Radio România Reșița

întâlni cu Putin până când nu va considera că există un acord privind #Ucraina
Doha, 25 oct /Agerpres/ – Preşedintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că nu intenţionează să se întâlnească cu preşedintele rus Vladimir Putin până când nu va considera că există un acord pentru a asigura pacea între Rusia şi Ucraina, relatează Reuters.

‘Trebuie să ştiţi că vom face o înţelegere, nu îmi voi pierde timpul’, le-a spus Trump jurnaliştilor la Doha.

Trump s-a întâlnit sâmbătă, la bordul avionului său, cu emirul şi premierul Qatarului pentru discuţii privind fragilul armistiţiu din Fâşia Gaza, în timpul unei escale la Doha, în drumul său către Malaezia.

Preşedintele american a declarat totodată că eforturile de stabilizare a Fâşiei Gaza avansează şi că o forţă internaţională va fi desfăşurată în curând.

‘Ar trebui să fie o pace durabilă’, le-a spus Trump jurnaliştilor, întrebat despre situaţia din Gaza.

El a spus că Qatarul ar fi dispus să contribuie cu trupe de menţinere a păcii, dacă va fi necesar, şi a lăudat statul din Golf pe care l-a numit un aliat important şi un actor cheie în stabilitatea regională.

Agerpres

Post-ul Trump afirmă că nu se va întâlni cu Putin până când nu va considera că există un acord privind Ucraina apare prima dată în Radio România Reșița.

Banca Națională a României (BNR) marchează un moment istoric în numismatica românească prin lansarea primei monede colorate din România, dedicată aniversării a 130 de ani de la nașterea poetului și filozofului Lucian Blaga. Emisiunea numismatică va intra în circulație începând cu 27 octombrie 2025.

Noua monedă este realizată din tombac cuprat, are valoarea nominală de 1 leu și următoarele caracteristici:

Aceasta este prima monedă românească ce include elemente colorate, o inovație care adaugă valoare artistică și simbolică colecțiilor numismatice naționale.

Aversul monedei redă frontonul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde Lucian Blaga a predat, alături de inscripția „ROMANIA”, valoarea nominală „1 LEU”, stema României și anul de emisiune „2025”.

Reversul prezintă portretul colorat al lui Lucian Blaga, numele său complet și anii de viață „1895–1961”, subliniind contribuția sa majoră la cultura și filosofia românească.

Monedele sunt ambalate individual în capsule de metacrilat transparent, inserate în pliante de prezentare, la rândul lor introduse în mape cartonate de colecție.

Aceste monede au putere circulatorie pe teritoriul României, însă sunt destinate în principal colecționarilor și iubitorilor de cultură.

Lansarea oficială în circuitul numismatic se face prin sucursalele regionale ale Băncii Naționale a României din: București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Informații complete despre procedura de achiziție sunt disponibile pe site-ul oficial al BNR, secțiunea Numismatică

Lucian Blaga (1895–1961) a fost poet, filozof, diplomat și academician, una dintre cele mai strălucite figuri ale spiritualității românești. Opera sa poetică și filozofică a contribuit decisiv la afirmarea identității culturale românești în secolul XX.

Prin această emisiune aniversară, Banca Națională a României aduce un omagiu valorilor culturale și intelectuale care definesc esența națiunii.

Foto BNR

Post-ul BNR lansează prima monedă colorată a României, dedicată lui Lucian Blaga apare prima dată în Radio România Reșița.

Pictura Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului va fi sfinţită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjuraţi de un sobor impresionant format din 65 de ierarhi, 70 de preoţi şi 12 diaconi.

La eveniment vor participa preşedintele Nicuşor Dan, preşedintele Senatului Mircea Abrudean, premierul Ilie Bolojan, reprezentanţi ai Guvernului României, oficialități, diplomați și invitați din străinătate.

Sfințirea picturii marchează Centenarul Patriarhiei Române și 140 de ani de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, un moment cu puternică încărcătură istorică și simbolică pentru întreaga națiune.

„Iubim Biserica fiică a României şi aşteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anterior Sanctitatea Sa Bartolomeu I.

