Cei 5 care se bat pe moștenirea lui Călin Georgescu  - cine sunt și în ce stadiu e fiecare cu candidatura (SpotMedia) - „Sunt uluit că o parte din români caută să voteze un ayatollah”. Un profesor de sociologie explică dacă succesul și voturile lui Georgescu sunt transferabile altor candidați (HotNews) - Burtierele de la RTV cine le plătește? Încă un candidat cu zero finanțare (HotNews) - Pro-rușii între Proclamația de la Timișoara și Georgescu (DW) 

În primele 24 de ore de la ieşirea definitivă din cursă a lui Călin Georgescu, pe culoarul aşa-zis suveranist avem deja 5 candidaţi.

La unii ne aşteptam, de alţii poate nici nu aţi auzit sau ieri spuneau că nu au de gând să candideze.

SpotMedia îi ia pe rând:

Victor Ponta a fost premier (care a plecat prin demisie după Colectiv), a fost şeful PSD (aruncat pe scări de Liviu Dragnea), a fost candidat la prezidenţiale (învins de Klaus Iohannis, după scandalul votului din diaspora). Nu şi-a ascuns niciodată simpatiile pentru marile puteri de la Est – fie Rusia, fie China.

George Simion spunea marți seara că nu candidează, miercuri a anunţat că totuşi intră în cursă. Simion a mai candidat şi în toamnă, când a obţinut doar 13.86%. Şi asta, se pare, cu ajutorul PSD (care îl voia în turul doi cu Marcel Ciolacu). 

 Anamaria Gavrilă a intrat în Parlament în 2020 pe listele AUR, însă a părăsit partidul și a înființat Partidul Oamenilor Tineri (POT), partid care l-a susținut pe Călin Georgescu. Imediat după ce POT a reușit să intre în Parlament în decembrie, Gavrilă a anunțat că va ține ține post trei zile doar cu apă. Ea lansează constant astfel de mesaje religioase. Dar e maestră şi la fake-uri.

Diana Şoşoacă. În toamnă nu i s-a permis să candideze, dar mai face o încercare. 

Un nume nou pentru publicul larg este Anton Pisaroglu. Consultantul lui Călin Georgescu, care a lucrat şi cu Viorica Dăncilă, George Simion şi Nicuşor Dan, susține într-o înregistrare video că este soluția pentru România.

Simpatia și voturile acordate lui Călin Georgescu sunt transferabile altui candidat, cu condiția ca acesta „să fie talentat în a purta hlamida de ayatollah român”, consideră profesorul de sociologie de la SNSPA, Bogdan Bucur. Acesta a acordat un interviu pentru publicul HotNews, în care a explicat ce crede că se va întâmpla după ce candidatul „suveranist” nu mai poate candida la prezidențiale în urma deciziei Curții Constituționale de pe 11 martie.  

• Profesorul spune că șansele mișcării populiste la viitoarele alegeri vor depinde atât de numărul candidaților care există pe acest culoar, dar și de ceea ce va face în perioada următoare Georgescu.
• Mai mult de 50% din responsabilitatea fenomenului Călin Georgescu aparține bolii în fază aproape terminală, care s-a instalat în PSD și PNL, consideră profesorul.

După ce a falimentat politic și financiar un partid, Pro România, și s-a reînscris în PSD pentru a prinde un fotoliu de parlamentar, Victor Ponta visează să devină moștenitorul lui Călin Georgescu. Până acum calcă pe urmele sale: precampanie cu zero finanțare, doar cu voluntari. În spatele lui stă fugarul Sebastian Ghiță, care, de la Belgrad, comandă promovare masivă pentru bunul său prieten. Iar televiziunea de casă execută.

Peste 50.000 de euro ar fi trebuit să plătească Victor Ponta către postul RTV dacă i-ar fi preluat o conferință de 15 minute în campania electorală.

Continuarea pe HotNews.ro.

Există un fir roșu al trădărilor și al tendințelor de întoarcere a țării spre Moscova din 1990 până astăzi. Proclamația de la Timișoara a încercat să schimbe acest curs dur al istoriei, scrie Sabina Fati, jurnalistă DW.

Când a fost gândită Proclamația de la Timișoara, modernizarea nu era o miză politică pentru cei care preluaseră puterea și voiau să instaureze perestroika după modelul sovietic. După executarea soților Ceaușescu, puterea a fost preluată de o grupare filo-sovietică formată din foști nomenklaturiști marginalizați și din militari pro-sovietici, oameni care au studiat la Moscova și care încercau să-și ascundă trecutul pentru a se legitima ca anti-ceaușiști și ca pro-democrați. Această grupare lucra de mai multă vreme la scenariul înlocuirii dictatorului cu un nou lider comunist care să întoarcă fața României spre Est. Rechizitoriul procurorilor militari din Dosarul Revoluției demonstrează această realitate.

Astăzi, susținătorii financiari și doctrinari ai lui Călin Georgescu și ai curentului anti-occidental sunt urmașii celor care preferau rămânerea în sfera de influență rusească, sunt cei care după ce Iliescu și ai lui au făcut pirueta spre Vest, au fost marginalizați. În 2024, ei și cei pe care i-au mentorat s-au regrupat sub stindardul naționalist și anti-NATO aproape la fel ca acum 35 de ani, cu diferența majoră că nu au putut să preia puterea. Au încercat o lovitură de stat, spun procurorii care îl acuză pe Călin Georgescu de a fi fost vârful de lance al celor implicați.

Modelul german de cordon sanitar, aplicat și în Austria, este puțin probabil atunci când majoritatea partidelor politice mainstream au în interiorul lor curente radicale, așa-zis suveraniste sau dur conservatoare, consideră jurnalista Magda Grădinaru.  

Fără o reformare a partidelor politice, un deziderat destul de greu de realizat, această carte anti-sistem, care înseamnă specularea furiei și a frustrărilor sociale și apelul la votul de pedepsire vor fi readuse la fiecare scrutin și democrația nu poate mereu să recurgă la metode dure de igienă, astfel încât să se protejeze.

Or, strategia din mers a Rusiei la București, pentru că România este o țintă importantă, a devenit aceea de a alimenta haosul, dezordinea, senzația că satul e fără câini. Aruncarea în cursa electorală a cât mai multor candidați, de altfel, creează tocmai această senzație de asediu și zgomot.

Integral pe pagina SpotMedia.

