Revista presei românești

Cum a ajuns Grindeanu să se bazeze pe un obscur baron PNL ca să-l dea jos pe Bolojan / Ce-l împiedică să scape de premierul ”kamikaze” (G4Media) - Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, cartea de identitate electronică va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu de diplome (Europa Liberă) - Prețul energiei. De ce are România cel mai scump curent electric raportat la puterea de cumpărare (Cotidianul) - Relația comercială România-India: Structura schimburilor – cât de mare e oportunitatea pentru exportatorii români (CursDeGuvernare)

Guvern minoritar – soluție de criză sau pericol pentru stabilitate? Ce ar însemna pentru România (Adevărul)

Ipoteza unui guvern minoritar, avansată de premierul Ilie Bolojan pe fondul blocajului reformelor economice, a declanșat un val de critici privind riscul de instabilitate financiară. În timp ce PSD invocă bariere constituționale și amenință cu moțiunea de cenzură, analiștii avertizează că un executiv fără majoritate ar deveni vulnerabil la șantaj politic. 

„Guverenele minoritare sunt permanent santajate din Parlament. Și nu pot supraviețui decât făcând compromisuri și mai mari decât le-ar face un guvern cum este acesta, de coaliție. Pentru că oricând poate exista o majoritate de contact care să facă o moțiune de cenzură. Cel mai probabil, guvernul Bolojan nici nu va apuca să spună un cuvânt și va veni moțiunea de cenzură din partea PSD, UDMR și AUR”, explică politologul Andrei Țăranu pentru „Adevărul”, punctând că e „foarte probabil” și ca „o parte din PNL să sprijine o asemenea moțiune de cenzură după marile tensiuni care au fost provocate de hotărârile domnului Bolojan”.

„Singurul lucru pe care ni-l spune această declarație este că domnului Bolojan a început să-i placă la Palatul Victoria”, concluzionează politologul. 

Cum a ajuns Grindeanu să se bazeze pe un obscur baron PNL ca să-l dea jos pe Bolojan / Ce-l împiedică să scape de premierul ”kamikaze” (G4Media)

Șeful PSD Sorin Grindeanu vrea neapărat să scape de Ilie Bolojan. Îl acuză în privat că distruge baza electorală a PSD prin măsurile de reducere a deficitului-record lăsat de Ciolacu. Dar marja de mișcare a lui Grindeanu e mai redusă decât pare. Președintele Nicușor Dan tocmai a transmis un mesaj de sprijin pentru premier, iar votul pentru o moțiune de cenzură depusă de AUR ar atrage, probabil, ostracizarea PSD la Bruxelles. Așa că singura carte pe care Grindeanu o are în mânecă e baronul PNL de Ilfov Hubert Thuma, un sforar de partid fără anvergură, scrie jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Thuma e perceput drept cârtița PSD în PNL, iar majoritatea liberalilor nu vor să repete soluția Ciucă, când partidul devenise la propriu anexa PSD.

La cum arată acum lucrurile, șansele PSD de a-l scoate pe premier din Palatul Victoria înainte de septembrie, când se încheie PNRR, sunt mai degrabă reduse.

Dar toate calculele pot fi date peste cap fie de un eveniment neprevăzut de tip lebădă neagră, fie de un val de proteste și nemulțumiri sociale care să măture guvernul cu tot cu premier. Următoarele două luni vor fi decisive pe toate cele patru planuri: stabilitatea coaliției, bugetul pe 2026, șefii SRI și SIE, șefii parchetelor.

Vicepremierul Oana Gheorghiu: În 2026, cartea de identitate electronică va putea fi folosită drept card de sănătate și portofoliu de diplome (Europa Liberă)

Vicepremierul Oana Gheorghiu anunță că, până la finalul lui 2026, noua carte de identitate electronică va îndeplini și rolul de card de sănătate, iar cloud-ul guvernamental va fi operaționalizat.

Vicepremierul Oana Gheorghiu are printre responsabilități coordonarea reformării companiilor de stat și accelerarea digitalizării în instituțiile publice.

Ea a explicat la one2one că unul dintre obiectivele majore ale Guvernului, în 2026, este numirea, până la 31 martie, a unor noi șefi la marile companii de stat, în urma unor concursuri și realizarea planurilor de restructurare pentru măcar trei firme deținute de autoritățile publice.

Prețul energiei. De ce are România cel mai scump curent electric raportat la puterea de cumpărare (Cotidianul)

Prețul energiei electrice în București este de patru ori mai mare decât în Budapesta, raportat la puterea de cumpărare, scria Profit.ro, la începutul săptămânii.

Puterea mică de cumpărare, taxele și comoditatea și factorii care cresc prețul energiei, susține Dumitru Chisăliță președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Cauza internă care determină cel mai mare preț la energie este fiscalitatea din România. Discutăm de TVA, discutăm de accize, discutăm de diverse taxe care sunt la vedere sau nu sunt la vedere. Toată această fiscalitate face ca prețul energiei electrice să fie mare.”

Prețul energiei electrice este determinat și de comoditate. Doar 2% dintre români sunt dispuși să facă eforturi pentru a schimba furnizorul de energie, potrivit unui studiu recent.

În prezent, prețul energiei electrice în zona de sud-est a Europei este cu până la 20-21 de euro pe megawatt mai mare decât în zona vestică. 

Asociația Energia Inteligentă atrage atenția că, după liberalizare, dacă aceasta se va produce de la 1 aprilie 2026, costurile vor crește considerabil.

Plăți mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1500 lei/an

Plăți mai mari pentru o casă de: 300 – 3000 lei/an.

Integral în Cotidianul.

Relația comercială România-India: Structura schimburilor – cât de mare e oportunitatea pentru exportatorii români (CursDeGuvernare)

Încheierea cu succes a negocierilor UE-India pe un acord de liber schimb ce va elimina sau reduce 90% din tarifele vamale indiene oferă României o nouă și imensă piață de desfacere și practic o nouă oportunitate de creștere a exporturilor, după acordul cu Mercosur.