07:30 – 10:00 – Slujba Sfintei Liturghii, oficiată de trei ierarhi din Capitală și un sobor extins de preoți și diaconi
10:15 – Sosirea Patriarhului Daniel și a Patriarhului Ecumenic Bartolomeu
10:30 – 12:30 – Slujba de sfințire a picturii Catedralei Naționale și citirea Actului de sfințire

În interiorul Catedralei vor avea acces 2.500 de invitaţi oficiali, iar pe esplanadă – 8.000 de pelerini organizați din eparhiile din țară. Slujba va fi transmisă pe ecrane montate în exteriorul ansamblului, astfel încât peste 100.000 de credincioși să poată participa la acest moment istoric.

După ora 20:00, și credincioșii aflați în afara gardului Catedralei vor putea intra pentru închinarea în Sfântul Altar.

Accesul va fi permis zi și noapte, în perioada 27–31 octombrie 2025.

Ideea construirii unei catedrale reprezentative pentru poporul român datează din 1877–1878, după Războiul de Independență, fiind susținută de mari personalități precum Mihai Eminescu și Ioan Slavici.

Proiectul a fost relansat în perioada Patriarhului Teoctist, în 1999, iar amplasamentul actual – Dealul Arsenalului, în apropierea Palatului Parlamentului – a fost stabilit în 2005.

Catedrala Mântuirii Neamului a fost declarată proiect de interes național prin Legea 376/2007, cu finanțare comună de la Patriarhia Română, Guvernul României și autoritățile locale.

Lucrările de construcție au început în 2010, iar sfințirea altarului a avut loc pe 25 noiembrie 2018, în Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese se află lista cu 350.000 de eroi români și fragmente din moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Mucenicilor de la Niculițel.

Mozaicurile, realizate între 2019–2025, redau scene din Vechiul și Noul Testament, viața Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului, a Sfântului Apostol Andrei – ocrotitorul României, precum și chipurile sfinților români.

Materialele provin din Veneția și Carrara, de la renumitul furnizor italian Orsoni.

Arhitectura îmbină tradiția bizantină cu elemente brâncovenești și transilvănene, într-un stil neoromânesc monumental, adaptat spiritualității moderne.

Catedrala Națională are hramul principal Înălțarea Domnului, zi dedicată eroilor români din toate timpurile, și al doilea hram – Sfântul Apostol Andrei, Ocrotitorul României.

Prin monumentalitate, simbolism și arhitectură, Catedrala Națională devine un reper al credinței, unității și demnității naționale.

Ideea ridicării unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc a apărut imediat după dobândirea Independenţei de stat, în urma războiului din 1877 – 1878, atunci când s-a constatat că nicio biserică din Bucureşti nu era suficient de încăpătoare pentru a găzdui pe toţi cei care participau la slujbe Te Deum oficiate cu ocazii deosebite sau la alte momente solemne, informează site-ul basilica.ro.

Primii intelectuali care au susţinut ideea construirii în Bucureşti a ‘Catedralei Mântuirii Neamului’, ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru independenţa naţiunii, au fost Mihai Eminescu şi Ioan Slavici.

După proclamarea României ca regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege privitor la construirea unei catedrale în Capitală. Legea a fost votată pe 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Astfel, s-a născut Legea 1750, promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.

Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii catedralei, lucrările au fost tergiversate, iar imediat după Marea Unire Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul. După o analiză a propunerilor, Patriarhul Miron a decis asupra locului de la baza Dealului Mitropoliei (actuala Piaţă a Unirii) care a fost sfinţit în 11 mai 1929. Demersurile s-au oprit din cauza crizei economice, a celui de-al Doilea Război Mondial şi apoi din cauza instaurării regimului comunist în România.

Patriarhul Teoctist a fost cel care a relansat proiectul de ridicare a unei Catedrale Naţionale, în acest sens sfinţind o cruce, în 5 februarie 1999, ca piatră de temelie a viitoarei catedrale, în locul din Piaţa Unirii pe care îl sfinţise anterior şi Patriarhul Miron Cristea.