Georgescu, du-te și joacă în liga din Rusia! (Republica) - Nu vă bucurați! (SpotMedia)

Călin Georgescu a ieșit oficial din cursa pentru fotoliul prezidențial, după ce Curtea Constituțională a menținut decizia anterioară a Biroului Electoral Central, care a respins candidatura auto-intitulatului suveranist. Acum, principala discuție este cine ar putea să-i ia locul și să preia electoratul său, cu doar câteva zile înainte de termenul limită până la care pot fi depuse candidaturile. Diana Șoșoacă, George Simion, Gigi Becali și chiar Victor Ponta se pretind la rândul lor suveraniști, dar rămâne de văzut care dintre ei ar putea fi noul suveran al suveraniștilor.

Experții consultați de „Adevărul” comentează excluderea lui Călin Georgescu. „Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege”, spune politologul Cristian Pîrvulescu. El are convingerea că BEC și CCR au luat decizia corectă. Pe de altă parte, analistul nu exclude ca însuși Călin Georgescu să-și fi dorit să-i fie respinsă candidatura, ca parte a unui calcul politic.

Și analistul politic Cristian Hrițuc spune că decizia CCR este una justă și că în felul acesta Rusia pierde meciul pe care spera să-l câștige în România.

„CCR a luat decizia bună, corectă, indiferent din ce unghi privim. Rusia a pierdut acest meci în România, este game over și pentru Călin Georgescu. Statul român și instituțiile sale au rămas în picioare. Este o decizie perfect legală a Curții Constituționale. Și, cel puțin de acum încolo, sperăm ca în procesul electoral ce va urma ingeriențele Rusiei să nu mai fie atât de mari, să fie stopate dacă ele vor mai exista”, spune Cristian Hrițuc.

Totuși, el nu crede că „suveraniștii” vor rămâne fără reprezentant în cursa pentru Cotroceni. Cel mai probabil, vor scoate un nume din joben, posibil chiar un nume surprinzător, în condițiile în care și George Simion are multe probleme și este în mare măsură compromis.

Avem democrație, alegeri libere, libertate de exprimare, dar asta nu înseamnă că suntem proști. Respingerea conservei rusești Călin Georgescu e un gest care apără democrația. Pentru că nu poți să-i permiți intrarea pe teren unuia care s-a dopat, a fentat toate regulile și care amenință că schimbă terenul și tot jocul dacă el câștigă. 

Georgescu, du-te și joacă în liga din Rusia!, îndeamnă Florin Negruțiu, cofondator Republica.

Când Rusia ne transmite că „orice scrutin fără Călin Georgescu nu va avea legitimitate”, asta înseamnă că am făcut bine că le-a trimis omul la vestiare, mai scrie jurnalistul.

Hotărârea prin care CCR a pus capăt cursei nebune în care Călin Georgescu ducea România spre zid nu e un motiv de bucurie.  Este, cel puțin în cazul unora, un legitim motiv de ușurare, consideră jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

Pentru România a trecut doar pericolul unei rău imediat iminent. Dar criza rămâne. 

Avem o mare masă de cetățeni care se simt furați politic. Simplul fapt că, din fericire, violențele au apărut doar punctual duminică seara, nu înseamnă că lumea e mulțumită.

Între oamenii aceștia, împinși spre Georgescu de comportamentul și bilanțul conducătorilor, și clasa politică este nu o prăpastie, ci un canion care va pune în discuție și legitimitatea viitorului președinte, posibil ales pe fondul unui absenteism masiv, și raportarea guvernaților la deciziile guvernanților.

Nimic nu se poate clădi pe neîncredere, iar ea este acum regula în societatea românească. 

Jurnalista SpotMedia  insistă asupra precedentului creat în materie electorală de eliminarea Dianei Șoșoacă. Tot ceea ce a făcut CCR în 6 decembrie, prin anularea alegerilor, și pe 11 martie, prin eliminarea lui Călin Georgescu, au fost corecțiile efectelor create de prima monstruozitate constituțională când CCR a legiferat introducând criterii obligatorii pentru candidatura prezidențială și arogându-și dreptul de a le aplica în analiza candidaturilor.

Este teribil că oricine poate fi scos din luptă pe baza unor criterii nelegiferate, destul de vagi, fără un proces echitabil cu drept la apărare și cale de atac într-o instanță de judecată. Azi, această nouă regulă a salvat România. Dar mâine?

Deci nu vă bucurați! Am scăpat la limită de un rău imediat și am rămas cu rele care mai devreme sau mai târziu se pot răzbuna pe salvarea de azi.

Curtea Constituțională discută astăzi contestația lui Georgescu la invalidarea candidaturii. Ce se întâmplă dacă CCR îi respinge sesizarea? Mai are vreo șansă să ajungă pe buletinul de vot? (HotNews) - Macron și Maia Sandu își unesc forțele, semnând, la Paris, un acord împotriva ingerințelor și “tentativelor rusești dezinhibate de destabilizare” (Calea europeană) - Înaintea negocierilor din Arabia Saudită, istoricul Armand Goșu vorbește despre socotelile greșite ale americanilor și neputințele europenilor. De ce disprețuiește Trump Ucraina? (Contributors)

Curtea Constituțională a României se reunește marți, 11 martie, iar pe ordinea de zi se va regăsi contestația lui Călin Georgescu împotriva decizia Biroului Electoral Central prin care i-a fost respinsă candidatura la alegerile prezidențiale din luna mai. Decizia celor 9 magistrați constituționali este definitivă și executorie, iar Georgescu va pierde orice șansă de mai candida în alegerile din mai dacă îi este respinsă sesizarea, scrie HotNews.ro.

În cazul în care Călin Georgescu și partidele care-l susțin – AUR și POT – vor să înscrie un alt candidat în alegerile din mai, ei vor trebui să depună dosarul de candidatură și lista cu cele minimum 200.000 de semnături până în 15 martie, ora 24.00, termenul limită impus de calendarul electoral.

Foarte puțin probabil ca CCR să schimbe decizia BEC în privința candidaturii lui Călin Georgescu.

Deci marea întrebare este încotro va fi îndemnat și încotro s-ar putea duce bazinul electoral foarte mare, aproximativ 40%, al dlui Georgescu, comentează jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Este inevitabil ca o parte din zestrea electorală a dlui Georgescu, în bună măsură pe persoană fizică, legată de mesianismul său, să se piardă cu totul, adică să fie oameni care, pur și simplu, să nu mai voteze pe 4 și 18 mai, profund dezamăgiți și orfani politic.

Pe de altă parte, pentru ca transferul să fie cât mai consistent, este necesar ca dl Georgescu să fie cât mai implicat în alegeri, cât mai lipit de candidatul succesor.