În 2023 India a fost al 2-lea partener comercial asiatic al României, în fața Japoniei și Coreei de Sud, informează CursDeGuvernare.

Relația comercială este puternic subdezvoltată: India ocupă poziția 40 ca partener al României la exporturi (0,25%), se plasează pe locul 24 la importurile țării noastre (0,71%) și pe locul 15 în rândul țărilor cu care România înregistrează deficit comercial.

Acorduri uitate într-un colț, pe etajeră. România colaborează militar cu China și a colaborat cu Rusia până în decembrie 2025 (Europa Liberă) - Sectorul cărbunelui din România a înghițit subvenții de aproape 1 miliard de lei în ultimii cinci ani. De ce mai ținem în viață centralele care produc cea mai scumpă și mai poluantă energie? (Economedia) - Cât costă, de fapt, să trăiești singur în București în 2026. Bugetul lunar al unui tânăr fără ajutor de la părinți (Libertatea) - Un tren numit eternitate. De ce nu ajunge niciodată la timp cursa CFR Călători care tocmai a avut 10 ore întârziere (HotNews)

Blindaj aerian pentru România. Sistemele de rachete ce urmează a fi luate prin programul SAFE schimbă radical securitatea națională (Adevărul)

România își propune să sprijine semnificativ relansarea și extinderea industriei regionale de apărare, implicând programe în domeniile terestru, aerian, maritim, cibernetic și al mobilității. Acestea includ achiziționarea și/sau producția locală de vehicule blindate, camioane logistice, elicoptere, sisteme de apărare aeriană și antirachetă, nave de patrulare navală, muniții de rezervă, drone și infrastructură critică cu dublă utilizare.

21 de proiecte care au legătură cu Ministerul Apărării Naționale, care totalizează 9,53 miliarde de euro. Printre ele, se numără trei Sisteme de rachete sol-aer cu rază medie, care  îmbunătățesc interoperabilitatea cu NATO, dar și o Navă de patrulare maritimă (OPV). O astfel de navă poate fi echipată cu senzori și sisteme de luptă moderne, nu doar cu armament ușor. În configurațiile analizate apar radare 3D de supraveghere aeriană și de suprafață, sonare pentru lupta antisubmarin la nivel de bază și capacitatea de a integra lansatoare de rachete, fie pentru apărare antiaeriană cu rază scurtă, fie pentru angajarea țintelor de suprafață. Acest lucru le diferențiază fundamental de patrulele simple, a explicat pentru „Adevărul” analistul politico-militar Alexandru Grumaz.

Acorduri uitate într-un colț, pe etajeră. România colaborează militar cu China și a colaborat cu Rusia până în decembrie 2025 (Europa Liberă)

În 2022, NATO a publicat un nou Concept Strategic care, pentru prima dată, a calificat Republica Populară Chineză (RPC) drept o preocupare serioasă și o potențială amenințare. În același document, Rusia este definită drept „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților și a stabilității în zona euro-atlantică”.

Patru ani mai târziu, România, țară membră NATO din 2004, are încă în vigoare un Acord de cooperare militară semnat în 1999, între Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Apărării Naționale din Republica Populară Chineză.

Acordul este postat pe site-ul ministerului, alături de alte încă 45 de documente similare, majoritatea cu țări europene, membre NATO, anunță Europa Liberă.

Acordul de colaborare militară cu Rusia a încetat, dar abia în decembrie 2025, la inițiativa Moscovei, printr-o notificare ce privește și alte state NATO.

Sectorul cărbunelui din România a înghițit subvenții de aproape 1 miliard de lei în ultimii cinci ani. De ce mai ținem în viață centralele care produc cea mai scumpă și mai poluantă energie? (Economedia)

Sectorul minier și al producerii de energie din cărbune a primit în total subvenții de 899,2 milioane de lei începând cu anul 2021 și până la finalul anului 2025, din bugetul statului, arată datele furnizate de Ministerul Energiei la solicitarea Economedia.

O parte din aceste sume au fost alocate pentru plata certificatelor de emisii de dioxid de carbon, în contextul în care termocentralele pe cărbune sunt extrem de poluante. Acest lucru face ca energia din cărbune să fie și cea mai scumpă, întrucât, la costurile de producție, se mai adaugă și costurile cu certificatele de carbon.

Cât costă, de fapt, să trăiești singur în București în 2026. Bugetul lunar al unui tânăr fără ajutor de la părinți (Libertatea)

În 2026, traiul pe cont propriu în Capitală este un test de rezistență financiară. Totul într-o simulare Libertatea.

Chiria rămâne cea mai mare cheltuială. la aceasta se adaugă utilitățile (întreținere, electricitate, gaz, internet, telefon). Iar cheltuielile „invizibile”, de la medicamente la reparații sau ieșiri în oraș, ajung să destabilizeze un buget aparent bine calculat.

Mâncarea este a doua cea mai mare cheltuială, dar și una dintre cele mai flexibile, însă și mai frustrante. În teorie, poți economisi gătind. Mergând la piață și cumpărând produse de la producătorii locali, cumpărând carne de la carmangerii etc. În practică, timpul, oboseala și prețurile tot mai mari fac ca bugetul alimentar să fie greu de controlat.

Cum arată un calcul final?

• Locuință: 2.700 de lei
• Mâncare: 1.400 de lei
• Transport & comunicații: 230 de lei
• Sănătate & neprevăzute: 300 de lei
• Haine: 200 de lei
• Viață socială minimă: 250 de lei

Total lunar: aproximativ 5.000-5.200 de lei, bani cu care „Nu trăiești, doar reziști”.

Mulți tineri descriu viața pe cont propriu nu ca pe o experiență de independență, ci ca pe o cursă continuă. „La final de lună nu mă gândesc ce pot face, ci ce mai pot tăia”, spune un tânăr de 29 de ani.