Între timp, amplasamentul a fost schimbat, fiind stabilit în 2005 pe Dealul Arsenalului, în amintirea celor cinci biserici ‘răstignite’, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translatate de regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Proiectul a fost asumat şi de stat prin Legea 376/2007 care prevedea: ‘Fondurile destinate construirii Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului vor fi asigurate de către Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, de către Guvernul României, în limita sumelor alocate anual cu această destinaţie prin bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, precum şi de către autorităţile administraţiei publice locale’.

Slujba de aşezare a pietrei de temelie şi a sfinţirii locului destinat construirii Catedralei Naţionale pe terenul din Calea 13 Septembrie a avut loc în 29 noiembrie 2007, fiind oficiată de Preafericitul Părinte Daniel, cel de-al şaselea Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, la sfârşitul anului 2010 începând lucrările de construcţie a Catedralei Mântuirii Neamului.

Sfinţirea altarului Catedralei Naţionale a avut loc în 25 noiembrie 2018, Anul Centenar al Marii Uniri. În piciorul Sfintei Mese este aşezată lista cu peste 350.000 de nume ale eroilor români cunoscuţi şi fragmente din moaştele Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi ale Mucenicilor de la Niculiţel.

În perioada 25 noiembrie – 2 decembrie 2018 s-au închinat în altar aproximativ 150.000 de persoane.

Papa Francisc a vizitat Catedrala Naţională pe 31 mai 2019.

Agerpres

Post-ul Pictura Catedralei Naţionale va fi sfinţită duminică. La ceremonie sunt aşteptaţi peste 100.000 de oameni apare prima dată în Radio România Reșița.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Caraș-Severin informează persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă despre noile oferte de angajare disponibile în Spațiul Economic European, prin intermediul rețelei EURES România.

În total, 352 de locuri de muncă vacante sunt oferite de angajatori din mai multe țări europene, acoperind o gamă variată de domenii și calificări.

Prin rețeaua EURES România, cetățenii interesați pot beneficia de sprijin gratuit pentru angajare în statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European. Rețeaua facilitează accesul la condiții de muncă legale și sigure, în conformitate cu legislația europeană.

Persoanele interesate pot consulta în detaliu ofertele de muncă accesând site-ul oficial: www.anofm.ro – secțiunea EURES

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Oportunități de muncă în Europa: 352 de posturi vacante prin rețeaua EURES România apare prima dată în Radio România Reșița.

Târgul Internațional de Carte de la Belgrad și-a deschis oficial porțile, sâmbătă, 25 octombrie, marcând începutul ediției cu numărul 68 a celui mai important eveniment dedicat literaturii din Europa de Sud-Est.

Desfășurat sub sloganul „Noua ta poveste”, târgul aduce laolaltă scriitori, editori, critici literari și iubitori de carte din întreaga lume, într-o adevărată sărbătoare a cuvântului scris.

Deschiderea oficială a fost oficiată de istoricul Čedomir Antić, care a subliniat rolul esențial al cărții în păstrarea identității culturale și în promovarea valorilor umane universale.

Invitatul de onoare al acestei ediții este Ciprul. În numele țării oaspete a luat cuvântul laureatul Premiului Nobel, poetul Kirjakos Haralambidis, care a vorbit despre forța spirituală a literaturii de a uni popoarele prin limbaj și memorie.

Ediția din acest an reunește peste 400 de edituri din 15 țări, oferind un program amplu de lansări de carte, sesiuni de autografe, conferințe și mese rotunde dedicate literaturii contemporane, traducerilor și dialogului intercultural. Vizitatorii pot descoperi cele mai recente apariții editoriale din Serbia, dar și din România, Grecia, Italia, Franța, Germania, Ungaria și alte state europene.

Târgul Internațional de Carte de la Belgrad 2025 este deschis publicului zilnic între orele 10:00 și 20:00, până pe 2 noiembrie. Prețul unui bilet de intrare este de 400 de dinari. Accesul este gratuit pentru copii sub 7 ani și pentru grupurile școlare organizate.

Înființat în anul 1957, Târgul Internațional de Carte de la Belgrad a devenit un punct de reper pentru lumea editorială din Europa Centrală și de Sud-Est. Evenimentul promovează dialogul cultural între națiuni, susține industria editorială regională și aduce împreună autori consacrați și debutanți, într-o atmosferă de celebrare a lecturii și a creativității.

