În fiecare ultim weekend al lunii iulie, în fiecare ultimă zi de sâmbătă a lunii iulie, se urcă de la Lupșa (jud. Alba) sus la munte, La Morminte, un loc inedit, plin de istorie. 

"A devenit o tradiție. De 10 – 15 ani, anual se urcă La Morminte spre cinstirea acestor eroi, pentru omagierea jerfei moților de la 1849, a lui Avram Iancu și a tuturor eroilor noștri, între aceștia, un număr destul de mare sunt lupșeni. Nu le știm numele, firește că n-au rămas, ori or fi documente pe undeva, cercetările sunt destul de modeste pe zona aceasta, nu știm prea multe detalii despre bătălie, despre participanți, dar este o istorie bogată care merită cercetată.” prof. dr. Ioan Vlad

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Ionuț Langa

„Stenograful: organ al Societăţii Române de Stenografie” apare din 15 ianuarie 1906, până în 15 ianuarie 1907, în 12 numere, „prezumpţios care n-a ştiut să fie modest, ci a avut îndrăzneala, cu cei 71 abonaţi ai săi, să apară ca şi colegii săi din occident, bogaţi în sprijin şi abonaţi, nu numai stenografiat, dar şi ilustrat şi zincografiat, voind ca prima gazetă de stenografie în România să se prezinte ceva mai curăţică, în mijlocul consoartelor din ţările unde o gazetă stenografică poate trăi”.

Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Material în limba engleză.

Secretarul general Jens Stoltenberg a sărbătorit cea de-a 75-a aniversare a NATO alături de președintele american Joe Biden și toți ceilalți șefi de stat și de guvern aliați la Washington, D.C., în data de 9 iulie 2024.

Într-un discurs la Auditoriul Mellon, unde a fost semnat Tratatul Atlanticului de Nord în 1949, secretarul general a subliniat că NATO este „nu numai cea mai de succes și mai puternică, ci și cea mai longevivă Alianță din istorie”. El a recunoscut că succesul de durată al NATO nu a fost niciodată un dat, ci este mai degrabă „rezultatul unor alegeri deliberate și decizii dificile” – de la crearea NATO la negocierile privind controlul armelor și de la extinderea NATO la sfârșitul Războiului Rece până la sprijinul NATO pentru Ucraina. astăzi.

Avertizând că „nu există opțiuni gratuite cu o Rusia agresivă ca vecin; nu există opțiuni fără riscuri într-un război”, a spus secretarul general că cel mai mare cost și cel mai mare risc vor fi dacă Rusia câștigă în Ucraina, deoarece acest lucru l-ar încuraja pe președintele Putin, dar și pe alți lideri autoritari din Iran, Coreea de Nord și China. . „Este momentul să susținem libertatea și democrația acum; locul este Ucraina”, a spus el. Dl Stoltenberg a încheiat spunând că Alianța va continua să se confrunte cu întrebări dificile în viitor, dar că „în NATO suntem mai puternici și mai în siguranță împreună”.

La sfârșitul evenimentului, președintele Biden i-a înmânat domnului Stoltenberg Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă onoare civilă a Statelor Unite, în semn de recunoaștere a deceniului său de serviciu la cârma Alianței.

La începutul zilei, secretarul general s-a întâlnit cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. Aceștia au discutat despre deciziile care vor fi luate la Summit pentru „întărirea Alianței noastre pentru viitor”, inclusiv în ceea ce privește descurajarea și apărarea, sprijinul pentru Ucraina și consolidarea parteneriatului NATO în Indo-Pacific. Secretarul general a participat, de asemenea, la primul Forum al industriei de apărare a summit-ului NATO, găzduit de Camera de Comerț a SUA. El a vorbit cu reprezentanții industriei, miniștrii aliați ai apărării și altora despre noul angajament al industriei de apărare a NATO, menit să construiască o mai mare cooperare industrială transatlantică în domeniul apărării și a salutat că „chiar astăzi, (agenția de achiziții NATO) NSPA a semnat un nou contract multinațional pentru rachete Stinger în valoare de aproape 700 de milioane de dolari.”

www.nato.int/cps/en/

Descoperiți trecutul NATO prin vocile celor care au asistat direct la momente istorice.

