
Sign up to save your podcasts
Or


Un dar de primavară la Iași!
În ziua de joi, 27 februarie 2025, începând cu ora 17, la Iași, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, a fost lansat Volumul – FEMEI ILUSTRE DIN SPAȚIUL ROMÂNESC. O enciclopedie națională/ THE ILLUSTRIOUS WOMEN. A national encyclopedia, ediție bilingvă română-engleză/English-Romanian Edition, carte semnată de către scriitorul ieșean Nicoale Busuioc.
Lucrarea a văzut lumina tiparului la Editura Vasiliana 98 din Iași.
Evenimentul a fost deschis de un moment muzical susținut de către reprezentanții Grupului „Essenza Quartet”.
Cartea a fost prezentată de către Marius Chelaru, scriitor; prof. univ. dr. Ioan-Alexandru Tofan; filolog Diana Vrabie; scriitorul Liviu Apetroaie; artist transdisciplinar Cristian Ungureanu, prorector al Univerității Naționale de Arte „George Enescu” Iași.
În finalul manifestării a vorbit scriitorul Nicolae Busuioc, cel care a conturat o imagine a muncii din spatele acestei interesante apariții editoriale. Nicolae Busuioc a mulțumit atât publicului, destul de numeros, prezent la eveniment, cât și celor implicați în realizarea volumului FEMEI ILUSTRE DIN SPAȚIUL ROMÂNESC. O enciclopedie națională/ THE ILLUSTRIOUS WOMEN. A national encyclopedia.
Moderator al manifestării a fost doamna profesor universitar, specialist în Științe Filologice, Simona Modreanu.
Traducerea din română în engleză a fost realizată de către Teodora Leon și Rareș Busuioc.
Acțiunea s-a desfășurat sub egida Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Iași (Dumitru ȘERBAN).
Reportaj realizat de Dumitru Șerban - UZPR Iași.
„Steaua Olteniei” este o publicație politică de orientare conservatoare, care a apărut la Craiova, sub direcțiunea "ministeriabilului" Aurel Geblescu, unde acesta și-a "ridicat un întreg program de guvernământ original", care a promovat chiar și „o lege pentru restrângerea libertăţii presei, cum şi pentru restrângerea libertăţii cuvântului”.
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Alocuțiunea doamnei Ligia Deca, secretar general al CNR UNESCO Educație și inovație. Lecțiile lui Solomon Marcus pentru viitor. Sesiune omagială „Centenar Solomon Marcus” (1925-2025).
Manifestarea este dedicată comemorării ilustrului matematician acad. Solomon Marcus (1925-2016), cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naștere, și este organizată în cadrul calendarului de aniversări UNESCO pentru anul 2025.
Solomon Marcus, un erudit desăvârşit, a impresionat prin vasta activitate de cercetare desfăşurată, acoperind multiple domenii ale gândirii: analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotică, istoria şi filosofia ştiinţei, modele matematice în ştiinţele naturii şi în ştiinţele social-umaniste. Opera sa impresionează prin profunzimea şi rigoarea ideilor expuse, care trezesc cititorului dorinţa de cunoaştere profundă.
Organizatori:
Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Cuvânt introductiv.
Sesiune omagială „Centenar Solomon Marcus” (1925-2025).
Manifestarea este dedicată comemorării ilustrului matematician acad. Solomon Marcus (1925-2016), cu prilejul împlinirii a 100 ani de la naștere, și este organizată în cadrul calendarului de aniversări UNESCO pentru anul 2025.
Solomon Marcus, un erudit desăvârşit, a impresionat prin vasta activitate de cercetare desfăşurată, acoperind multiple domenii ale gândirii: analiza matematică, lingvistica matematică, informatica teoretică, poetica matematică, semiotică, istoria şi filosofia ştiinţei, modele matematice în ştiinţele naturii şi în ştiinţele social-umaniste. Opera sa impresionează prin profunzimea şi rigoarea ideilor expuse, care trezesc cititorului dorinţa de cunoaştere profundă.
Organizatori:
Artiștii plastici din Reșița, județul Caraș-Severin, au fost foarte harnici în iarna care a trecut și s-au întrecut prin a dărui iubitorilor de frumos, la început de primăvară, lucrările lor. Astfel, Flavia Beatrice Grădinaru a adus pe simeze flori, daruri pentru doamne în luna dedicată delicateții și femeii, dar și portrete ale oamenilor de cultură din Banatul de Munte. Manifestarea s-a desfășurat la Biblioteca Germană “Alexander Tietz”,din Reșița, în 7 martie 2025. Alături de portretul lui Erwin Țigla, gazda acestei acțiuni, am văzut pe simeze portretele Eleonorei și Gabriel Hoduț, Gheorghe Jurma, Ada Cruceanu, Dana Bălănescu, Sabin Pautza și Gabriela Șerban și a altor oameni din Banatul de Munte.