Ceea ce ar presupune un tandem. Cel mai logic politic ar fi un tandem cu George Simion, dar dl Simion numai ce și-a bătut un piron în talpă cu acea declarație despre jupuirea celor care ar avea legătură cu respingerea candidaturii dlui Georgescu, fie ea și atenuată a doua zi. Este genul de incitare la violență numai bună pentru ca CCR să constate că nu intră în profilul prezidențial. Deocamdată s-a ales cu un dosar penal.

O parte din voturile dlui Georgescu sunt pesediști seduși încă după turul întâi. Pentru ei, după dispariția dlui Georgescu, indiferent de succesor, varianta cea mai naturală ar fi Victor Ponta.

Dacă la cele aproximativ 10 procente pe care le are acum, în bună măsură pesediști care nu îl doresc pe Crin Antonescu, mai adaugă 15 procente de la Georgescu, Victor Ponta ar putea ajunge în turul al doilea.

Președintele francez Emmanuel Macron a denunțat luni “tentative rusești din ce în ce mai dezinhibate de destabilizare” împotriva Republicii Moldova și a “instituțiilor sale democratice”, declarația sa fiind făcută cu prilejul primirii la Elysée a omologului său moldovean Maia Sandu, anunță caleaeuropeană.ro.

“Am decis să ne consolidăm și mai mult cooperarea pentru a crește reziliența Moldovei la ingerințe străine”, a declarat președintele francez cu ocazia semnării unui acord bilateral în acest domeniu.

“Astăzi, ne angajăm să ne unim forțele în lupta împotriva dezinformării. Pentru că în lumea de astăzi, adevărul este la fel de vital ca securitatea”, a afirmat, la rândul său, Maia Sandu.

Serviciul de supraveghere și protecție împotriva ingerințelor digitale străine (VIGINUM) își va consolida astfel cooperarea cu centrul moldovenesc de comunicare strategică, în special în “protecția proceselor electorale”, potrivit Palatului Elysée. De altfel, un raport oficial al guvernului francez întocmit de VIGINUM a confirmat “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine.

Aceste negocieri vor aduce ceva mai multă lumină asupra pozițiilor părților implicate. Rușii o să repete că vor să anexeze pe lângă Crimeea, regiunile Lugansk, Donețk, Zaporojie și Harkov, pe care nu au reușit nici după trei ani de război să le ocupe militar. În plus o să ceară plecarea lui Zelenski din fruntea Ucrainei, prin alegeri, demisie – orice numai să dispară – dezarmarea Ucrainei prin limitarea numărului de militari din forțele armate și a armamentului acestora, neutralitatea Ucrainei, adică renunțarea la ideea aderării la NATO sau la un bloc militar occidental. Vor refuza categoric prezența oricăror trupe străine pe teritoriul Ucrainei, care să garanteze pacea în viitor. Rușii mai cer un pachet de “denazificare”, adică statut special pentru limba rusă, rescrierea manualelor de istorie, partide politice pro-ruse în parlament, media în limba rusă finanțată de Kiev dar controlată de comisari de la Moscova.

Ucrainenii speră că dacă semnează acordul pentru metale rare și-și dovedesc disponibilitatea de a grăbi pacea cu Rusia, Trump o să reia măcar transferul de informații de intelligence, vitale armatei ucrainene, poate și promisiunea continuării transferurilor de arme și muniție.

Obsesia administrației Trump este cum să scape de Zelenski. Deocamdată diplomația americană scrie poate cea mai rușinoasă pagină din istoria sa, împingând practic Ucraina spre capitulare. Asta pare a fi obiectivul de etapă al diplomației americane: cum să-i oblige pe ucraineni să se predea.

În următoarele zile și săptămâni, presiunile americano-ruse vor fi cumplite, iar Trump vrea să termine ce n-a reușit Rusia, în speranța că Putin o să negocieze cu America dosarele grele, adică o nouă arhitectură globală de securitate, un fel de Ialta 2.0.

Dacă negocierile din Arabia Saudită eșuează, situația Ucrainei și securitatea întregii Europe sunt sub un mare semn de întrebare, spune istoricul Armand Goșu în interviul acordat Contributors.

Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu. Criza continuă, scrie în PressOne Dani Sandu, doctor în științe politice la Institutul Universitar European din Florența:

Probabil că unul din puținele lucruri în legătură cu care mai putem fi mai cu toții de acord este că democrația din România a intrat într-un soi de criză existențială în ultimele luni. Nu eram noi cei mai democratici nici înainte, dar în ultima perioadă am avut o succesiune de evenimente parcă luate din autocrații cu vechime.

Apare un rezultat neașteptat și extrem de suspect la alegeri, Curtea Constituțională cere o renumărare de voturi, apoi la scurt timp anulează alegerile, iar zilele trecute candidatul suspectat că a primit ajutor extern la alegerile prezidențiale a fost reținut în trafic și pus sub acuzare.

Niciuna dintre aceste întâmplări nu este imposibilă într-o democrație funcțională, dar toate deodată produc ceva alarmant, indiferent care sunt justificările.

Criză e adesea atribuită exclusiv lui Călin Georgescu, dar probabil e mai cinstit să admitem că Georgescu este mai degrabă ce se întâmplă când există pentru prea multă vreme o slăbiciune generală a democrației, scrie Dani Sandu în PressOne.

Până la urmă, Georgescu a fost găsit inadmisibil și a fost respins, invalidat de BEC. Foarte bine!

Despre dreptatea „suveraniștilor” scrie în Adevărul Andrei Crăciun. Totuși, problema Georgescu n-a fost rezolvată. Problema este dreptatea „suveraniștilor”. Unde începe și unde se încheie? România nu va fi salvată în veci de un vraci venit călare pe un cal alb, vestit de boți, de troli, de copiii cu șase degete din Tecuci, de inteligența artificială made in China, de propaganda rusă, ea va fi salvată de oamenii inteligenți și integri care vor alege să facă serviciu public și vor mai fi și aleși. Dacă nu – nu.

Guru Georgescu a sedus tocmai prin aceea că era perfect necunoscut. Să alegi cu entuziasm, cu fanatism (nerevizuibil) perfectul necunoscut – iată un apogeu al disperării românești, un triumf al tristeții exasperate! Nu cu pușcăriabili cu macete, nu cu mercenari, nu cu urlete de peluză se schimbă o țară, ci cu rațiune, cu luciditate, cu echilibru, cu viziune. Deocamdată suntem la nivelul unui patriotism de strigătură, întâi să ieșim noi din grota comunei primitive, să întoarcem pădurea în pădure, să ne guverneze exclusiv civilii, ba chiar civilii competenți și mai vedem după aceea. Dacă nu – chiar nu!

