginea ei, cu coroană pe cap şi mantie lungă, aidoma împărăteselor bizantine, dar şi asemenea domniţelor românce din secolul al XVI-lea.

La 26 martie 1926, se peterece un moment remarcabil din biografia sa: chiar în ziua de Bunavestire, regina Maria a trecut la ortodoxism, într-o ceremonie desfăşurată la palat, ea spovedindu-se, fiind dezlegată de patriarhul Miron Cristea şi fiind primită în sânul Bisericii Ortodoxe Române.

În perioada 18 octombrie – 24 noiembrie 1926, efectuează o vizită în Statele Unite ale Americii, alături de copiii ei, Ileana şi Nicolae, un moment care a marcat apogeul popularităţii sale și, conform mai multor opinii avizate, apogeul popularităţii unui reprezentant al Statului român în lume.

Acolo, peste Ocean, Regina şi suita au fost primiţi de oficialităţi, de mulţimi entuziaste, fiind impresionant modul în care Maria, prin preţuirea de care se bucura, atrăgea, de fapt atenţia, asupra ţării sale de adopţie pe care a iubit-o nespus.

După moartea lui Ferdinand I, în 1927, Maria a României îşi dedică toată energia bunului mers al ţării, sub domnia nepotului său, Regele-copil Mihai. Alături de Principesa-mamă Elena, ea îl însoţeşte pe noul Rege în toate împrejurările, ocrotind copilăria celui chemat prea devreme să ia locul bunicului.

Iubitoare și o colecționară de artă, susținând o serie de personalități artistice și literare cu burse și bani, este şi autoarea unor interesante scrieri memorialistice, precum și a unor povești și versuri pentru copii,altele cu caracter autobiografic sau de prezentare a României, a scris poezii, povestiri sau romane publicate în România, Marea Britanie, Statele Unite sau Franţa. „Povestea vieţii mele”, cartea sa de memorii, a avut un mare succes în Marea Britanie, în perioada 1934–1936, iar Regina a fost prima femeie invitată să prezideze un dineu al Fondului Literar Regal.

A ţinut şi un jurnal, care însumează aproximativ 100 de caiete, şi a lăsat numeroase manuscrise.
Multe dintre nuvele i-au fost adaptate pentru teatru, balet, film, radio şi televiziune.

Deasemenea, a fost şi o talentată pictoriţă, fiind şi creatoarea unei societăţi artistice, care i-a avut printre membrii fondatori pe Ştefan Luchian şi Ştefan Popescu, intitulată „Tinerimea artistică”. Aceasta i-a inclus, printre membrii săi, pe artiştii plastici de valoare ai perioadei interbelice: Samuel Mutzner, Elena Popea, Marius Bunescu, Costin Petrescu, A. Verona, N. Vermont, A. A. Ionescu, şi alţii.

Regina Maria s-a îmbolnăvit în 1936, confruntându-se cu violente hemoragii interne, fără a se cunoaşte cu exactitate detaliile bolii, suspectându-se varice pe esofag sau chiar cancer.

A plecat la tratament în străinătate, dar era prea târziu. În iulie 1938 se afla încă la sanatoriul de la Weisser Hirsch, aproape de Dresda, însă aflând de la doctori ca sfârşitul era aproape, hotărăşte să se întoarcă în ţară, la 14 iulie.

Regina Maria i-a cerut fiului ei, Carol al II-lea, să-i trimită un avion care să o aducă în România însă monarhul României a refuzat. S-a oferit, însă, Hitler să îi pună la dispoziţie un avion sanitar, pe care regina l-a refuzat însă, hotărând să se întoarcă în ţară cu trenul.

Înmormântarea Reginei Maria a fost una fastuoasă, pe măsura dragostei pe care i-o purtase poporul său. Pe drumul de la Sinaia la Bucureşti, în Capitală şi la Curtea de Argeş, uriaşe mulţimi au prezentat onorul Reginei plecate.

„Te binecuvântez, iubită Românie, ţara bucuriilor şi durerilor mele, frumoasă ţară, care ai trăit în inima mea şi ale cărei cărări le-am cunoscut toate. Frumoasă ţară pe care am văzut-o întregită, a cărei soartă mi-a fost îngăduit să o văd împlinită. Fii tu veşnic îmbelşugată, fii tu mare şi plină de cinste, să stai veşnic falnică printre naţiuni, să fii cinstită, iubită şi pricepută”, scria Regina Maria în testamentul său.

După cedarea Cadrilaterului în anul 1940, inima reginei a fost mutată la Bran.