Arta plastică a reprezentat pentru mine, afirmă Flavia Beatrice Grădinaru un alt mod de-a mă juca, de a-mi manifesta talentul. Astfel, la început ( pe la 6-7 ani), am desenat portrete ale oamenilor care veneau în casă, la noi. Apoi am urmat cursurile Școlii Populare de Artă, unde am lucrat cu profesori care ne-au călăuzit cu dedicare în tainele artei plastice. O perioadă am renunțat la acest hobby, dar la îndemnul unor foști colegi de la Școala Populară de Artă, am început din nou să pictez. Acum fac parte din Cercul de Pictură numit “Deutsche Kunst Reshitza” din cadrul Forumului Democartic al Germanilor din Caraș-Severin, condus de Doina și Gustav Hlinka. Eu, mărturisește Flavia Beatrice Grădinaru, pictez clasic și iubesc natura și peisajul. Dar m-a strârnit artista plastică Maria Tudur, care a adus pe simeze portrete ale oamenilor de lângă noi. Așa m-am hotărât să-i pictez pe oamenii care s-au remarcat pe tărâmul culturii, dar și pe prieteni și nu în ultimul rând pe cei apropiați.
Întâlnirea organizată sub semnul lui Mărțișor, s-a încheiat cu un buchet de piese muzicale, antrenante și frumoase, interpretate în maghiară, sârbă, germană și romani de Grupul muzical „Resicza”, coordonat de Iuliu Fazakas. (Adriana Telescu)
Interviu realizat de Adriana Telescu, UZPR filiala Caraș Severin
În exclusivitate pentru Radio UZPR, reportaj realizat de Andrei Viziru, UZPR, filiala Chișinău, Republica Moldova.
Spectacolul ne vorbește despre Despina Doamna, sotia domnitorului Neagoe Basarab, devenită monahia Platonida, un destin de excepție dar și despre un mare domnitor. Neagoe Basarab a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. În 2008 Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat ”pentru faptele sale sfinte și înflorirea vieții spirituale și duhovnicești ortodoxe din Țara Româneacă”. Neagoe Basarab a fost după cum spun unii istorici, omul epocii sale. A fost un domnitor plin de evlavie și erudit, viteaz și dibace în mânuirea armelor, politician desăvârșit, diplomat abil. Pentru toate realizările sale a fost supranumit de Bogdan Petriceicu Hașdeu ”Marc Aureliu al Țării Românești, principe, artist și filosof”. Nicolae Iorga îl numea ”domn cu apucături împărătești”. Neagoe Basarab a fost considerat cel mai cult domnitor, care și-a pus amprenta asupra a sute de ani de gândire în Țara Românească. Pe maica Platonida (Doamna Despina) o urmărim în chilia ei de la Schitul Ostrov, împărtindu-și viața între rugăciune și jurnalul în care își consemnează trăirile și amintirile despre soțul ei, Domnul Neagoe Basarab, despre familie, despre țară. Se împlinesc 30 de ani de la trecerea la cele veșnice ale soțului său Neagoe Basarab, iar în acest timp își pierduse și cei 6 copii. Ne introduce treptat în povestea vieții lor, a bucuriei de a-l fi întâlnit, de a se fi înbogătit de prezența lui și de binecuvântarea familiei. Suntem conduși printre primele amintiri din copilărie, în Țara Sârbească, fiică a despotului Iovan Brancovici, îndrumată de dascăli iscusiti în toate știintele dar mai ales în cunoașterea credinței și a învățăturilor Scripturii. Ne relatează prima întâlnire cu Neagoe Basarab și schimbarea totală a vieții, a trecerii în Țara Românească, întâlnirea proniatoare cu Mitropolitul Țării Românești Nifon (Sf.Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului) care i-a devenit duhovnic și îndrumător. Povestea se continuă cu relatarea alegerii lui Neagoe Basarab ca domn, cu anii blagosloviți ai petrecerii în fruntea Țării Românesti, cu învățaturile domnului Neagoe către fiul său Teodosie și către familie, despre tulburările țării, despre grijile domnului Neagoe, despre lucrarea de primenire a mai multor mânăstiri și biserici dar și ctitorirea altora noi, între care marea sa realizare, Mânăstirea Curtea de Argeș, despre o viață de frumusețe și sfințenie. Este o pledoarie a ideii de măreție umană, un model de familie creștină, de mamă creștină. Asistăm la un spectacol inedit în care se suprapun planurile, ale prezentului scenic, ale amintirii dar și forța de document.