Ultrași din galeriile bucureștene au fost acuzați ca au participat la escaladarea situației. Ce a zis Jandarmeria?

Meciul FCSB - U Craiova se încheiase de scurt timp pe Arena Națională, iar în studiourile televiziunilor de știri s-a avansat scenariul conform căruia grupuri de ultrași au ajuns în zona Centrului Vechi și au contribuit la violențe.

Ulterior, Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, a fost întrebat la Digi 24 despre posibila implicare a galeriilor formațiilor din București, FCSB, CSA Steaua, Dinamo, Rapid, însă a explicat că nu deține încă informații în acest sens.

Cine este Adrian Robertin Dinu, șeful ”statului major” paralel, acuzat de trădare de DIICOT: Instiga la război civil pe TikTok, anunța înainte de alegerile prezidențiale cum ”sistemul trebuie ras cu binecuvântarea Rusiei” (G4Media) - „De ce nu au făcut nimic până astăzi?” Doi politologi vorbesc despre recentele descinderi ale procurorilor (HotNews) 

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au încheiat summitul de la Bruxelles cu o decizie în unanimitate prin care Europa își va asuma un rol mult mai mare în propria apărare prin aprobarea planului “ReArm Europe”.

În ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, liderii statelor membre au adoptat un document de concluzii în 26 de state, fără Ungaria.

Președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, la finalul participării sale la primul summit al Consiliului European, că a fost stabilită ca prioritară întărirea flancului estic al Europei, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO. Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană. De asemenea, Bolojan a reiterat că România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe. El a precizat că, cel mai probabil, șefii apărării din România vor fi la întâlnirea de săptămâna viitoare la Paris anunțată miercuri seară de președintele Franței, Emanuel Macron, scrie Calea europeană.

Adrian Robertin Dinu este unul dintre cei șase suspecți reținuți joi de DIICOT pentru trădare, acuzați că aveau un ”stat major paralel”, se întâlneau cu agenți ruși pentru a negocia ieșirea României din NATO și au mers la Moscova. Arestat preventiv pentru 30 de zile, Dinu este fondatorul Statului Major al Comandamentului „Vlad Țepeș”, conform surselor G4Media.

Într-un clip din 10 octombrie 2024, publicat pe TikTok, cu o lună și jumătate înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Dinu vorbea despre cum votul oamenilor este inutil pentru că ”la butoanele STS-ului sunt stăpânii coloniei prin sclavii de serviciu”.

Dinu vorbește adesea în numele unui ”stat major” paralel, al ”Comandamentului Vlad Ţepeş”, condus de generalul în rezervă Radu Theodoru (101 ani), suspect de asemenea în dosarul DIICOT făcut public joi. Pe site-ul ”comandamentului” sunt publicate mai multe articole pro-Stalin și pro-Petru Groza.

Cea mai recentă ”notificare” a ”comandamentului” datează din 27 februarie, prin care Dinu îi dă un ”ultimatum” lui Ilie Bolojan și clasei politice pe care îi acuză de ”trădare” și ”vânzarea neamului românesc” și le cere să plece din țară dar nu înainte de a-și ”dona averile”. Acesta îi numește pe românii plecați în diaspora ca fiind ”trimiși în exil pe timp de pace” de către autoritățile române.

Românii acuzați că ar fi negociat cu agenți ai Rusiei ieșirea României din NATO îl susțineau pe fostul candidat la președinție Călin Georgescu, reiese dintr-o serie de mesaje și fotografii obținute de Europa Liberă.

Gruparea, care e acuzată de procurorii Direcției Naționale de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de trădare, cerea în ianuarie 2025, într-un clip publicat pe Facebook, instalarea la Cotroceni a lui Călin Georgescu.

Membrii ei aveau legături cu gruparea antisemită condusă de Marian Motocu, cercetată de Parchetul General, în care candidatul aspirant la președinția României Călin Georgescu a primit control judiciar.

Într-o postare de pe 3 ianuarie, șeful onorific al Comandamentului Vlad Țepeș – generalul în rezervă Radu Theodoru – făcea apel la o participare masivă la mitingul organizat pe 12 ianuarie la București de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), prin care se cerea reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale.

„Există probabil și un fel de letargie instituțională”, așa explică politologul Vlad Adamescu motivul pentru care, până recent, în România nu am văzut să fie deschise anchete pentru negarea holocaustului sau chiar trădare de țară. Politologul Răzvan Petri spune că cel mai probabil autoritățile știau de mult timp despre rețelele pe care le anchetează abia azi, însă acestea au fost tolerate până acum „fie pentru că o parte din clasa politică se învârtea în aceste cercuri de rezerviști și foști membri ai comunității de informații, fie pentru că nu prezentau până acum un pericol mare pentru România”. 

Politologii Vlad Adamescu și Răzvan Petri au 24 de ani și sunt fondatorii Politică la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.

Integral pe HotNews.ro.

Dacă Europa își încordează mușchii, Rusia nu are nicio șansă: cine are arme nucleare și o capacitate de a doua lovitură va fi lăsat în pace Interviu (SpotMedia) - De ce vorbește serviciul rus de spionaj pro-Georgescu? (DW)

„Trăim vremuri extrem de periculoase” – a fost principalul mesaj pe care l-a transmis, de la Bruxelles, Ursula von der Leyen. Șefa Comisiei Europene a prezentat ReArm Europe – planul de 800 de miliarde de euro de reînarmare a Europei, menit să asigure securitatea militară a țărilor de pe continent în fața agresiunilor Rusiei.

„Acest plan vine cam târziu și nu știu dacă va reuși să convingă un număr semnificativ de state să se implice în acest plan de înarmare, de modernizare a apărării”, susține, pentru Panorama, Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale și securitate.

Expertul punctează că europenii, în general, sunt foarte reticenți când vine vorba de astfel de mesaje, fie ele și mobilizatoare.

„Sunt multe state vor să aloce resurse pentru alte domenii prioritare – sănătate, educație, bunăstare, investiții în alte tipuri de joburi. De cealaltă parte sunt state de pe Flancul Estic care simt amenințarea. Lucrurile sunt mai clare pentru polonezi, baltici, finlandezi, acolo există o disponibilitate mai mare de a se investi și mai mult”, spune Claudiu Degeratu.

În prezent, statele membre alocă pentru apărare undeva la 1,8% din PIB-ul total al UE, potrivit calculelor Bruegel, citate de The Economist.