Tratamentul necorespunzător a deteriorat preţioasa relicvă, care nu şi-a regăsit locul de odihnă până în 3 noiembrie 2015. Atunci, prin decizia Majestății Sale și hotărârea Guvernului României, inima reginei a fost depusă, pentru un timp nedeterminat, în încăperea în care a bătut pentru ultima oară, Camera de Aur de la Castelul Pelișor.

Astăzi, la 150 de ani de la nașterea sa, Regina Maria a României Mari sau ’’Englezoaica ce ne-a unit și iubit ’’este una dintre marile personalităţi ale românilor şi un model etern pentru cei cu chemare în administrarea destinului României!

Sursa foto-Ministerul Culturii

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Regina Maria a României Mari sau ’’Englezoaica ce ne-a unit și iubit’’ este una dintre marile personalităţi ale românilor şi un model etern apare prima dată în Radio România Reșița.

Oana Gheorghiu, numită viceprim-ministru al României, depune juărământul joi 30 octombrie 2025. Decretul a fost semnat de președintele Nicușor Dan.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat miercuri, 29 octombrie 2025 decretul de numire a Oanei Gheorghiu în funcția de viceprim-ministru, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

Decretul a fost deja trimis către Monitorul Oficial și urmează să fie publicat joi, 30 octombrie 2025, zi în care va avea loc și ceremonia oficială de depunere a jurământului.

Premierul Ilie Bolojan a transmis marți, 28 octombrie 2025 Administrației Prezidențiale propunerea de numire a Oanei Gheorghiu în funcția de viceprim-ministru.
Aceasta urmează să ocupe postul rămas vacant după demisia lui Dragoș Anastasiu, care a renunțat la funcție în luna august.

Decizia premierului a generat reacții imediate pe scena politică.
Sorin Grindeanu, președinte interimar al PSD, a cerut public lui Ilie Bolojan să retragă propunerea. El a invocat posibile tensiuni diplomatice cu Statele Unite ale Americii.

„Pentru a evita să compromitem relația cu Statele Unite și să nu ajungem la un dezastru diplomatic, premierul Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea. Cei care aspiră la funcții înalte trebuie să înțeleagă că fiecare declarație iresponsabilă lovește în interesele strategice ale României”, a scris Grindeanu pe Facebook.

Liderul PSD a adăugat că partidul trebuie consultat în astfel de decizii majore și că „nu există jumătăți de măsură” când vine vorba despre politica externă.

În vârstă de 56 de ani, Oana Gheorghiu este absolventă a Academiei de Studii Economice din București, promoția 1994, specializată în management economic.

Este cofondatoare și copreședintă a Asociației Dăruiește Viață, organizație non-profit care a construit primul spital de oncologie și radioterapie pediatrică din România. Din februarie 2025, Gheorghiu ocupă funcția de copreședintă a asociației, după ce anterior a fost vicepreședintă.

De peste un deceniu, este implicată în proiecte majore de infrastructură medicală și advocacy. A contribuit la schimbarea modului în care societatea percepe responsabilitatea statului în domeniul sănătății, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Numirea Oanei Gheorghiu marchează o decizie simbolică, având în vedere activitatea sa în zona societății civile și a sănătății publice.

Sursă: Agerpres; foto: Oana Gheorghiu Facebook

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Oana Gheorghiu, numită viceprim-ministru al României, depune jurământul joi apare prima dată în Radio România Reșița.

Un angajat Distrigaz și doi de la o firmă parteneră au fost reținuți, miercuri seară, în ancheta exploziei care a devastat un bloc de locuințe din cartierul bucureștean Rahova, scrie Radio România.

Surse judiciare susțin că cei 3 sunt acuzați de distrugere din culpă care a avut ca urmare un dezastru.

Procurorii au făcut mai multe percheziții, la primele ore ale zilei, în acest dosar.

3 oameni au murit și 15 au fost răniți în dezastru.

Sute de familii din imobilul respectiv au rămas sinistrate.

Poliția Română a informat, fără a oferi detalii, că face percheziții, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, la 8 adrese din București, Ilfov, Prahova și Teleorman.

6 persoane au fost duse la sediul Parchetului, pentru a fi audiate.

După explozie, în vizorul anchetatorilor s-a aflat modul în care Distrigaz și firmele contractate de companie au verificat sesizările locatarilor.

O expertiză tehnică a sugerat că o avarie la conducta principală de gaze, aflată sub strada din afara blocului, ar fi provocat acumularea de gaze din interior.

Post-ul Explozie în Rahova: Primele rețineri în ancheta dezastrului apare prima dată în Radio România Reșița.