
Sign up to save your podcasts
Or


Discursul conf. univ. Victor Rizescu, Facultatea de științe politice, Universitatea București, cu ocazia Colocviului Național „Titu Maiorescu – 185”, eveniment desfășurat în aula Academiei Române.
Organizatori:
Fășangul (Fasching) este o sărbătoare tradițională a comunității germane din Banat, care marchează perioada de dinaintea Postului Mare. Este un prilej de bucurie, muzică și dans, unde oamenii se costumează în măști spectaculoase și sărbătoresc alături de prieteni și familie.
Interviu realizat de Mădălina Coarina Diaconu cu Erwin Josef Țigla, director Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița.
Primăvara a venit la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița , în 3 martie 2025, odată cu vernisajul unei expoziții de artă plastică intitulată sugestiv, „Florile sufletului”. Lucrările de pe simeze aparțin doamnei Livia Frunză, pentru care pictura reprezintă o mare pasiune. Livia Frunză a făcut parte din marea familie a oamenilor care au lucrat în Uzina Constructoare de Mașini Reșița. De mică a fost însă atrasă de culoare, de desen, de a pune pe hârtie ceea ce vedea și îi plăcea. Căsătoria, viața de familie nu i-au acordat timpul necesar de-a se ocupa mai mult de ceea ce îi placea cel mai mult, să picteze. Copiii au crescut și grijile au fost mai puține, așa că s-a înscris la Școala Populară de Artă din Reșița, iar profesorul ei, cunoscutul plastician, Petru Galiș, i-a insuflat curajul de-a persevera în ceea ce își dorea. Acum Livia Frunză este pensionară, face parte din grupul artiștilor plastici care își desfășoară activitatea în cadrul Forumului Democratic al Germanilor din Caraș-Severin și se mândrește cu nopoata ei, Sara, căreia i-a transmis dragostea pentru culoare.
În cadrul aceleiași întâlniri, cei prezenți au primit daruri muzicale, oferite de elevii de la Liceul de Artă „Sabin Păuța”, clasa de canto a profesoarei Cornelia Balogh Remelei. La pian profesorul Lorand Gabriel Balog Remelei.
Acțiunea s-a încheiat cu un frumos concert de romanțe interpretate de profesoara Elena Cozâltea, acompaniată de Angela Kovacs.
Interviu realizat de Adriana Telescu (UZPR filiala Caraș Severin) cu artista Livia Frunză.
Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române despre discursurile de recepție ale Academiei Române.
Alocuțiune prezentată cu ocazia discursului de recepție „Elogiu Spitalului Fundeni”, prezentat de acad. Irinel Popescu în Aula Academiei Române, 27 februarie 2025.
Un dialog despre diferențele care există între regiunile istorice românești, fiecare cu o istorie diferită...
Interviu realizatde Radu Micu cu Ioan Gropșian, Asociația Ariergarda.
La originea Banatului românesc actual, Banatul de Severin (Banat are sens de vămuire) a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1205–1235) incă din 1228, ca o regiune înființată la hotarele Țaratului româno-bulgar pentru paza graniței Regatului maghiar și restabilirea influenței Bisericii latine în regiune.
Conferențiar: Prof. univ. dr. Rodica Zafiu, membru corespondent al Academiei Române, președinta Secției de filologie și literatură a Academiei Române
De peste un secol, lingviștii români (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Al. Graur, Mioara Avram și mulți alții) au încercat să observe tendințele de schimbare a limbii în vorbirea și în scrisul contemporanilor, sub presiunea unor factori sociali și culturali (transformări istorice, mode, influențe străine). Putem acum face un bilanț provizoriu, pentru a constata ce s-a păstrat și ce s-a schimbat din tendințele observate în secolul trecut. Perioada actuală pare a fi una caracterizată de schimbări accelerate, produse de influența limbii engleze, de globalizare, de inovațiile permanente din tehnologiile digitale, de extinderea în spațiul public a unei oralități spontane, a vorbirii și a scrisului mai puțin cultivat și (auto)controlat. Deși previziunile în acest domeniu sunt întotdeauna riscante, putând fi contrazise de evoluțiile viitoare, încercăm să înțelegem cât de profund ar putea afecta inovațiile și variațiile uzului structura limbii, să anticipăm în care dintre variațiile actuale se manifestă tendințe mai profunde și care sunt doar fenomene efemere. În acest proces istoric intervine decisiv instituția limbii de cultură, prin norma literară – care încetinește schimbarea și asigură o continuitate lingvistică și culturală cu scrisul predecesorilor noștri. Încercăm să înțelegem cum se stabilesc sau se negociază normele explicite ale limbii, cum interacționează ele cu moda lingvistică și cu tendințele de schimbare, care este raportul dintre norme și încălcările lor în uzul actual.
Organizatori: Academia Română, Fundația Culturală Dalles
Mărțișorul este astăzi unul dintre cele mai populare obiceiuri românești. Sărbătoare tradițională, născută din credințele și obiceiurile agrare ale strămoșilor noștri, ea marchează renașterea naturii și intrarea în noul an agricol, fiind strâns legată de tradițiile Anului Nou, care în vechime începea la 1 Martie. (CNR UNESCO)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu d-na Ligia Deca, secretar general CNR UNESCO.
(un fragment din acest interviu a fost difuzat și în emisiunea "Cu...minte deweekend", RRC)
Încă din perioada când Crevedia zicea că „La Capşa unde vin toţi seniorii, local cu două mari despărţituri, într-una se mănâncă prăjituri și-ntr-alta se mănâncă… scriitorii!”, noi bucuram oamenii cu mai mult decât dulcele din farfurie.(Casa Capșa)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Marian Bucur.
Nu demult, am participat la manifestarea „Interacțiuni literare transfrontaliere”, eveniment care a avut loc, la Iași, în Sala „Ștefan Procopiu” din incinta Muzeului Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu”, Palatul Culturii. Acțiunea culturală s-a desfășurat sub egida Societății Scriitorilor fără Frontiere.
Imediat după eveniment, am stat de vorbă cu scriitor, colonel în rezervă Ioan Abutnăriței, cel care ne-a vorbit despre istoricul orașului Cernăuți.
Concret, aflăm amănunte despre începuturile istorice ale orașului, cu accent pe dezvoltarea meseriilor din perioada românească a acestui oraș. Imediat după ce aflăm detalii despre subiectul pe care l-am amintit, Ioan Abutnăriței ne amintește câteva evenimente de importanță majoră din viața oamenilor din ținuturile la care facem referire, cu accent pe desfășurarea acestor evenimente și pe protagoniștii care au fost în tumultul desfășurării lor. În acest context amintim: Grigore al III-lea Ghica, domnitorul care s-a sacrificat pentru Bucovina; reprezentanții Societății „Arboroasa”; Frații Hurmuzachi, activiști ai renașterii naționale a României în Bucovina. (Dumitru Șerban)
Interviu realizat de Dumitru ȘERBAN, UZPR-Filiala Iași
From the publisher's feed