Foto: Tanjug ( ANA PAUNKOVIĆ)/RTV.RS

Post-ul A fost deschis oficial Târgul Internațional de Carte de la Belgrad 2025, sub sloganul „Noua ta poveste” apare prima dată în Radio România Reșița.

CSM Reșița a pierdut cu 0-1 meciul disputat acasă contra Politehnicii Iași, în cea de-a 11-a etapă a ligii secunde. Pe stadionul din Valea Domanului, moldovenii au dat lovitura în minutul 89, cu golul lui Bogdan Istratie.

Prima repriză a partidei CSM Reșița-Politehnica Iași a fost una relativ echilibrată, cu ocazii la ambele porți și o ușoară dominare teritorială a rossonerilor. Formația oaspete a fost periculoasă mai ales pe contraatac și la fazele fixe, unde jucătorii masivi ai Politehnicii au dat emoții defensivei reșițene.

Finalul reprizei a aparținut însă clar Reșiței – iar după pauză presiunea reșițeană a devenit din ce în ce mai puternică. Au fost 45 de minute în care Poli Iași a contat foarte puțin în atac. Din păcate, rossonerii n-au reușit să fructifice niciuna dintre ocaziile avute.

Oaspeții au dat lovitura în minutul 89, la un contraatac rapid, finalizat cu gol de Bogdan Istratie. S-a terminat 1-0 pentru Politehnica Iași, care obține cu șansă o victorie muncită. Concluziile antrenorului Reșiței, Flavius Stoican.

“Câteodată fotbalul este nedrept. Asta este concluzia după această partidă. Dar trebuie să ne ridicăm, că nu-i un capăt de țară. Am avut multe situații de a marca. N-am reușit. În a doua repriză am pus presiune pe ei. Am avut o mulţime de ocazii. Poate se bucurau dacă plecau cu un punct. Până la urmă au plecat cu toate cele trei puncte. Dar ăsta este fotbalul.

Sunt trist şi dezamăgit, pentru că nu meritam să pierdem sub nicio formă. Sub nicio formă. Asta nu înseamnă să le iau din merite celor de la Poli Iaşi. Vreau să-i fiu felicit că au venit încrezători că pot scoate punct sau puncte. Au și declarat că au pierdut nu știu câte puncte înainte, poate nemeritat. Astăzi au câștigat. Au avut noroc. Asta este realitatea. Dar bravo lor, pentru că au crezut în șansa lor. Un meci din care noi trebuie să învățăm.”

La rândul său, antrenorul oaspeţilor, Anthony da Silva, a recunoscut că echipa sa a avut şi noroc la Reşiţa.

“Un meci foarte, foarte greu. Am întâlnit o echipă foarte bine organizată, cu un antrenor pe care îl apreciez foarte mult. Cred că noi meritam victoria aceasta, nu pentru jocul de azi neapărat, ci pentru tot ce am pățit până acum. De data aceasta, noi am avut noroc. Părerea mea este că am văzut două echipe bune pe un teren foarte greu, foarte moale. A fost o luptă intensă. Mă bucur că plecăm spre casă cu zâmbetul pe față. Pentru că nu e ușor să joci şi să câştigi la Reşiţa.”

În etapa următoare, pe 1 noiembrie, CSM Reșița va juca la Tunari.

CSM Reșița: Antonescu – Elton da Silva, Dolghi, Apro, Gașpăr, Jerdea, Dudea (cpt.), Cioiu, Chera, Salhi, Modan. Rezerve: Dincă – Andr. Burlacu, Al. Negru, Șteau, Fota, Mico, June, Rob. Burlacu-Luca, Den. Fărăgău. Antrenor: Flavius Stoican

Poli Iași: Fernandez – Șt. Opriș, Cestor, Inglada, Al. Dumitru – Alceus, Ghindovean, Vidakovic, Ofori, Ștefanovici (cpt.) – Tiehi. Rezerve: T. Niga – Elo, Hrib, Ruben Silva, S. Camara, Jipa, Rz. Olaru, G. Gligor, Istratie. Antrenor: Anthony da Silva.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul CSM Reșița, învinsă pe final de Politehnica Iași. Flavius Stoican: “Câteodată fotbalul este nedrept” apare prima dată în Radio România Reșița.