Scenariul adaptat pentru scenă a fost inspirat de volumul Măria Sa, Neagoe Basarab. Însemnările monahiei Platonida, Despina Doamna a Țării Românești. Volumul a fost scris de maicile de la Mânăstirea Diaconești și publicat la editura Bonifaciu în anul 2012. Volumul a fost reeditat în 2024.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu actrițași scenarista Ana Calciu.
(material difuzat și în emisiunea Cu...minte de weekend, RRC)
Discursul prof. dr. Mihai Cimpoi, membru de onoare al Academiei Române, cu ocazia Colocviului Național „Titu Maiorescu – 185”, eveniment desfășurat în aula Academiei Române.
Organizatori:
Sala Palatului Cultural din Arad a devenit neîncăpătoare pentru cei care au ales, joi 6 martie 2025, să vină la concertul prezentat de Corul Academic al Filarmonicii dirijat de Robert Daniel Rădoiaș. Cu acest prilej au fost prezentate melodii îndrăgite, șlagăre românești îmbrăcate în haine corale de maestrul Sabin Pautza. Aceste aranjamente muzicale au fost dăruite în exclusivitate corului academic de către compozitorul Sabin Pautza. Este o tradiție deja, ne-a spus dirijorul corului, Daniel Rădoiaș, ca în prag de primăvară, cu ocazia zilei în care le sărbătorim pe mamele, soțiile, surorile și fiicele noastre, să prezentăm un concert dedicat în exclusivitate lor. Iar aceste cântece foarte îndrăgite care au fost interpretate de mari soliști ai scenei românești, plac foarte mult.
Publicul prezent la concert a remeorat amintiri, clipe dragi din trecut, când au ascultat melodiile interpretate și au fredonat, cu drag, ceea ce se cânta pe scenă. Programul Concertului coral „Astăzi e ziua ta”, a cuprins șlagărele : „Cel mai frumos tango” (Ion Vasilescu)/„Astăzi e ziua ta” (Ion Vasilescu)/„Firicel de floare albastră” (Ion Vasilescu)/
„Fetițe dulci, ca-n București” (Ion Vasilescu)/„De-ai fi tu salcie la mal” (Horia Moculescu)/„Copacul” (Zsolt Kerestely)/„Strada Speranței” (Vasile Veselovski)/„Ploaia și noi” (Vasile V. Vasilache)/„Un albastru infinit” (Marcel Dragomir)/„Să nu uităm să iubim trandafirii” (Florin Bogardo)/„Ani de liceu” (Florin Bogardo)/„Lasă-mi, toamnă, pomii verzi” (Margareta Pâslaru)/„Unde erai” (Marius Țeicu)/„Să mori de dragoste rănită” (Marcel Dragomir)/„Nu-mi lua iubirea” (Marius Țeicu)/„Mă-ntorc la tine iar și iar mare albastră” (Dumitru Lupu)/„Dau viața mea pentru-o iubire” (Marius Țeicu)/„Deschideți poarta soarelui” (Anton Şuteu)/„Mulțumesc, iubită mamă” (Marian Nistor)/.
La concertul coral a fost prezent și maestrul Sabin Pautza, care este întotdeauna primit cu mare drag la Arad, atât de formația corală, cu care are o colaborare îndelungată, dar și de publicul care iubește aceste aranjamente muzicale.
Alături de Corul Academic al Filarmonicii di Arad dirijat de Daniel Rădoiaș, a fost prezent pe scenă și ansamblul de acompaniament : Cosmin Harbei(chitară electrică), Ștefan Cașcaval(chitară bas),Ștefan Calancea(percuție), Radu Rotaru(pian).
A fost o seară minunată, un dar muzical frumos, care a bucurat sufletele, a alinat durerile și creat o atmosferă plăcută, o veritabilă sărbătoare. (A.Telescu)
Interviuri realizate de Adriana Telescu, UZPR filiala Caraș Severin
Discursul prof. univ. Caius Dobrescu, Facultatea de litere, Universitatea București, cu ocazia Colocviului Național „Titu Maiorescu – 185”, eveniment desfășurat în aula Academiei Române.
Organizatori:
From the publisher's feed