Specialiștii cred că e nevoie de cel puțin 3,5% din PIB pentru ca UE să poată spera că poate face față agresiunilor Rusiei fără sprijinul americanilor. Cele 800 de miliarde anunțate de șefa Comisiei Europene reprezintă aproape cinci procente, ceea ce e o țintă extrem de optimistă în acest context.

Ce face România

România a alocat, în 2024, aproximativ 8,6 miliarde de euro pentru apărare, adică aproape 2,3% din PIB.

Claudiu Degeratu remarcă faptul că strategia Guvernului prioritizează investițiile în industria de apărare și nu neapărat în capabilități militare, ceea ce înseamnă că „România nu e chiar într-un plan de implementare accelerat”.

Vladimir Putin nu respectă acordurile. Dacă Ucraina cedează în toate punctele, nu va exista o pace durabilă, ci un război mult mai mare – și anume atunci când armatele lui Vladimir Putin invadează alte țări.

Rusia luptă pentru ceea ce a urmărit întotdeauna ca obiectiv în timpul Războiului Rece: înlăturarea SUA din Europa.

Singurul lucru care îl va forța pe Putin să facă o pace durabilă este descurajarea militară, presiunea economică și certitudinea că agenții săi de influență de la Marine LePen, Herbert Kickl, Viktor Orbán sau Călin Georgescu nu au nicio șansă, explică istoricul Oliver Jens Schmitt, într-un interviu acordat spotmedia.ro.

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, spune că analizează cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, ce sume ar putea cheltui Executivul pentru apărare în plus față de suma stabilită prin bugetul pe 2025. Banii ar urma să fie luați din fondurile europene necheltuite.

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, a declarat la one2one că în Guvern se analizează posibilitatea creșterii sumelor alocate pentru securitatea României, însă „în niciun caz nu vorbim astăzi despre un plan de război, pentru că nu avem acest risc, de a intra într-un război”, a subliniat oficialul.

Analiză: Serviciul de spionaj al Rusiei susține într-un comunicat de presă că Parchetul General i-ar fi deschis dosar penal radicalului Călin Georgescu la cererea UE. Ce semnal transmite SVR? Că l-a lăsat din brațe?

În mod tradițional, de altfel, serviciul de spionaj al Rusiei folosește comunicatele de presă (i) în primul rând pentru a promova agenda politicii rusești; (ii) apoi, multe comunicate date de SVR de-a lungul istoriei sale conțin informații false sau manipulate, cu scopul de a crea confuzie sau de a destabiliza situația politică din țările vizate; (iii) SVR folosește tactica notificărilor oficiale pentru a submina încrederea populației unei țări în instituțiile sale democratice sau pentru a promova subiecte favorabile Rusiei...,  (vii) nu de puține ori astfel de comunicate servesc ca mijloc de presiune sau intimidare.

Comunicatul de presă al SVR prin care e apărat candidatul extremist Călin Georgescu aplică în favoarea Rusiei toate cele șapte puncte.

Ieșirea serviciului de spionaj în favoarea prezidențiabilului Călin Georgescu se poate interpreta în limbajul diplomației internaționale și ca o formulă de compromitere a acestuia, ca semnal venit de la Moscova prin care i se transmite că e pe cont propriu. Datele strânse post-factum de serviciile secrete românești arată conexiunile oamenilor din jurul său cu Rusia iar discursurile lui au fost direct și subliminal pro-Putin, atrage atenția jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

Straniul suveranism românesc. Caricatura (SpotMedia) - Viața de ONG-ist a lui Călin Georgescu: fonduri de la USAID și parteneriate cu Fundația Soros (Recorder) - Pe urmele banilor din reclamele rusești. Drumul de la Ministerul Apărării din Rusia la date personale colectate din România (Snoop)

România a anunțat că va susține până la capăt Ucraina în războiul de apărare împotriva Rusiei. Există însă și un mare semn de întrebare. Experții consultați de „Adevărul” spun că, aparent, autoritățile române nu par să aibă o idee clară cu privire la ce ar trebui să facem pentru noi, în condițiile în care ne aflăm în fața unor provocări istorice, cele mai mari după anul 1989.

Aliații europeni ai Ucrainei au stabilit, în urma summitului de la Londra, să susțină Kievul „atâta timp cât va fi nevoie pentru a obține o pace justă și durabilă”. 

La întâlnire a luat parte și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, care a anunțat la final că România va susține Ucraina, fără a explica însă și cum. Ce a spus președintele interimar este că securitatea României este strâns legată de cea a vecinilor noștri din nord.

Politologul Corneliu Bjola, profesor la Universitatea Oxford, spune că România nu putea lipsi de la summitul de la Londra, nu putea lipsi din poza cea mare. Cel mai bun lucru pe care România îl poate face pentru ea însăși este să susțină alianța europeană care prinde tot mai mult contur, consideră Bjola.

„Bolojan, în calitate de președinte interimar, nu poate angaja România în direcții majore, dar simpla participare la acest format demonstrează că țara nu este parte din grupul Slovaciei și Ungariei, care fie ezită, fie sunt influențate de Rusia pentru a menține Europa fragmentată și vulnerabilă. Formarea acestui nucleu este esențială nu doar pentru Ucraina, ci și pentru viitoarea arhitectură de securitate europeană”, adaugă expertul.

Expertul în securitate și relații internaționale Claudiu Degeratu consideră că România va trebui în primul rând să gestioneze corect situația internă și să treacă cu bine peste provocările care vor urma. În plan extern, România nu are prea multe posibilități, crede el.

Generalul (r) Dan Grecu consideră că România  va trebui să fie atentă la provocările sale interne, să investească în propria securitate, în apărare și în armată, iar în plan extern să-și mențină actualele angajamente.

Dacă momentul istoric la scară mondială nu ar fi dramatic, așa-zisul suveranism românesc, care se cațără pe această situație, ar fi o excepțională comedie. Dar acești ridicoli fac acum parte din destinul României, ceea ce îngheață orice zâmbet pe buze.

AUR, SOS și POT au atacat la CCR legea care permite armatei să doboare dronele care violează spațiul aerian al României, lege pe care, de altfel, au refuzat și să o voteze. Motivele demersului nu au fost anunțate, cert este însă efectul. Legea nu merge la promulgare, deci intrarea ei în vigoare este întârziată cât durează procedura la CCR.

Legea oferea României un instrument suplimentar de a se apăra în fața unui pericol cert. De la începutul războiului din Ucraina, cel puțin 12 drone rusești au căzut pe teritoriul României, nu au existat victime, însă oricând un asemenea aparat poate să cadă peste o casă, peste o mașină și poate ucide.