România va trece oficial la ora de iarnă în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 spre 26 octombrie 2025, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de duminică va fi cea mai lungă din an, având 25 de ore.

Trecerea la ora de iarnă nu are legătură cu vremea, ci cu lumina naturală. Pe măsură ce zilele devin mai scurte, ora oficială este ajustată pentru ca răsăritul să aibă loc mai devreme, astfel încât oamenii să beneficieze de mai multă lumină dimineața.

Ora de iarnă, numită și ora standard, marchează revenirea la ritmul natural al luminii solare. Ea este opusul orei de vară, introdusă pentru a valorifica mai mult lumina naturală seara.

Prin această ajustare, diminețile devin mai luminoase, în timp ce serile se întunecă mai devreme. În sezonul rece, această modificare ajută la o utilizare mai eficientă a energiei electrice și la un program mai bine sincronizat cu ciclurile naturale de lumină.

Medicii și specialiștii în somn atrag atenția că trecerea la ora de iarnă poate avea efecte temporare asupra organismului, mai ales în primele zile. Printre cele mai frecvente simptome se numără:

Ritmul biologic al corpului are nevoie de o scurtă perioadă de adaptare, în special la persoanele sensibile sau la copii.

Specialiștii recomandă câteva metode simple pentru a facilita trecerea la ora de iarnă:

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul România trece la ora de iarnă 2025: ceasurile se dau înapoi cu o oră apare prima dată în Radio România Reșița.

Comunitatea cehă din Banatul românesc se pregătește de o mare sărbătoare! În perioada următoare, localitatea Eibenthal, una dintre cele mai cunoscute așezări cehești din România, va găzdui prima ediție a Sărbătorii Satului Eibenthal, un eveniment plin de tradiție, muzică și bucate locale, organizat la Eibenthal – Czech Village in Romania.

Durata: 2 zile
Locație: Eibenthal, județul Mehedinţi
Eveniment deschis publicului – oricine este binevenit, cu sau fără cont de Facebook.

Evenimentul își propune să readucă în prim-plan tradiția hramului satelor cehești, o sărbătoare care marchează sfințirea bisericii și care, în fiecare toamnă, are loc succesiv în comunitățile cehe de pe malul românesc și sârbesc al Dunării.

În trecut, a fi gazdă de hram era o mare onoare. Familiile se pregăteau cu săptămâni înainte, iar gâștele îndopate și prăjiturile de casă erau nelipsite de pe mesele sărbătorești.

Timp de două zile, vizitatorii se vor bucura de o atmosferă autentică, cu:
specialități tradiționale din carne de porc, preparate ca la tăiatul porcului;
concurs pentru cel mai bun ceaun de ciorbă din Eibenthal;
degustare de țuică și produse locale;
turneu de fotbal;
muzică populară, dansuri și costume tradiționale.

Sărbătoarea Satului Eibenthal este mai mult decât un eveniment cultural – este o întoarcere la rădăcini, o celebrare a identității comunității cehe din Banat, unde localnicii și turiștii pot descoperi farmecul vieții rurale, ospitalitatea oamenilor și savoarea mâncărurilor tradiționale.

Organizatorii îi invită pe toți cei dornici de tradiție, gust autentic și voie bună să participe la acest eveniment unic, care promite două zile pline de bucurie și culoare în pitoreasca localitate Eibenthal.

Eibenthal – Czech Village in Romania este una dintre cele mai frumoase destinații etnografice din județul Mehedinţi, un loc unde tradiția cehă și spiritul bănățean se împletesc armonios într-un peisaj natural spectaculos.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Prima ediție a Sărbătorii satului Eibenthal – tradiție, gastronomie și voie bună în inima comunității cehe din Banat apare prima dată în Radio România Reșița.

’’Astǎzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea lui Ioan Chirilǎ, cel care a primit de la colegi titlul de „patriarhul presei sportive româneşti”. Îmi este greu sǎ scriu despre el aşa cum ar merita, ştiu însǎ cǎ a fost cel mai bun şi generos om pe care l-am cunoscut. Şi cel mai modest.

