
Sign up to save your podcasts
Or


Conferința „Filosofia formei”, desfășurată la Târgu Jiu în perioafa 22 - 26 octombrie 2026, a fost organizată la doi ani de la recunoașterea UNESCO a Ansamblului Monumental "Calea Eroilor", complexul de sculpturi în aer liber creat de Constantin Brâncuși și inaugurat la 27 octombrie 1938. .
Evenimentul, desfășurat sub patronajul UNESCO, a reunit istorici de artă, filosofi, cercetători, artiști, curatori și diplomați din România și din străinătate, elevi ai școlilor și cluburilor UNESCO, precum și școli aspirante pentru UNESCO din România.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Adrian Tudor, Viceprimar Municipiul Targu Jiu, Asistent Cercetător, Institutul de Cercetare Dezvoltare Inovare din cadrul Universității Constantin Brâncuși din Târgu Jiu, Consultant pentru întocmirea dosarului „Brâncuși, Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu”, depus la UNESCO pentru includerea în patrimoniul mondial.
În ziua de luni, 12 octombrie 2026, începând cu ora 11, în Aula Filialei Iași a Academiei Române, Bulevardul Carol I, Nr. 8, a fost prezentată cartea - ACADEMIA ROMÂNĂ. Filiala Iași. Opt decenii în viața cultural-științifică a Iașului.
Lansarea s-a desfășurat în programul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE, 2026.
Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta – la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Astăzi, din deschiderea evenimentului de zilele trecute, difuzăm discursul doamnei conferențiar universitar, doctor în Filologie, Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Cercetători, istorici de artă, artiști, curatori, specialiști în patrimoniu, diplomați și reprezentanți ai instituțiilor culturale internaționale s-au reunit în cadrul Conferinței Internaționale „Filosofia Formei”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși.
Desfășurat sub Patronajul UNESCO, organizat în parteneriat de Centrul de Cercetare, Documentare si Promovare Constantin Brâncuși, Universitatea Constantin Brâncuși si Primăria Municipiului Târgu Jiu evenimentul a propus o perspectivă amplă și interdisciplinară asupra operei și moștenirii lui Constantin Brâncuși, reunind cercetarea academică, patrimoniul, diplomația culturală, artele vizuale și noile forme de interpretare a operei marelui sculptor român.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Doina Lemny, Istoric de artă și muzeograf-cercetător la Centre Pompidou, Paris.
21 octombrie la Chișinău în cadrul Muzeului Național al Literaturii Române a avut loc masa rotundă „1966: TREI ROMANE, O GENERAȚIE A REZISTENȚEI". În centrul atenției fiind scriitorii Aureliu Busuioc cu romanul intelectual „Singur în fața dragostei", Vladimir Beșleagă cu romanul psihologic „Zbor frânt" și romanul parabolă „Povestea cu cocoșul roșu" de Vasile Vasilache.
La acest eveniment a participat Victoria Fonari, doctor conferențiar universitar, președinte al Filialei Chișinău, UZPR, care a exegetizat tema „Aureliu Busuioc și ecuația anului 1966: de la „prafuri amare” la triumful romanului intelectual".
Aureliu Busuioc, scriitor, jurnalist, traducător (26.10.1928-08.10.2012). Și-a făcut studiile la Școala Militară din Sibiu, nu reușește să o finalizeze, în 1949 este „repatriat" în Moldova Sovietică. Prin întreaga activitate a promovat limba română literară în atmosfera de rusificare. Impactul romanului „Singur în fața dragostei” asupra evoluției literaturii din Basarabia a fost unul decisiv și inovator. Aureliu Busuioc a spart monopolul tematic al ruralității, demonstrând că spațiul basarabean poate genera o proză citadină, reflexivă. El a deschis drumul pentru generațiile ulterioare de scriitori (optzeciștii și postmoderniștii din Republica Moldova), oferindu-le un model de discurs eliberat de patetism și dogmă.
Material realizat de Victoria Fonari, președintă Filila Chișinău a UZPR
Dialogăm cu cercetătorul științific Mariana Cocieru de la Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al Universității de Stat din Moldova, sectorul de Folclor.