În plus, chiar fără acest pericol letal cert, orice penetrare neautorizată a spațiului aerian românesc este o violare a suveranității.

Jurnalista SpotMedia Ioana Ene Dogioiu se întreabă cum să fii suveranist și să te milogești de instanțe internaționale de toate felurile să treacă peste instanțele și instituțiile românești și să impună unei țări suverane o voință externă?

Cum să fii suveranist și să tot vestești că liderul lumii globaliste o să impună regulile în țara ta? 

„Rețeaua Soros din România va fi interzisă, cu siguranță, pentru că a făcut mult rău țării mele, poporului meu”, spunea recent Călin Georgescu într-un interviu cu Mario Nawfal, un tânăr conservator care realizează emisiuni pe rețeaua X (fostul Twitter) și care este un apropiat al lui Elon Musk. A întărit aceste idei și într-un interviu acordat lui Alex Jones, un realizator de podcasturi conspiraționist, condamnat în SUA pentru că a răspândit știri false.

Călin Georgescu a avut același discurs și la Realitatea Plus, pe 16 februarie.

Declarațiile pe care le face astăzi Călin Georgescu sunt în contradicție flagrantă cu biografia sa. Vreme de 20 de ani, acesta a condus ONG-uri axate pe probleme de mediu și de dezvoltare durabilă: Tineretul Ecologist din România (1990-1996) și Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (1997-2011). În anii tranziției, aceste organizații s-au hrănit aproape exclusiv din fonduri internaționale: programe PHARE oferite de Uniunea Europeană, finanțări USAID (Agenția pentru Dezvoltare Internațională a SUA) sau sponsorizări din partea unor guverne occidentale. În plus, primul ONG al lui Călin Georgescu a avut și parteneriate cu Fundația Soros, dezvăluie Recorder.

În cazul fondurilor USAID de care a beneficiat, Georgescu a trecut inclusiv printr-un scandal cu iz de corupție. A fost acuzat de angajații USAID că gestionează discreționar fondurile americane trimise în România, care ajungeau cu precădere către primarii PSD.

O rețea de publicitate online cu rădăcini rusești alimentează propaganda extremistă și fraudele financiare, folosind România ca teren pentru colectarea de date și manipularea opiniei publice. Din spatele unor reclame aparent inofensive, bani și informații circulă spre structuri apropiate de Kremlin, într-un mecanism sofisticat de influență și dezinformare, arată Snoop.

Opinie: (I)moralitatea pe axa București-Washington (DW) - Ce s-ar întâmpla în scenariul în care SUA ar ieși din NATO. Istoric român: „Pentru Europa, un șut în fund ar putea fi un pas înainte” (Adevărul)

Săptămâna care începe azi ar putea marca resetarea totală a campaniei electorale, pe alocuri previzibilă, pe alocuri cu totul excepțională.

Călin Georgescu pretinde că în momentul ridicării sale din trafic, pentru a fi dus la audieri în calitate de suspect la PICCJ, era pregătit să își înregistreze oficial candidatura la BEC. Apoi, a anunțat că va face acest demers sâmbătă după-amiază. N-a făcut-o, poate pentru că astăzi instanța urmează să se pronunțe asupra contestației la controlul judiciar.

Sau pentru că, din momentul depunerii candidaturi intra într-un calendar strâns, de maximum 5 zile, la capătul căruia cel mai probabil va fi scos în afara jocului electoral și înainte de a face pasul trebuie să fie sigur că are negociată cea mai bună variantă pentru sine de continuare.

Cu cât candidatura lui Georgescu va fi depusă mai repede, cu atât mai mult timp le rămâne extremiștilor pentru repliere. Dar Călin Georgescu își joacă propria supraviețuire. Are nevoie de un candidat care să tragă pentru el și odată ales să îl scape de problemele penale care îi pot aduce pușcărie, practic, pe viață.

Până când nu obține garanțiile pentru viitorul său, Călin Georgescu poate amâna depunerea candidaturii, reducând timpul pentru redresare.

Este de așteptat totuși ca săptămâna aceasta candidatura să fie depusă pentru că altfel chiar susținătorii săi pot deveni nerăbdători și contrariați. Susținători care oricum nu mai sunt chiar așa mobilizați dincolo de nucleul dur, complet hipnotizat.

Dovada este participarea modestă la manifestația de sâmbătă din București, menită pentru un milion de persoane din care s-au adunat doar câteva zeci de mii, din toată țara, scrie jurnalista Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.

Președintele interimar Ilie Bolojan a ezitat să-l apere pe ministrul său de Externe, Emil Hurezeanu, după amenințarea cu demiterea venită din partea premierului Marcel Ciolacu.

Premierul Marcel Ciolacu vrea o Românie fără voce, care să tacă în continuare și să facă ceea ce i se cere fără să comenteze și mai ales fără să-și explice public gesturile. Cel mai mult îl enervează pe Ciolacu dezinvoltura șefului diplomației române, Emil Hurezeanu, capacitatea lui de relaționare, fluiditatea discursului, dar mai ales răspunsurile principiale pe care le dă unor chestiuni complicate, conjuncturale, indecise. Marcel Ciolacu l-a chemat la ordine, zilele trecute, pentru a doua oară pe Emil Hurezeanu fiindcă ministerul pe care îl conduce a îndrăznit să-i răspundă lui Elon Musk, numit de Donald Trump în fruntea Departamentului pentru eficiență guvernamentală (DOGE) că „justiția română este independentă și nimeni nu este mai presus de lege, iar în acest domeniu nu trebuie să existe presiuni”. Totul după ce Musk a spus că ridicarea din trafic a lui Călin Georgescu și ducerea sa la audieri a fost „o mizerie”.

Cel mai mult l-a deranjat pe Ciolacu, însă, răspunsul lui Hurezeanu în legătură cu frații Tate care tocmai au fost lăsați de justiția autohtonă să plece în Statele Unite. 

Rămâne senzația, însă, că nu justiția a luat decizia, ci politicul. Că guvernul a răspuns cererii Statelor Unite într-o formulă imorală, în care călăii sunt eliberați, fără să dea niciun fel de socoteală victimelor. A primit Ciolacu ceva în schimb? Sau a câștigat ceva România?, întreabă Sabina Fati, jurnalist DW. 

Elon Musk susține public ideea conform căreia SUA ar trebui să se retragă din NATO. „Sunt de acord”, a comentat multimiliardarul un mesaj transmis pe rețeaua X de analistul politic Gunther Eagleman, susținător înfocat al președintelui Donald Trump. 