 

Un tren numit eternitate. De ce nu ajunge niciodată la timp cursa CFR Călători care tocmai a avut 10 ore întârziere (HotNews)

Pe 9 ianuarie, trenul IR 79 Budapesta – București a făcut 26 de ore, după ce două locomotive s-au defectat pe drum. Nu e o întâmplare izolată. Acest tren întârzie zi de zi, cel mai adesea între o oră și două ore, iar în ultimele 50 de zile nu a ajuns niciodată la timp în Capitală.

Dintre cele opt mari magistrale feroviare, cea cu numărul 100, București – Timișoara, a decăzut cel mai mult în ultimii 30 de ani.

Trenul Muntenia întârzie aproape zi de zi măcar 100 de minute.

Întârzierile sunt mai mari când afară este foarte frig și se defectează unele instalații feroviare sau alte trenuri.

Pe larg, pe pagina HotNews.

Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 (Ziarul Financiar) - Coada – marcă înregistrată a Epocii de Aur. Securitatea, despre înfometarea țării sub Ceaușescu: „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea” (Europa Liberă)

 

PSD, avertisment pentru Bolojan. Adrian Câciu: „Discutăm despre o singură persoană care împiedică dialogul și stabilitatea politică” (Adevărul)

Adrian Câciu, fostul ministru de Finanțe și al Fondurilor Europene, conturează, într-un interviu pentru „Adevărul”, imaginea în care ne regăsim pe plan economic și politic, în contextul scandalurilor care macină coaliția de guvernare, cu ecou până în Parlamentul European.

De la abordarea privind Consiliul de Pace al lui Trump la Mercosur sau măsurile economice interne, pare ca zilnic se adună subiecte care mai degrabă despart decât să unească Coaliția. Fostul ministru Adrian Câciu spune care sunt nemulțumirile PSD, de la relația cu premierul Ilie Bolojan la cea cu USR, și în ce condiții rămâne formațiunea la guvernare.

Posibilitatea ieșirii PSD la guvernarea depinde de consolidarea dialogului dintre formațiunile din coaliție, spune Adrian Câciu: „Dialog pe teme importante... Vorbim de temele curente de buget. Investițiile, banii pentru proiectele din Anghel Saligny, plățile făcute pentru PNRR, elementele de deficit. Multe, multe, multe. Dacă acest dialog s-ar consolida, cred că n-ar trebui să fie o problemă cu această coaliție. Evident, vor fi niște teste complicate și grele de trecut. Și sper să se treacă aceste teste. Și cel mai important va fi legea bugetului”.

Integral în ziar.

Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 (Ziarul Financiar)

Premierul Ilie Bolojan anunţă că nu se mai pune problema unor alte majorări de taxe şi impozite în 2026 , că bugetul începe să-şi revină şi a reintrat în nişte parametri mai normali (vezi execuţia bugetară pe cash pe 2025), că România/Guvernul, prin măsurile luate şi rezultatul bugetar produs şi-a recâştigat credibilitatea pe pieţele externe, iar dobânzile la care se împrumută Ministerul Finanţelor au scăzut.

Ca o paranteză, în ţară, PSD, principalul partid de guvernare, îi desfiinţează premierului Bolojan execuţia bugetară pe 2025, îl critică peste tot pentru majorările de taxe şi impozite, devenind chiar mai vehement împotriva premierului decât AUR, principalul partid de opoziţie.

Să spunem că o anumită restructurare bugetară a fost cât de cât făcută la nivelul cifrelor, mai urmează restructurarea administraţiei cu 10%, dar mai departe?, întreabă directorul editorial ZF.

În acest moment nu există ceva concret pentru mai departe, deşi companiile, investitorii, businessul şi economia tot aşteaptă să vadă care este următorul pas al Guvernului.

Pe de altă parte, aceelași ziar de business anunță că Guvernul a avizat în 2025 peste 500 de investiţii şi tranzacţii de peste 2 mil. euro în România, cele mai multe din ultimii trei ani.

Practic, în perioada 2023-2025 România a beneficiat de mai bine de 1.000 de investiţii de peste 2 mil. euro, realizate fie de companii străine, fie româneşti. E vorba atât de investiţii de la zero, cât şi de extinderi sau de tranzacţii

Coada – marcă înregistrată a Epocii de Aur. Securitatea, despre înfometarea țării sub Ceaușescu: „Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea” (Europa Liberă)

Într-un demers contra minciunii, cu sprijinul fundației Konrad Adenauer, Europa Liberă publică azi un reminder despre cozile la alimente și la... orice în ultimul deceniu de comunism. Anii '80, anii FOAMEI, au fost anii în care laudele la adresa conducătorului Nicolae Ceaușescu atinseseră apogeul.

Securitatea avea atunci informatori inclusiv la cozi.

Aceste turnătorii au devenit acum, involuntar, mărturii extrem de sincere, neretușate de niciun fel de propagandă, despre cum se trăia, cu adevărat, în așa-zisa Epocă de Aur:

„Ieri am stat la coadă la ouă, dar bineînțeles că n-am ajuns, căci s-au terminat. S-au dat în continuare pui (mai mult vrăbii, mortăciuni). Aspectul lor mă îmbia să-i arunc în găleata de gunoi, dar nu mi-am permis acest lucru, acum, în epoca de aur”.

Un cetățean din Alba Iulia ajunsese la limita disperării. Mărturia sa e consemnată sec într-unul din dosarele Securității.

„Mă lupt cu viața, mă lupt cu foamea, căci în afară de cartofi și pâine prăjită nu am nimic”.

„Până acum, am luat 200 de grame de salam de persoană”, aflăm din mărturia altei persoane. „În locuință avem câteodată doar 15 grade”.

„E de groază fiindcă, la puținul salam pe care-l bagă, nu ajungem, coada nefiind coadă, ci o grămadă de oameni disperați care nu mai țin cont de nimic”, aflăm din alt raport al Securității bazat pe turnătorii similare.