Concret, povestim despre două proiecte de digitizare a două arhive. Este vorba despre: Salvarea arhivelor folclorice, dialectologice, etnografice din Chișinău, Republica Moldova.
În deschiderea relatării, aflăm contextul popasului – la Iași – al interlocutorului nostru, pentru ca, mai apoi, să aflăm povestea salvării arhivelor folclorice, dialectologice, etnografice din Chișinău.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Ultimul episod urmărește drumul presei moldovenești de la renașterea de după 1989 până la prezentul digital. Iașul, Suceava, Botoșaniul, Bacăul, Chișinăul și Cernăuțiul nu mai trăiesc aceeași istorie administrativă, dar continuă să aparțină unei geografii culturale comune. Tehnologia s-a schimbat, ziarul tipărit a pierdut teren, dar miza rămâne aceeași: dreptul unei comunități de a-și documenta propria realitate. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.
Bibliografie de lucru — eșalonată pentru documentarea seriei
Model editorial intern folosit ca reper
Moldova / Iași / începuturile presei
Presa Unirii
Iașiul revistelor de idei
Bucovina / Cernăuți
Basarabia / Chișinău
Perioada comunistă și contemporană
„Buletinul observaţiunilor meteorologice din România” apare din anul 1892, fiind editat de Institutul Meteorologic, sub egida Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerţului și Domeniilor. Din anul 1908, buletinul va fi editat de Observatorul Astronomic și Meteorologic, sub egida Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Peste două sute de puncte de observaţii meteorologice furnizau informaţii, de pe teritoriul Regatului României, printre care, pe lângă oraşele mari, găsim: Armășești (Ialomița), Călimănești, Comândăreşti (Botoșani), Corabia, Glavănești, Gura-Tarcăului (Neamţ), Herești (Ilfov), Mamornița (Dorohoi), Pâncești-Dragomirești (Roman), Strehaia (Mehedinți), Strihareţ (Olt), Sulina, Târgu-Ocna (Bacău), Tekir-Ghiol, precum şi Bucureşti-Filaret şi București-Oraş.
Interviu cu Maria Buturugă, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.
În Aula Filialei Iași a Academiei Române, Bulevardul Carol I, Nr. 8, a avut loc prezentarea cărții - ACADEMIA ROMÂNĂ. Filiala Iași. Opt decenii în viața cultural-științifică a Iașului.
Invitați pentru a vorbi la acest eveniment au fost academicianul Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române și editor al volumului; prof. univ. dr. Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Bogdan Crețu, scriitor, critic literar și editor al volumului; conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Meda Gâlea, editor al volumului.
Lansarea s-a desfășurat în programul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE/ 2026.
Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Astăzi difuzăm discursul profesorului universitar, dr. în Filologie, Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cel care zugrăvește, prin cuvânt, un tablou al volumului, cu accent pe principalele teme surpinse în capitolele acestuia.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un important donator al Bibliotecii Academiei Române, dăruind mii de cărți, manuscrise vechi, hărți și documente valoroase pentru patrimoniul cultural național.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Oana Mădălina Popescu, bibliotecar - arhivist, Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.
În ziua de luni, 12 octombrie 2026, în Aula Filialei Iași a Academiei Române, Bulevardul Carol I, Nr. 8, a avut loc prezentarea cărții - ACADEMIA ROMÂNĂ. Filiala Iași. Opt decenii în viața cultural-științifică a Iașului.
Invitați pentru a vorbi la acest eveniment au fost academicianul Viorel Barbu, președintele Filialei din Iași a Academiei Române și editor al volumului; prof. univ. dr. Antonio Patraș, director al Şcolii Doctorale de Studii Filologice la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași; prof. univ. dr. Bogdan Crețu, scriitor, critic literar și editor al volumului; conf. univ. dr. Livia Iacob, director executiv al Fundației Editurii Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, și Meda Gâlea, editor al volumului.
Lansarea s-a desfășurat în programul ZILELOR ACADEMICE IEȘENE/ 2026.
Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Din deschiderea evenimentului difuzăm discursul academicianului Viorel Barbu, cel care ne creionează, prin cuvânt, o imagine a volumului de față, cu accent pe ceea ce reprezintă, ieri și astăzi, calitatea de cercetător în cadrul institutelor Academiei Române.
A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.
From the publisher's feed