Cum ideea „dezertării” americane nu este una nouă, nu ar trebui să ne surprindă prea tare. „Deși un astfel de scenariu ar fi catastrofal pentru Europa”, susține istoricul Bogdan Bucur, profesor în cadrul SNSPA. „Pentru NATO, SUA înseamnă foarte mult din punct de vedere militar. În mod evident, ieșirea americanilor din Alianță va provoca un cataclism în domeniul relațiilor, siguranței și securității internaționale”, a precizat pentru „Adevărul” specialistul.

Într-un astfel de scenariu, în care SUA întoarce spatele Europei lăsând continentul în „bătaia” puștilor rusești, locul rămas liber va fi disputat de celelalte mari puteri ale lumii. „Vor exista tentative ale unor alte puteri să umple acest gol de securitate, iar acestea ar putea fi nu doar Rusia, dar și Turcia, și China, dar și Uniunea Europeană”, consideră expertul care continuă: „De multe ori, un șut în fund poate fi un mare pas înainte, iar Europa asta va fi obligată să facă”. Căci ieșirea Americii din NATO ar trebui să ne trezească pe toți din visul frumos pe care l-am dormit până acum și să ne aducă cu picioarele pe pământ: „Asta ar putea însemna trezirea Uniunii Europene la realitate. Va trebui să strângem rândurile. Va fi nevoie de o și mai strânsă apropiere a statelor, de o mai puternică federalizare a UE. Va fi imperios necesară înființarea unui Minister de Război sau al unui Minister de Apărare a Uniunii Europene, de înființare a unei forțe militare europene”. 

Așadar, Uniunea Europeană va trebui să-și consolideze ceea ce nu a avut până acum: misiunea de apărare care va veni, însă, la pachet cu o sporire a cheltuielilor, mai precizează prof. Bogdan Bucur. 

România, sub scutul UE împotriva atacurilor din SUA (G4Media) - Analiză: De ce nu vrea România să trimită trupe în Ucraina (DW)

Dacă moțiunea de cenzură supusă azi votului în Parlament ar fi adoptată, cu voturile USR și ale încă 18 dezertori din coaliție, pe lângă semnatari desigur, Guvernul ar cădea și am intra în criză guvernamentală înainte de campania prezidențială și în condiții economice foarte dificile.

Primul efect imediat ar fi căderea bursei și scăderea șanselor României de a se mai împrumuta, chiar la dobânzi uriașe, pentru că ar intra în zona de maximă impredictibilitate politică, cu un extremist bizar prorus pe primul loc al sondajelor prezidențiale.

Cine ar avea de câștigat într-o astfel de situație? Semnatarii moțiunii desigur, pentru că extremiștii se alimentează din criză și panică.

Moțiunea are însă șanse minime să treacă având în vedere anunțul liderilor USR că nu intenționează să voteze moțiunea, o decizie absolut rațională, având în vedere efectele deja expuse ale unei crize guvernamentale. Cu excepția straniei poziționări a lui Claudiu Năsui, useriștii par să fi înțeles riscul de a deveni idioții utili ai extremiștilor.

Dl Simion știe că demersul este compromis din start. Iar acest demers este posibil o singură dată pe sesiunea legislativă. Deci următoarea moțiune de cenzură poate fi depusă cu aceleași semnături abia în toamnă, indiferent de rezultatul prezidențialelor.

Moțiunea are rolul de a-l profila apăsat pe George Simion drept liderul Opoziției în luptă cu sistemul și, implicit, moștenitorul de drept al candidaturii lui Georgescu, scrie Ioana ene Dogioiu pe pagina SpotMedia. 

Mari state europene au lansat joi mesaje de solidaritate cu România după ce Parchetul general a deschis trei dosare împotriva lui Călin Georgescu. E un gest politic profund simbolic, în antiteză cu atacurile administrației Trump. UE oferă acum României un scut politic cu steluțe galbene. E suficient pentru București, cu Rusia la graniță? Puțin probabil în acest moment.

Mesajele celor patru țări au venit aproape concomitent, ceea ce indică o coordonare politică.

Berlinul, Parisul, Madridul și Haga au sărit în ajutor în cel mai greu moment al statului român din ultimele două decenii. E o perioadă-turnesol și pentru societatea românească, răvășită de propaganda rusă, de rețelele sociale, de corupția politică, letargia instituțiilor și, în ultima lună, de poziționările administrației Trump. 

E suficient scutul european pentru nevoile de securitate ale României? Deocamdată nu. UE nu poate suplini încă SUA ca putere militară.

România se bazează acum într-o măsură semnificativă pe investițiile americane de securitate: trupe americane și echipamente americane sub egida NATO, investiții în viitoarea bază NATO de la Mihai Kogălniceanu. Prezența militară a SUA în România e în sine o garanție fără egal: reduce spre zero posibilitatea ca Rusia să riște un atac militar.

Dacă însă Donald Trump ar decide că România nu respectă valorile SUA, așa cum a declarat vicepreședintele JD Vance la Munchen și ar anunța retragerea militară, asta ar declanșa imediat o criză de securitate.

Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, consideră că acesta e motivul pentru care România evită orice confruntare politică ori diplomatică cu administrația Trump. Oficialii de la București sunt obligați să danseze pe sârmă: să apere integritatea alegerilor și Constituția, dar să convingă SUA că sunt în continuare parteneri.

Liderii partidelor au spus la discuțiile cu președintele interimar că nu sunt de acord cu trimiterea de trupe de menținerea a păcii în Ucraina.

Ei nu au precizat vreo idee nouă despre ce-ar trebui să propună Bucureștiul la întâlnirea extraordinară cu liderii europeni de săptămâna viitoare.

La summit-ul extraordinar din 6 martie, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor discuta acest subiect, Bucureștiul nu are prea multe de spus. Totuși, e de așteptat ca Ilie Bolojan să nu se plaseze alături de statele care tind spre iliberalism, cum sunt Ungaria sau Slovacia, care vor fi mai degrabă de partea agresorului, ci să caute mai degrabă să fie alături de marile democrații liberale. Fiindcă nu se pune problema intrării în război, ci opririi lui. Chiar și așa, partidele din Parlamentul României au respins ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean. 

Multe state europene continuă să aibă rezerve despre trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina, mai ales că ecuația are deocamdată mai multe necunoscute decât constante iar România se află în plină campanie pentru prezidențialele din luna mai. Orice raliere la soluția Franței ar însemna un nou impuls pentru extremiștii români în căutarea unui nou candidat după toate probele scoase la iveală ieri de procurori împotriva lui Călin Georgescu.