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție (PressOne) - Analiză: Scârțâie relația dintre România și Ucraina? (DW) - Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României (Ziarul Financiar)

Cel mai aplaudat politician al momentului în lume folosește ideile lui Nicușor Dan (HotNews)

Când i-a convins pe români să-l aleagă, Nicușor Dan a spus că  „România trebuie să decidă, nu doar să se supună.  Să propună, nu doar să participe”. A venit momentul, așteptăm. 

La Davos, președintele României nu a fost. A evitat înfruntarea. Dacă a făcut-o ca să câștige timp, e o tactică. Dacă a făcut-o că oricum nu aveam nimic de zis, atunci nu e un pas înainte.

La Davos, spre surpriza cortegiului de mușchi americani, aliații nu au cedat. Cei din NATO și din UE s-au coalizat. Așa a fost posibil ca premierul Canadei, Mark Carney, să lanseze un apel pentru coaliția țărilor medii, prin intermediul unui discurs suprinzător. Canadianul a citat, fără să știe, din programul cu care Nicușor Dan i-a convins pe români să-l voteze, scrie jurnalistul HotNews Cătălin Tolontan. Pe creasta conflictului național, în cele mai tensionate alegeri ale ultimelor decenii, românii au ales „să nu ne supunem”, așa cum a scris în programul electoral al lui Nicușor Dan că va arăta politica externă.  

Programul lui Dan este intitulat ”România onestă”. Și vorbește despre diverse coalizări ale României. Exact despre  vremea onestității și despre nespunere a fost și poziția oficială a premierului Canadei, Mark Carney. La final, reprezentanții mediului politic, economic și intelectual mondial s-au ridicat în picioare și l-au aplaudat. 

INTERVIU Armand Goșu: Dacă va rezista în fruntea guvernului, Bolojan ar putea demantela acest conglomerat compus din facțiuni ale PSD, PNL, serviciile secrete și Justiție (PressOne)

Armand Goșu este istoric și analist politic, profesor la Universitatea din București, specializat în Rusia și spațiul ex-sovietic, cunoscut pentru analizele sale critice asupra regimului Putin și a dinamicilor geopolitice din Europa de Est.

Într-un interviu acordat PressOne, el susține că, dacă PSD-PNL și serviciile secrete nu vor reuși să-l răstoarne de la guvern pe premierul Ilie Bolojan în următoarele luni, sunt șanse mari să asistăm la destructurarea „acestui conglomerat politico-militar creat în cele două mandate ale lui Iohannis, monstrul care sugrumă România și care mă tem că a pregătit-o pentru a o livra pe tavă lui Putin”, afirmă acesta într-un interviu acordat în exclusivitate pentru PressOne.ro. 

Analiză: Scârțâie relația dintre România și Ucraina? (DW)

Noua lege a cetăţeniei adoptată de Ucraina scoate România de pe lista țărilor cu care acceptă dubla cetățenie, dar MAE susține că românii ucraineni nu vor fi afectați.

Nu e prima situație în care Kievul își arată rezervele față de România. Foarte greu și după mari intervenții, Parlamentul Ucrainei a adoptat la sfârșitul anului 2024 o lege care elimină „limba moldovenească” dintre limbile protejate și pune în loc limba română. Apoi, Legea educației, modificată după lungi negocieri, continuă să nu-i protejeze pe copiii care vor să învețe în limba română.

De altfel, într-un memoriu trimis de Asociația Basarabia din Ucraina președintelui Nicușor Dan, sunt incluse statistici destul de sumbre: de pildă, în anul școlar 2024-2025, în comunitățile românești, doar unul din trei copii a putut învăța în limba maternă. În comparație, cu zece ani în urmă, trei din patru copii învățau în limba română.

Sub presiunea Uniunii Europene, care impunea modificări importante în legătură cu minoritățile din Ucraina, Kievul a schimbat în decembrie 2023 Legea educației în așa fel încât să poată continua predarea în limba română.

A fost lăsat astfel să funcționeze Canalul Bîstroe, despre care ecologiștii spun că distruge Delta Dunării, iar specialiștii în transporturi atrag atenția că funcționarea lui boicotează brațul Sulina, singurul recunoscut ca navigabil de UE.

Jurnalista DW Sabina Fati consideră că în cele din urmă, toate acestea, inclusiv lista pentru care Ucraina acceptă acordul de dublă cetățenie, cu tot cu răspunsul relativ al diplomației române, suflă vând în pânzele extremiștilor de la AUR și a celor înclinați să treacă în tabăra acestora, o tendință deja notată de sondajele de opinie.

Pentru prima dată băncile internaţionale sunt mai optimiste decât guvernul când vorbesc despre economia României. Prognozele bancherilor privind creşterea reală a PIB-ului României din acest an depăşesc chiar şi 2%, în timp ce autorităţile române dau ca posibil un avans al economiei de doar 1% (ZF)

Băncile au prognoze de creştere a PIB-ului României în 2026 cuprinse între 1,2 şi 2,1%. O prognoză cât mai corectă a PIB este esenţială pentru construcţia bugetului anual. Şi instituţiile financiare internaţionale, precum Banca Mondială, BERD sau Comisia Europeană, văd posibilă o creştere a PIB-ului României de peste 1% în acest an. 1% este creşterea reală a PIB estimată pentru 2026 de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a României, pe prognozele acestei instituţii bazându-se în mod uzual Guvernul, inclusiv atunci când elaborează bugetul anual. În anul 2025 economia României a înregistrat o creştere de circa 1%, după cum indică cele mai multe estimări, evoluţie comparabilă cu cea înregistrată în 2024, consemnează Ziarul Financiar.