Episoade podcast

În duminica „Tuturor Sfinților” a avut loc slujba de resfințire a Bisericii „Sfânta Treime” din parohia Gherman, din localitatea Alunișu, localitate ce face parte din orașul Măgurele, județul Ilfov. Slujba de târnosire a avut loc în urma unor ample lucrări de restaurare. Principalele obiective specifice au inclus atât restaurarea și consolidarea monumentului istoric de interes local, cât și introducerea acestuia în circuitul turistic cultural-religios local, valorificând astfel potențialul turistic al zonei.

Cornelius Florin Stoica, membru UZPR, realizator „Lumina Cuvântului”

În data de 3 iulie 2024, ora 17.30, la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”, București, va avea loc o nouă ediție a SALONULUI LITERAR ASTRALIS.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Camelia Pantazi Tudor, director Editura ASTRALIS, redactor-șef  Revista ASTRALIS, membru al UZPR – Filiala Presa Culturală.

Evenimentul celebrează prezența cultură a României în SUA – marcată major după Revoluția din 1989 de evenimentul de la Smithsonian Institution din 1999 – și urmărește dezvoltarea acestei prezențe actualizând și pornind și de la coordonatele demarate atunci.

Proiectul Romania la Smithsonian 1999 a fost inițiat de către profesorul Eliot Sorel, de la Universitatea George Washington din Washington DC, în vara anului 1997 în colaborare cu acad. Augustin Buzura, președinte al Fundației Culturale Române. Academicianul Augustin Buzura și Fundația Culturală Română, cu sprijinul altor personalități și instituții din țară și din SUA, au reprezentant România la „Smithsonian Folklife Festival”.

Sub genericul „România – porți deschise”, prezența României – printr-o biserică construită de meșteri maramureșeni, muzică și dans, tradiții culinare etc. – a atras atunci peste 1 100 000 de vizitatori, iar aproximativ 40 000 000 au cunoscut România prin mass-media (CNN, CBS, Canal 4, Discovery, 80 de ziare americane etc.), care a transmis în direct întreaga manifestare.

Înregistrae din Aula Academiei Române.

Gheorghe Cardaș debutează în 1916, în revista Ion Creangă din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. Colaborează la: Adevărul literar și artistic, Boabe de grâu, Convorbiri literare, Cugetul românesc, Făt-Frumos, Manuscriptum, Mitropolia Olteniei, Neamul românesc pentru popor, Prietenii istoriei literare, Revista de etnografie și folclor, Revista istorică, Revista macedo-română, Universul literar, Vestitorul satelor și Viața românească.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Silviu - Constantin Nedelcu, Biblioteca Academiei Române.

La rubrica Foileton, a revistei „Gazeta Transilvaniei”, iniţiată în 14 martie 1887, citim titluri interesante: „Cum scriu ungurii istoria”, „Formarea limbii şi a naţiunii valahe. Az oláh nyelv és nemzet megalakulása”, „Volapük”, „O noapte între sfinţi: amintire din Joia Paştilor”, „Tesaurul de la Pietroasa”, „Poesie şi obiceiuri poporale”, „Chiuituri sau hore de joc”, „Hore poporale de prin părţile sătmărene”, „Sandra: legendă poporală”, „Dicţionar poporal”, „Despre educaţiunea de sine însuşi”, „Istoricul clădirii şcoalelor române din Braşov”.

Interviu cu Maria Buturuga, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu. 

Ziua Drapelului Național va fi mereu legată de Lupșa, locul de unde provine un steag ce a fost martor al Marii Uniri din 1918, păstrat cu sfințenie de familia învățătorului Pamfil Albu din Lupșa și prețuit de comunitate cu tot sufletul. Azi, steagul este parte din patrimoniul național și se află în colecția Muzeului Național de Istorie a României.

Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Ernest Oberlander Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României.