Peste tot în regiune sunt duplicități și complicații, observă jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. 

Țările defunctului Tratat de la Varșovia rămân sfioase sau chiar duplicitare când vine vorba despre Rusia și destul de des preferă echivocul în locul principiilor.

Opinie: Pregătea Georgescu o lovitură de stat? (DW) - Hrana, apa, pușcărie! Ce arată acuzațiile împotriva lui Georgescu și eșecul monumental al statului. Unde ați fost? (SpotMedia) - Moment decisiv înainte de alegeri: anchetarea lui Călin Georgescu (G4Media)

De mai bine de două luni, candidatul extremist Călin Georgescu face declarații de tip legionar și nu este pedepsit, deși lege există. Face declarații care subminează siguranța națională și nu este pedepsit. Se afișează public cu lideri legionari și face aranjamente secrete cu persoane acuzate de crime peste hotare. Și, dincolo de toate, personajul se dovedește a fi vârful de lance al unei rețele uriașe de propagandă și dezinformare de sorginte rusească, care abia în ultimele luni și-a scos capul hâd la lumină. Dar el există de aproape un deceniu. 

A apărut primul interviu al președintelui CCR, Marian Enache, care a explicat în termeni clari și de specialitate că anularea alegerilor prezidențiale n-a fost un joc. Că măsura asta de o gravitate uriașă a fost, în fapt, un răspuns la o mare lovitură dată democrației românești. 

Totul a culminat cu perchezițiile făcute la Potra și la alți membri ai Legiunii străine, despre care înțelegem că ar fi înființat o organizație fascistă, cu rolul de a genera violențe sociale în România.

În mod șocant pentru unii și tardiv pentru alții, Călin Georgescu a fost ridicat și dus la audieri la Parchetul General. A ieșit de acolo sub control judiciar și cu o nouă calitate: aceea de inculpat. 

De câteva zile, statul român pare să se fi trezit. Dă semne că luptă. Că are anticorpi. Și că nu ia deciziile în funcție de reacția fanilor lui Călin Georgescu, ci în funcție de lege. 

Procurorii vorbesc despre acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, instigare publică, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, precum şi aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, fals în declaraţii privind sursele de finanţare din campania electorală anterioară, comunicarea de informaţii false.

Conform G4Media, este vizată o grupare condusă de Horaţiu Potra și relațiile acesteia cu Moscova. Anchetatorii au găsit în perchizițiile lor lingouri de aur, sume mari de bani, arme neletale, telefoane, cartele telefonice dar și arme folosite în război. 

Au apărut deja conversațiile lui Marian Motocu, un apropiat al lui Georgescu, pe care le-a avut cu un colonel GRU de la Ambasada Rusiei, potrivit Antena 3. Din aceste discuții rezultă că cei doi au vorbit inclusiv despre înființarea unor forțe patriotice cu ajutorul cărora ar fi urmat să intimideze instituțiile statului sau chiar să le ia cu asalt.

O serie întreagă de date sugerează că instituțiile de forță ale României cunoșteau toate legăturile prezidențialului extremist cu mercenarii lui Horațiu Potra, același care a luptat împreună cu Evgheni Prigojin, defunctul șef al trupelor Wagner în Republica Centrafricană și în Republica Democrată Congo; că erau cunoscute legăturile cu Rusia ale lui Călin Georgescu și că serviciile secrete ale României au avut pe masă tot dosarul lui, inclusiv cu acuzația de azi pe care procurorii o anchetează: răsturnarea ordinii constituționale.

Altfel spus, Călin Georgescu e acuzat că ar fi pus la cale o lovitură de stat. De ce serviciile secrete autohtone nu au spus nimic înainte de anularea primului tur de scrutin, rămâne deocamdată o întrebare fără răspuns. 

În mod cert, declanșarea urmăririi penale împotriva lui Călin Georgescu schimbă fundamental paradigma alegerilor prezidențiale din mai. Pe scurt, după o asemenea acțiune, ori mergi până la capăt pe bază de dovezi solide și aplici legea fără nicio rezervă, indiferent de urlete, interne sau de pe peste Ocean, ori l-ai făcut președinte cu un scor zdrobitor.

Procesul penal durează, procedural, suficient încât să depășească cu mult 4 mai.

Întrebarea imediată este ce va face CCR?

Cum a crescut organizația cu caracter fascist și rasist în mai multe județe, conform PICCJ, fără ca instituțiile statului să observe?

Interceptările făcute publice nu sunt de ieri. Potra cerea, în 2021 spune el, finanțare de 20-35 de milioane de dolari pentru Călin Georgescu de la Frank Timiș, promițând redeschiderea minelor de aur și asigurându-l că „are sprijinul americanilor care i-au făcut campanie lui Donald Trump”. Unde erau instituțiile statului care înainte de 24 noiembrie nu știau nimic despre Călin Georgescu?

Este un moment decisiv înainte de alegeri și extrem de delicat pentru statul român. Pe de-o parte, evenimentele de azi indică o probabilitate foarte mare de blocare a candidaturii lui Călin Georgescu sau de respingere a acesteia de către Biroul Electoral Central. Pe de altă parte, există un risc major de escaladare a protestelor de stradă și de martirizare a lui Călin Georgescu.

Deja tensiunile s-au amplificat după instigările la proteste ale liderilor AUR și POT, la care se adaugă prezența Cristelei Georgescu la sediul Parchetului General, unde s-a deplasat pentru a-și susține soțul și pentru a denunța ceea ce ea a numit ”demoncrația”. Miercuri după amiaza nu s-au strâns foarte mulți susținători în fața Parchetului, câteva sute, dar atmosfera era  extrem de încordată. Totuși,  peste numai câteva zile, sâmbătă, este anunțat un mare protest organizat de AUR. Simion a anunțat un milion de participanți în toată țara.

Georgescu și-a îndemnat încă de dimineață susținătorii, înainte de a fi dus la Parchet, să participe la protestul de sâmbătă. Acesta va fi un moment important. Vom vedea peste câteva zile ce impact au avut dezvăluirile procurorilor asupra susținătorilor lui Georgescu, dacă i-a demobilizat sau, dimpotriva, i-a înfuriat și mai rău. Este un moment de răscruce în dinamica alegerilor prezidențiale care vor programate pentru luna Mai.

De acum totul se complică teribil. Este de așteptat ca tensiunea în societate să crească progresiv pe măsură ce ne apropiem de data limită a depunerii candidaturilor: 15 martie.