
Sign up to save your podcasts
Or


Monitorul de Suceava - Ziarul care stă de vorbă cu oamenii! Știrile zilei, reportaje, informații, actualitatea din județul Suceava.
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Tiberiu Avram, redactor șef Monitorulde Suceava.
Grupul „Trei Parale”, coordonat de etnomuzicologul Florin Iordan, și Ansamblul de muzică veche „Dimitrie Cantemir” al Universității Naționale de Muzică din București au concertat la Sala de Marmură a Cercului Militar Național în cadrul unei eveniment cultural de excepție. Invitată specială a fost Anamaria Maranda, alumnă a UNMB.
Reportaj realizat de Cornelius Florin Stoica.
Lumina Cuvântului luminacuvantului
Muzeu privat, deschis comunității, unde sunt expuse o varietate spectaculoasă de peste 600 de radiouri recondiționate! Proiect realizat cu sprijinul Rotary Club Suceava Cetate și Primăria Siret. Program: vineri, sâmbătă și duminică orele 12:00 - 18:00. FB Muzeul Radioului Siret
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Florin Procopie Gușul, inițiatorul primului Muzeu dedicat radioului, în România.
14 iulie este Ziua Națională a Franței, sărbătorind căderea Bastiliei și începutul Revoluției Franceze. Termenul "Vive la France!" este o expresie de patriotism, însemnând "Trăiască Franța!" sau "Ura pentru Franța!".
Reportaj realizat de Mădălina Corina Diaconu cu elevi ai Școlii de vară francofone «Découvrir le français dès le plus jeune âge», a VI-a ediție, organizată de Alianța Franceză, filiala Suceava.
Ioan Mateiciuc, directorul Centrului Cultural Siret, într-un scurt interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu.
Interviu cu lector univ. dr. Mariana Șovea.
Alianța Franceză filiala Suceava - Școala de vară francofonă, ediția a VI-a: prima serie s-a organizat în perioada 30 iunie - 11 iulie, a doua serie se va organiza în perioada 14-25 iulie 2025, la Suceava.
Reporter Mădălina Corina Diaconu.
Interviu cu acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Româme. Reporter, Mădălina Corina Diaconu.
"Ștefan al III-lea cel Mare (1457–1504) a avut cea mai lungă domnie medievală – de aproape o jumătate de secol – din istoria românilor și, prin înfăptuirile sale, a fost cel mai important suveran român din Evul Mediu. De aceea, viața și soarta sa au fascinat, începând cu secolul al XVI-lea, toate generațiile de istorici români și pe mulți dintre istoricii străini, din țări vecine sau mai îndepărtate. De aceea, despre Ștefan cel Mare s-a și scris cel mai mult. Anii din urmă, însă, au adus la lumină, în urma unor laborioase cercetări, noi izvoare de epocă, în limbile latină, italiană, germană, franceză ori spaniolă, culese din anumite arhive occidentale (Veneția, Roma, Milano, Mantova, Florența, München, Paris, Barcelona etc.), izvoare care, alăturate surselor mai vechi, publicate în colecții și volume obscure sau rămase necunoscute scrisului istoric românesc, au evidențiat noi fațete ale acestei personalități de excepție." Autorii
Ștefan cel Mare în Europa. Românii și creștinătatea după căderea Bizanțului - Editura Litera.
"Ediția a patra a Volumului III Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc își propune sã completeze golul existent în istoria recentã a Făgărașului, prin mărturiile localnicilor care au trăit evenimentele, prin "pomelnicul" făgărășenilor implicaţi în Rezistența armată și Rezistența pasivă Anticomunistă din Țara Fãgărașului, cu documente și cu fotografiile acestora.
CARTEA poate fi o bună sursă de cercetare pentru istoricii care vor însăila, cândva, firul istoriei recente și poate nu se vor apleca numai asupra arhivelor scrise de adversarul Rezistenței Anticomuniste, Securitatea." (Lucia BAKI NICOARA)
Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Lucia Baki Nicoară.
În perioada 18 - 20 iulie 2025, la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, are loc cea de-a 16-a ediție a evenimentului „Zilele Rezistenței”, a anunțat Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu.
Reportaj de Mădălina Corina Diaconu.
Muzeul Național de Istorie a României este onorat să anunțe că, recent, au fost efectuate descoperiri de excepție cu prilejul desfășurării cercetărilor arheologice sistematice în cadrul sitului „Necropola tumulară a orașului antic Callatis”.
From the publisher's feed