Lăutarii (G4Media) - Rezultatul AUR din cel mai recent sondaj de opinie: adevăratul semnal de alarmă este normalizarea partidelor de extremă dreapta (PressOne) - Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii români promit că până la vară va fi adoptată (Europa Liberă) - Bacău, hub al industriei de apărare / Cum produc două fabrici româno-israeliene din industria de apărare echipamente pentru clienți naționali și internaționali (Economedia)

EXCLUSIV Decriptarea discursului lui Trump la Davos. Ce înseamnă noua paradigmă globală pentru România (Adevărul)

Donald Trump a precizat că SUA nu vor prelua prin forță Groenlanda, dar i-a criticat dur pe aliații europeni, în discursul său atât de așteptat la Forumul Economic de la Davos. Politologul Flavius Caba analizează, pentru „Adevărul”, discursul liderului de la Casa Albă și vorbește despre direcțiile trasate de acesta.

Expertul preconizează că va fi o perioadă de transformări geo-economice. Alianțele, inclusiv cea transatlantică, se află în reformare iar marile puteri pot dicta anumiți termeni în negocieri.

Polarizarea va fi cuvântul de ordine, atât la nivelul alianțelor, cât și pe plan intern, în cele mai multe state. Pe de altă parte, puterile regionale vor avea un alt statut față de marile puteri, evident nu la fel de privilegiat.

Dependentă de Statele Unite în ce privește securitatea, România are puține opțiuni. Flavius Caba consideră că Bucureștiul va trebui să continue parteneriatul cu SUA, pentru a traversa cu bine turbulențele viitorilor ani, fără a se decupla de Uniunea Europeană.

„În ce privește România, este nevoie de atitudine. În acest context nu cred că e indicată o poziție totală de neutralitate. Parteneriatul nostru cu Statele Unite trebuie să continue, trebuie să fie găsite soluții. Interesul nostru securitar, contextul actual, toate acestea poziții ale noastre ne determină să lucrăm în continuare pe acest parteneriat cu SUA”, punctează Flavius Caba.

Lăutarii (G4Media)

Amenințările tot mai stridente lansate în ultimele zile de unii lideri PSD la adresa premierului Ilie Bolojan fac parte dintr-o strategie destul de rudimentară de negociere a partidului condus de Sorin Grindeanu. Prin vocile unor lideri din eșalonul doi, PSD vorbește tot mai insistent despre schimbarea lui Ilie Bolojan de la Guvern.

La rândul ei, gruparea Thuma-Hellvig s-a activat din nou, crescând presiunea internă asupra liderului PNL, foarte probabil în bună coordonare cu PSD. Și ei vor să capete ceva la marea împărțeală. Suplimentar, PSD a cerut mai nou șefia Serviciului Român de Informații, mărind pretențiile.

Jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă amintește că toate aceste agitații mediatice se întâmplă în plină negociere pentru un pachet mare de funcții-cheie în statul român, care include șefia serviciilor secrete și șefia parchetelor. La ele se adaugă elaborarea bugetului de stat pe 2026. În mod evident, fiecare partid, fiecare grup de interese caută să tragă spuza pe turta lui. 

Adevărul este că PSD nu vrea să-l schimbe pe ”lăutarul Bolojan”, cel puțin nu acumEi vor ca lăutarul să danseze după muzica lor, după playlist cum zice Manda, deși vioara a doua este acum în mâinile premierului Ilie Bolojan, iar vioara întâi este la președintele Nicușor Dan.

Rezultatul AUR din cel mai recent sondaj de opinie: adevăratul semnal de alarmă este normalizarea partidelor de extremă dreapta (PressOne)

Cel mai recent sondaj INSCOP plasează AUR în topul preferințelor românilor, dacă duminica următoare s-ar organiza alegeri parlamentare. 40,9% dintre cetățenii cu drept de vot ar pune ștampila în dreptul AUR, în timp ce doar 18,2% ar vota cu PSD, 13,5% cu PNL și doar 11,7% cu USR. 

Deși scorul marchează o ușoară creștere față de noiembrie 2025, când AUR înregistra 38% într-un alt sondaj de opinie, sociologul Dani Sandu explică pentru PressOne cum noul procent e mai mult un semn al nemulțumirii față de actuala coaliție de guvernare și mai puțin o intenție reală de vot. 

Astfel, sondajul exprimă mai degrabă o nemulțumire generală decât o preferință specifică pentru AUR. 

Sociologul este convins că la alegerile de peste 3 ani, votul pentru AUR nu va mai fi la 40%, așa cum s-a întâmplat și în Germania cu dreapta extremă. În plus, sondajul supraestimează prezența la vot (72%) comparat cu procentele obișnuite (30-40%), ceea ce poate distorsiona rezultatele.

Riscul real este normalizarea extremismului.

Războiul de la graniță intră în al cincilea an. Legea Apărării – încă la sertar. Aleșii români promit că până la vară va fi adoptată (Europa Liberă)

Proiectul Legii Apărării Naționale a trecut în decembrie 2025, prin aprobare tacită, de Camera Deputaților.

Senatul – camera decizională a Parlamentului în acest caz – nu a dezbătut însă proiectul și nici nu a stabilit încă o dată pentru vot.

Aleșii promit că îl vor adopta cel târziu până în vară.

Europa Liberă a scris în ultimii ani de mai multe ori că România întârzie modernizarea legilor apărării – în condițiile în care, în februarie 2026, se vor împlini patru ani de război în vecinătatea sa.

Bacău, hub al industriei de apărare / Cum produc două fabrici româno-israeliene din industria de apărare echipamente pentru clienți naționali și internaționali (Economedia)

Fabrica Elmet, înființată de grupul israelian Elbit la Bacău, și A.E. Electronics, înființată în 1998 ca un joint venture între compania românească Aerostar și grupul Elbit Systems, sunt două dintre cele mai importante companii din industria de apărare din România. Economedia a participat la o vizită în cadrul acestor fabrici și vă arată cum se produc local echipamente și componente pentru industria militară locală și intrenațională.

Elmet produce componente de armament și apărare terestră, specializată în proiectarea, dezvoltarea, fabricarea și integrarea de tunuri, mortiere, sisteme de arme controlate de la distanță, turele cu și fără pilot și tancuri.

A.E. Electronics are clienți mari precum Boeing, Lockheed Martin și Airbus, și 350 de angajați.

Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media) - Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar) - Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia) - Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea)

Guvernul anunță un deficit bugetar mai mic decât se aștepta în 2025. Cum a fost posibil? E o veste bună sau nu? (Europa Liberă)

Ministerul Finanțelor a estimează – în baza unui calcul preliminar – că deficitul bugetar pentru 2025 va fi mai mic decât preconizase.

În termeni cash (standard național), deficitul este estimat la aproximativ 7,7% din PIB (circa 145 miliarde lei), față de 8,4% prognozați la ultima rectificare bugetară, din decembrie 2024 (aproximativ 160 miliarde lei).

Economia de 15 miliarde ar proveni din renegocierea PNRR, a explicat ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare.

„Deficitul mai mic din acest an se explică prin trei factori principali – creșterea taxelor, comprimarea cheltuielilor publice prin înghețarea salariilor și pensiilor, intrarea unor sume mari de bani europeni spre final de exercițiu sau scoaterea de la finanțare a unor proiecte”.

Dar nicunul dintre acești trei factori nu e sustenabil, pe termen lung, susține profesorul Bogdan Glăvan pentru Europa Liberă.

„Ce se întâmplă după? În 2027 de exemplu? Vom avea aceeași problemă!”, concluzionează profesorul de Economie.

EXCLUSIV VIDEO Dominic Fritz despre coaliție: USR este responsabil până la limita durerii / PSD e nemulțumit de Bolojan pentru că Bolojan nu e Ciucă (G4Media)

Președintele USR Dominic Fritz a vorbit într-un interviu G4Media despre ”responsabilitatea” USR și compromisurile politice pe care partidul său trebuie să le facă pentru a nu rupe coaliția de guvernare, în ciuda atacurilor zilnice venite din partea PSD. El a vorbit despre atacurile în serie ale PSD la adresa miniștrilor USR și a premierului Ilie Bolojan. ”PSD să ia odată decizia dacă rămâne la guvernare sau pleacă”, a mai spus Fritz, care a adăugat că ”USR este responsabil până la limita durerii”.

În același interviu Fritz a mai spus că viitorul buget trebuie să aibă în vedere închiderea unor companii de stat transformate în ”găuri negre” care produc doar pierderi. El a adăugat că actuala coaliție de guvernare nu are voința politică necesară pentru desființarea unor localități și județe care să ducă la o reformă administrativ-teritorială.

Cum îngheaţă de frig România, cel mai mare producător de gaze din UE (Ziarul Financiar)

România, cel mai mare producător de gaze din UE, importă gaz inclusiv din Ungaria pentru a-şi acoperi consumul în zilele de iarnă. Circa 30% din necesarul zilelor friguroase sunt acoperite de importuri făcute pe vârf. Cu ce ne încălzesc resursele de pe hârtie dacă atunci când este cea mai mare nevoie, ele nu pot fi accesate, iar caloriferele sunt reci?, întreabă Ziarul Financiar. În iarna lui 2027, când Neptun Deep ar trebui să pro­ducă, România tot de importuri va depinde pentru a-şi acoperi consumul de gaze?

Cine și câte conducte magistrale a înlocuit, în fiecare din ultimii 10 ani, în București (SpotMedia)

Rețeaua de transport și distribuție a agentului termic din subteranele Bucureștiului e învechită. Din cei 954 de kilometri de conducte magistrale, aproape 80% ar trebui înlocuite, din informațiile transmise de Termoenergetica SA.

Că rețeaua nu funcționează cum trebuie, simțim, zi de zi, când caloriferele noastre nu se încălzesc suficient, iar apa de la robinet rămâne abia dezmorțită.

Adevărul este că la înlocuirea conductelor se lucrează, an de an. Doar că în unele zone ale Bucureștiului efectele reparațiilor și modernizării rețelei magistrale de termoficare se simt. Iar în altele nu se simt.

Datele prezentate de SpotMedia arată că - după recordul de 73 km înlocuiți în 2024 - a urmat, în 2025, o scădere cu 10,7 km (adică aproximativ 14,7%). Nu e o prăbușire, dar indică o încetinire a ritmului. Rămâne să aflăm care au fost cauzele.

E relativ ușor de observat că, de departe, cei mai mulți kilometri de conductă magistrală s-au înlocuit în mandatele lui Nicușor Dan.

Fascinația intelectualilor pentru fascism. Studiu de caz: asociația interbelică Criterion. „Există o amnezie colectivă a societății din România față de trecut” (Libertatea)

În cartea „Intelectualii și fascismul în România interbelică. Asociația Criterion”, istorica româno-americană Cristina A. Bejan reconstituie unul dintre cele mai incomode episoade ale culturii române: momentul în care o generație de intelectuali străluciți, formați în marile universități ale lumii și animați inițial de idealuri democratice, a devenit fascinată de fascism. 

Integral în Libertatea.

Analiză: România alături de SUA în Criza Groenlandei? (DW) - Reforma administrației locale provoacă furie în rândul primarilor: „Guvernanții trăiesc pe altă planetă” / „Să ne dăm demisia” (Adevărul) - Guvernul își va asuma pe 29 ianuarie răspunderea pe reforma administrației, la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD (SpotMedia) - Gabriel Liiceanu, mesaj tranșant pentru Ilie Bolojan în scandalul de plagiat al ministrului Justiției (Hotnews)

O capodoperă de diplomație românească: șpagat perfect executat de Nicușor Dan între SUA și UE peste Groenlanda (G4Media)

Anexarea unei țări de către o mare putere este genul de problemă care apare în istorie o dată la o sută de ani; de regulă, generează conflicte majore, iar lumea se împarte între cei care îi susțin pe agresori, cei care sar în apărarea victimei și cei care preferă să se refugieze în neutralitate.