Dintre cele doǎzecişinouǎ de cǎrți pe care le-a scris, preferata mea rǎmâne Viața la puls 200. Poate şi pentru cǎ acolo este o poveste despre Voievodul Dunǎrii, Pâinişoarä, dureros intitulatǎ Ultima zi a copilǎriei, un capitol dedicat, de fspt, natației, pe care l-am citit de sute ori cu aceeaşi emoție. ‘’consemnează pe pagina sa de socializare, fiul regretatului artist al slovelor, Tudor Chirilă.

Povestea lui Ioan Chirilă, „Nea Vanea”, care avea să devină legendă a iubitorilor de literatură sportivă, a început pe 25 octombrie 1925 în orașul Ismail din sudul Basarabiei – o localitate care aparține în prezent Ucrainei.

Părinții săi Ștefan G. Chirilov,tatăl, care se născuse în anul 1890 în comuna Cairaclia (județul Ismail), era agricultor și industriaș de etnie lipoveană, primar al comunei Cairaclia, președinte al Băncii Populare din aceeași comună, decorat cu Meritul Comercial Clasa I, Ordinele Coroana României și Steaua României în Gradul de Cavaler, iar Caliopi Alaman, mama sa, era de origine greacă, familia ei fiind venită în România din Insula Andros.Soarta a făcut în anul 1940, la vârsta de 15 ani, Ioan Chirilă să treacă Dunărea, împreună cu familia sa, și să se stabilească în Galați, iar apoi la Brăila, unde a absolvit liceul.

Ulterior, s-a mutat la București, unde s-a înscris la Facultatea de Drept, pe care a absolvit-o în anul 1949. În această perioadă a practicat mai multe sporturi: fotbalul, ca junior la echipa de categorie inferioară Cetatea Ismail, apoi, în timpul războiului, la divizionara B Dacia „Vasile Alecsandri” Galați. Cariera de fotbalist i-a fost întreruptă de o accidentare gravă; dar, în timpul studillor universitare a jucat volei, tenis și a practicat atletismul, aruncarea greutății.

Din anul 1951 a lucrat ca redactor sportiv la Editura Uniunii de Cultură Fizică și Sport, pentru ca din anul 1959 să activeze ca jurnalist la cotidianul „Sportul popular“ – transformat după Revoluție în „Gazeta sporturilor. Din anul 1997 a lucrat ca senior editor la cotidianul „Pro Sport“. A participat la nouă turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de vară.

În anii ’70, a deținut la Radiodifuziunea Română o rubrică permanentă în calitate de comentator.
Cunoscut sub porecla de „Nea Vanea”, Ioan Chirilă este autorul a 27 de volume de publicistică închinate unor sportivi sau evenimente sportive, scrise într-un stil original, colorat -„Șepcile roșii“, „World Cup ’66“, „Argentina“ „Și noi am fost pe Conte Verde” „Un veac de fotbal românesc”, „Finala se joacă astăzi”, „Glasul roţilor de tren”,” Ar fi fost prea frumos „, „Zile și nopți”, dar poate cea mai cunoscută este cartea „Nadia“ ce s-a vândut în 300.000 de exemplare.Era regizorul unor reportaje literare sui-generis, evocând, emoționant, locurile, oamenii obișnuiți și artele. Prin puterea cuvântului bine articulat cu emoție și instantanee vizuale cu parfum de epocă interbelică sau contemporană , Ioan Chirilă a înlesnit accesul la repertoriul național al marilor glorii, transfigurând cititorul în bucuria de a fi român și contemporan cu marile legende.
Era o veritabilă enciclopedie. Avea o pregătire culturală deosebită.

„Cred că fotbalul a cucerit globul pentru că e copilăria din noi. Noi, fotbaliştii, suntem zeii. Ei, spectatorii din tribună, care ne aplaudă şi ne huiduie, sunt cei care trăiesc prin noi iluzia că ar fi putut să fie zei. Spectatorul din tribună este sincer revoltat când greşeşti un voleu şi ţi-l corectează, savant, printr-o simplă mişcare de gleznă. Dar ştiţi de ce o face? Pentru a-şi demonstra sieşi, în primul rând, că ar fi putut să fie mai mare decât tine. Această formidabilă candoare va umple întotdeauna stadioanele cu oameni de tot felul şi chiar cu filosofi sau cu matematicieni, care, obosiţi de căutări îndelungate, îi vor invidia mereu pe creatorii capodoperei imediate, Golul”,spunea regretatul Ioan Chirilă.

