Stăm de vorbă cu doamna profesor de limba și literatura română Ana Opran, cu numele real Anica Oprea, devenit prin căsătorie Anica Tănasă, cea care ne vorbește despre dragostea pentru poezie țesută alături de mărcile identitare ale culturii tradiționale.

A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

Radu Micu (jurnalist) și Tudor Petruț (actor) într-un dialog .... primăvăratec.

Material difuzat de postul Radio Prodiaspora.

Radio Prodiaspora este partener Radio UZPR.

Jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara, ne invită să descoperim cum a apărut, cum a rezistat și cum continuă să ne bucure presa din Banat.

Spectacolul este narat de Maria Brâncoveanu, aflată în ultima parte de viață la Mânăstirea Surpatele , care ne relatează momentele principale ale martiriului soțului și copiilor ei. Este unghiul subiectiv al unei femei foarte încercate, al unei mame care încearcă să înţeleagă planul lui Dumnezeu cu ea, cu familia ei, cu țara ei.  Ea ştie că nu mai poate face nimic pentru copiii ei în acest plan omenesc, dar doreşte să lupte pentru cauza cinstirii jerfei lor. 

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ana Calciu.

Povestim azi cu etnolog Ioana Repciuc, doctor în Filologie, cercetător științific în cadrul Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași.

Ioana Repciuc ne povestește despre cercetarea SCOARȚE, COVOARE, DRĂGARE. Patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei. Studiu introductiv, aparat critic și corpus de documente, volum apărut în anul 2025 la Editura Palatul Culturii din Iași.

Cercetarea este semnată de către regretatul academician Ion H. Ciubotaru și doamna Silvia Ciubotaru, specialist în Filologie, cercetător principal gradul I la Institutul „Alexandru Philippidi” al Academiei Române, Filiala Iași.

A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.

În fiecare an, primăvara cărții începe la Gaudeamus Craiova. Pentru că, în fiecare an, de peste două decenii, Radio România dă startul sezonului național al târgurilor de carte, în Cetatea Băniei. 11 – 15 martie este intervalul în care, în 2026, cel mai citit târg de carte, de la cel mai ascultat radio va lua în stăpânire foaierul generos al Teatrului Național „Marin Sorescu”. (www.gaudeamus.ro)

Interviu realizat de Andrada Cojocaru, președinta UZPR filiala Tudor Arghezi, Craiova.

„Asociaţiunea Generală a Medicilor din ţară” şi-a făcut publică activitatea într-un buletin care consemnează procesele verbale ale şedinţelor comitetului permanent al asociaţiei, pe lângă scurte informaţii generale, strecurându-se în cuprins şi unele articole de interes pentru istoria societăţii româneşti antebelice: „În chestiunea Buletinului Asociaţiei Medicilor”, „Propuneri asupra schimbării legii sanitare din 1910”, „Medicina ilegală”, „Antisepsia cu soluţie de acid acetic”, „Hidroterapia în războiul european”, „Viitorul staţiunilor noastre balneare şi climaterice”, „Documente de deontologie”, „Alienaţia mintală în război”, „Politicianismul în corpul medical”, „Chestiuni medico-militare”, „Fabricarea unora dintre medicamente în ţară cu materiile prime de aici, şi înlocuirea altora cu succedanee”, „Cu privire la situaţia militară a medicilor”, „Chestiunea avorturilor”.

Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.

Anul 2026 a fost instituit prin lege, promulgată prin Decretul 16/2026 (15 ianuarie), de către Președintele României, ca Anul Iancu de Hunedoara. Proiectul a fost inițiat de Primăria Hunedoara.

Anul acesta se împlinesc deopotrivă 570 de ani de la victoria de la Belgrad (21-23 iulie 1456) și de la trecerea în eternitate (11 august 1456) a lui Iancu de Hunedoara.

Dacă este să ne încredem în ceea ce au spus adversarii săi, Iancu a murit ca un „El Cid” al Balcanilor. Dacă este să-i urmăm pe alții, el a dispărut răpus de „molimă”. Toate arată că Iancu a fost mult mai mult decât un simplu războinic. Socotit fiu nelegitim al regelui și împăratului Sigismund de Luxemburg și numit în documente de tinerețe „Românul” (Olah), el a fost prezentat ca urmaș al Basarabilor din Țara Românească (pe al cărei tron a și ajuns o clipă să domnească). A fost „produsul” popoarelor de la Dunărea Mijlocie și de Jos din acel timp, al maghiarilor (pe care i-a condus și din rândul cărora și-a luat soție), al sârbilor (despre mama lui Iancu se zicea că ar fi fost de neam înalt sârbesc), al bulgarilor (cu al cărei vechi țari s-a zis că se înrudea și a căror coroană a poftit-o), dar și al turcilor (fiul său, Matia Corvin, și Mehmed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, pretinzând că sunt rude, „prin valahi”).

Românii din posteritate l-au considerat erou național și i-au pus numele familiei în Imnul de Stat, iar occidentalii l-au prețuit ca pe „ultimul mare cruciat european”. (Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române)

Cuvântul de deschidere din cadrul Simpozionului "Iancu de Hunedoara și timpul său" rostit de acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române în  Aula Academiei Române.

Prelegere susținută de Dr. Andreea Dăncilă Ineoan.

La 124 de ani de la nașterea ilustrului academician David Prodan, Biblioteca Academiei Române din Cluj-Napoca a organizat conferința „Etică și istoriografie în complicatul secol XX. Acad. David Prodan”, susținută de dr. Andreea Dăncilă Ineoan.

Prelegerea și-a propus ca, pe baza unor documente de arhivă și a altor mărturii inedite, să investigheze profilul istoricului academician David Prodan, un nume emblematic pentru intelectualitatea transilvăneană. Nevoit să creeze în niște timpuri complicate, pe fundalul unui context totalitar, dificil pentru scrisul istoric, „cazul David Prodan” este relevant pentru traseul unui destin aflat mereu în căutarea unor refugii prin care să supraviețuiască profesional și moral.

Dr. Andreea Dăncilă Ineoan este doctor în istorie, având ca domenii de interes elitele românești din Transilvania și interacțiunea câmpurilor politic, cultural și ecleziastic (sec. XIX-XX). În prezent, este responsabilă de agenda culturală a Muzeului Memorial David Prodan, Direcția Patrimoniu Cultural Universitar, Universitatea Babeș-Bolyai.

Prelegerea este înscrisă în seria de conferințe „Memorabilia” și s-a desfășurat în cadrul Galeriei de Artă Academica a Bibliotecii Academiei Române (str. Mihail Kogălniceanu, nr. 12-14, foaierul bibliotecii, parter).

Dialogăm cu etnologul, istoricul Lucian Valeriu Lefter, Centrul Cultural Vaslui, cel care ne vorbește despre cartea POGONEȘTII DE PE VALEA TUTOVEI. O monografie a comunei noastre, volum semnat de către domnul învățător Dumitru Andrei. Cartea a văzut lumina tiparului în anul 2025 la Editura Akakia din București.

A consemnat Dumitru Șerban – UZPR Iași.