Președintele României, Nicușor Dan, imparțial ca tot românul, s-a refugiat în neutralitate, manifestând solidaritate atât cu Trump, cât și cu liderii europeni, scrie jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă. În opinia sa, șeful statului face un șpagat impresionant între Statele Unite și Europa peste Groenlanda, al cărei nume a evitat cu grijă să-l pronunțe, cum, de altfel, n-a pomenit nici de SUA, nici de UE.

Sigur că această poziție rabinică poate fi explicată, ca de obicei, cu argumentul geografic: avem Rusia în coaste, un război în Ucraina, baze militare americane și NATO în România, dar suntem și parte din UE, de unde vin banii de investiții și dezvoltare. Numai că sunt momente mari în istorie, cum este și cel de acum, când asistăm la mutarea plăcilor tectonice în politica externă, când neutralitatea și jocul de glezne reprezintă cea mai proastă opțiune.

Nu vom avea nici respectul americanilor, nici al europenilor, plus că riscăm să pierdem atât încrederea Washingtonului, cât și încrederea Bruxelles-ului, câștigate cu greu în ultimele decenii. Unii vor spune că Nicușor Dan joacă la două capete pentru a cumpăra timp.

Ce nu înțelege nimeni este de ce a ținut să se pronunțe public Nicușor Dan? De ce n-a tăcut pur și simplu? Tot n-ar fi ieșit atât de prost. În politica externă sunt esențiale, pe termen lung, poziționările de partea corectă a istoriei. În funcție de ele sunt judecate statele. Iar adevărul, de această dată, nu este de partea Americii lui Trump.

Analiză: România alături de SUA în Criza Groenlandei? (DW)

România nu a spus încă nimic despre insistența SUA de a prelua Groenlanda. Președintele Nicușor Dan s-a declarat totuși „profund îngrijorat” de „escaladarea” declarațiilor dintre „partenerii și aliații transatlantici”.

Jurnalista Sabina Fati observă că România nu e singura care tace și nu vorbește nimic despre atacul, deocamdată verbal, asupra Groenlandei. Secretarul general al NATO, Mark Rutte a refuzat să spună orice despre acest subiect la recenta sa conferință de presă din Croația, unde a continuat să-l laude pe Trump pentru rolul său în creșterea bugetelor de apărare ale statelor Alianței. România și Polonia statele unde americanii au făcut investiții strategice importante stau în expectativă. 

Foarte optimist, consilierul prezidențial pentru politică externă, Marius Lazurca a declarat ieri că el nu ar paria „pe divorțul dintre SUA și Europa”, sugerând că acesta ar fi motivul pentru care Bucureștiul nu are nicio opinie în Criza Groenlandei.  Domnul Lazurca vorbește despre „sfada” și „zâzania” din Occident, ca și cum amenințarea cu anexarea Groenlandei ar fi ceva lipsit de importanță, pe scurt, „o eroare de comunicare”. Se înțelege că la Palatul Cotroceni se subestimează amenințarea. Dacă, totuși, nu e așa, consilierul prezidențial trebuia doar să tacă. România poate fi de partea lui Trump, fără să minimizeze pericolul în care se află Danemarca, notează jurnalista DW. 

Reforma administrației locale provoacă furie în rândul primarilor: „Guvernanții trăiesc pe altă planetă” / „Să ne dăm demisia” (Adevărul)

Reforma administrației publice locale, pregătită de Guvern, stârnește nemulțumire în rândul primarilor. 

Planurile de reducere a cheltuielilor bugetare, care implică diminuarea organigramelor sau tăieri salariale, se lovesc de un zid de scepticism în administrația locală. De la Giurgiu la Câmpulung și de la Constanța la Buzău, primarii avertizează că aplicarea matematică a unor procente de reducere riscă să blocheze proiectele europene sau să ducă la procese interminabile. „Adevărul” a discutat cu mai mulți edili pentru a afla cum sunt resimțite măsurile de austeritate la nivel local.

În timp ce edilii comunelor mici se plâng că vor rămâne singuri în primărie, unii primari de municipii acuză executivul de necunoașterea realităților economice locale.

Guvernul își va asuma pe 29 ianuarie răspunderea pe reforma administrației, la pachet cu măsurile de relansare economică propuse de PSD (SpotMedia)

Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre pachetul de reformă al administrației, bugetul pe acest an și votul dat de România pentru acordul UE-Mercosur. Premierul Bolojan vrea ca guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrației la finalul acestei luni, informează SpotMedia.

Luni seară, după ședința coaliției, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că pachetul de măsuri economice asupra căruia au convenit liderii coaliţiei nu este neapărat o monedă de schimb pentru aprobarea reformei administraţiei.

El a menţionat că pachetul ar urma să cuprindă mai multe măsuri - şi credite financiare, şi reinvestirea profitului, şi neimpozitarea profitului.

Potrivit PNL, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ţinând cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie.

Gabriel Liiceanu, mesaj tranșant pentru Ilie Bolojan în scandalul de plagiat al ministrului Justiției (Hotnews)

Dacă plagiatul este o formă de furt, atunci plagiatorul rămâne hoț pentru totdeauna. Iar un hoț este incompatibil în principiu cu funcția de ministru și, când e vorba de un ministru al justiției, contradicția este, simbolic vorbind, flagrantă, spune Gabriel Liiceanu despre declarațiile premierului privind plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu. Într-un articol de opinie publicat astăzi de HotNews, scriitorul și filosoful are un mesaj dur pentru Marinescu: „Ce-ar fi să faceți dumneavoastră, domnule ministru, primul gest de salubrizare a justiției române? N-ați vrea să dăm un exemplu începând cu demisia dumneavoastră?”.

Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul) - Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews)

 

Un fals grosolan în expertiza cu care Lia Savonea a blocat verdictul Curții Constituționale privind pensiile magistraților (G4Media)

Înalta Curte de Casație și Justiție a reușit vinerea trecută să blocheze, pentru încă o lună, decizia Curții Constituționale în privința legii pensiilor magistraților, proiect pentru care Guvernul Bolojan și-a angajat răspunderea.