Povestea de dragoste a lui Ioan Chirilă a fost trăită alături de frumoasa actriță Iarina Demian , alături de care s-a bucurat de cea mai frumoasă realizare a vieții lui, cei doi copii: Ionuț Chirilă și Tudor Chirilă. Cei doi au împărțit frățește destinele părinților în sport și artă, Ionuț fiind antrenor de fotbal, iar Tudor actor și muzician.

Ioan Chirilă a fost și un traducător de excepție. A tradus din limba rusă, de la cărți tehnice, până la piese de teatru precum „Turnul de Fildeș” de Viktor Rozov, „Fuga” de Mihail Bulgakov, și câteva schițe de M. Zoscenko, pe care le-a dramatizat sub titlul „Când comedia era rege”. Toate s-au jucat pe scena Teatrului de Comedie din București.

„A fost cu totul special ca ziarist, dar şi ca om. Am avut norocul să-l cunosc îndeaproape, am trecut de bariera profesională şi am devenit prieteni buni. Aveam cercuri comune de amici şi eram aproape nedespărţiţi.Avea o memorie senzațională. Își amintea de exemplu faze petrecute acum 50 sau 60 de ani, o capacitate de analiză și de interpretare extraordinară a „fenomenului”. Era o veritabilă enciclopedie. A fost un artist în mijlocul unei activităţi sportive. Avea o pregătire culturală deosebită. Cânta la vioară şi la pian. Un om extraordinar, iar dispariţia sa mi-a lăsat un gol în suflet”, mărturisește unul dintre cei mai titrați fotbaliști români, Mircea Lucescu.

Fluierul final-Sfârșit de partidă
Pe 21 noiembrie 1999 a plecat la 74 de ani, să-și caute legendele în Ceruri. Nouă ne-a rămas amintirea sa ca o carte pe care timpul a lăsat un autograf „Nea Vanea” alias Ioan Chirilă. Până când fiecare vom ajunge la fluierul final, putem să aplaudăm în prelungirile unui regret și să spunem frumos, în galeria celor ce nu-l vor uita: La mulți ani, în amintire, Ioan Chirilă.

Post-ul Personalități care au dat voce radioului românesc- Ioan Chirilă, 100 de ani de la naștere apare prima dată în Radio România Reșița.

Comuna Forotic din județul Caraș-Severin devine, în 1 noiembrie 2025, centrul crescătorilor de animale din Banat, odată cu organizarea primei ediții a Expoziției de ovine și alte animale, un eveniment ce aduce împreună tradiția, munca și pasiunea pentru zootehnie.

Manifestarea este organizată de Primăria și Consiliul Local Forotic, în colaborare cu Ciulin Gheorghe Ion, și se va desfășura în localitatea Comorăște. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere cele mai frumoase exemplare de ovine, cabaline, bovine, caprine și păsări, cu mențiunea că sunt excluse speciile porcine.

Evenimentul își propune să pună în valoare potențialul agricol al zonei și să încurajeze schimbul de experiență între fermieri, crescători și iubitorii de animale. Expoziția va fi totodată un prilej de socializare și sărbătoare pentru comunitate.

Atmosfera va fi animată de Giulia Popovici, cunoscută interpretă de muzică populară.

Organizatorii transmit că evenimentul se dorește a deveni o tradiție anuală, un loc de întâlnire al valorilor rurale și al spiritului autentic al Banatului.

Primarul comunei Forotic, Sporea Alexandru, îi invită pe toți locuitorii județului și pe iubitorii de animale să participe la acest eveniment dedicat tradiției pastorale și comunității rurale.

Urmărește-ne și pe Google News

Post-ul Prima ediție a Expoziției de ovine și alte animale, la Comorăște – o sărbătoare a tradițiilor bănățene apare prima dată în Radio România Reșița.