Sub semnătura președintei Lia Savonea, ICCJ a transmis joi Curții Constituționale o expertiză extra-judiciară, care i-a determinat pe judecătorii CCR să amâne din nou verdictul, pentru 11 februarie, pe motiv că trebuie să studieze documentul transmis.

Expertiza pretinde că demonstrează un fapt spectaculos: dacă pensiile magistraților ar fi calculate pe principiul contributivității, suma rezultată ar fi semnificativ mai mare decât pensia specială calculată conform proiectului de lege al lui Bolojan. De exemplu, potrivit expertizei, un judecător ICCJ ar avea pensia specială, calculată după Legea Bolojan, redusă la jumătate față de o pensie încasată în sistemul public de pensii.

Concluzie care o determină pe președinta ICCJ, Lia Savonea, să afirme că Guvernul Bolojan desființează de facto pensiile de serviciu ale magistraților, ceea ce încalcă flagrant Constituția, independența Justiției și toate tratatele internaționale la care România este parte.

G4Media a examinat raportul de expertiză și, cu asistența unui expert în dreptul muncii, a constatat un fapt cel puțin la fel de spectaculos: calculele efectuate se bazează pe o ipoteză complet falsă. Toată demonstrația din expertiză este construită pe prezumția că salariul mediu pe economie în România – un parametru esențial în calculul pensiei –  ar rămâne neschimbat vreme de peste patru decenii, mai exact până în anul 2067.

Consecința: expertiza a „umflat” pensiile pe care le-ar fi luat magistrații în sistemul public la cote nebănuite, astfel încât să confirme ipoteza că Bolojan vrea să desființeze de fapt pensiile speciale.

EXCLUSIV Mercosur va permite „inundarea” Americii Latine cu Dacii? Expert: „Ar fi exagerat să spunem că e o efervescență în industria auto” (Adevărul)

Deși acordul UE-Mercosur stârnește nemulțumirea unor agricultori români, acesta aduce oportunități semnificative pentru industria auto, vizând aproximativ 6.000 de companii locale. Dar ce înseamnă concret: vom exporta Dacii de la Mioveni sau Fordurile de la Craiova?

Pe termen scurt și mediu, acordul Mercosur nu înseamnă Dacii fabricate la Mioveni care să invadeze America Latină. În schimb, România își poate consolida rolul de furnizor de componente, subansambluri și colecții CKD, într-un lanț auto global tot mai fragmentat. Deciziile finale rămân însă „doar la latitudinea strategiilor marilor constructori”, așa cum subliniază Adrian Sandu,, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), asociație de tip profesional și patronal compusă din societăți comerciale care desfășoară activități în industria de automobile, printre care amintim Dacia și Ford Otosan.

Posibilitatea ca România să ajungă să vândă mașini produse local pe piețe îndepărtate, precum America Latină, este privită cu prudență de economistul Radu Nechita.

Nechita respinge ideea că producția auto din România se va muta ușor în America de Sud pe baza costului forței de muncă: „O fabrică nu o deschizi ca pe un chioșc”. Industria auto depinde de un lanț complex de furnizori, iar România are deja „un întreg ecosistem de producători de subansamble, de la cablaje până la tablă”. Tocmai acest ecosistem face ca mutarea producției să fie dificilă și costisitoare, scrie Adevărul.

VIDEO – EXCLUSIV Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator” (HotNews)

Într-un moment în care cetățenii occidentali demonstrează, stupefiați, în fața cererii administrației Trump de a anexa Groenlanda, Naaja Nathanielsen, ministra Afacerilor şi a Resurselor Minerale din Groenlanda, spune într-un interviu acordat HotNews pentru publicul românesc că „suntem îngrijoraţi. Anxietatea crește. Este de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”.

Nathanielsen amintește că treaba politicienilor e să îmbunătățească viața oamenilor. „Avem inflație, avem dificultăți în sistemul de sănătate, educație. Probleme politice reale pe care vrem să le abordăm. Ce se întâmplă acum este o mare abatere de la aceste obiective. Chiar dacă tonul s-a temperat puțin la Washington,  suntem în continuare într-o situație foarte gravă”, spune ministrul din Groenlanda.

Sâmbătă, mii de oameni în Copenhaga și, practic, aproape toată populația capitalei Groenlandei, Nuuk, au protestat „Nu înseamnă NU” în privința anexării insulei arctice la Statele Unite.

Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW) - Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea) - Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei (Adevărul) - Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars (Ziarul Financiar) - Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews) - Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă)

Azi aflăm dacă trăim într-un stat de drept sau în republica magistraților. Miză imensă la CCR și Curtea de Apel (Cotidianul)

Ziua de vineri începe în forță, iar miza sunt pensiile speciale ale magistraților. Ora exactă se dă de la Curtea de Apel București (CAB), unde avocata membră a partidului AUR, Silvia Uscov, a depus nu mai puțin de patru contestații la adresa a doi judecători CCR.

Două prin care cere suspendarea judecătorilor Mihai Busuioc – propus de PSD – și Dacian Dragoș – propus de președintele Nicușor Dan. Și alte două prin care cere anularea decretelor de numire a celor doi judecători la CCR. Avocata invocă lipsa celor 18 ani obligatorii de experiență juridică. 

circumstanțele dubioase în care au apărut aceste plângeri. Depuse la CAB în ultimele zile ale anului trecut, 30 și 31 decembrie. Puse pe ordinea de zi rapid de Curtea de Apel București, în prima zi lucrătoare, pe 5 ianuarie 2026. 

Și amânate pentru pronunțare exact pentru ziua când se decide soarta pensiilor speciale la Curtea Constituțională. 

De ce ar ridica semne de întrebare acțiunile Silviei Uscov? Pentru că a depus contestații la mai bine de șase luni de la numirea judecătorilor. Dacă avea ceva să le reproșeze în privința experienței profesionale, de ce nu a făcut-o atunci, ci abia acum, exact în mijlocul dezbaterilor aprinse privind pensiile speciale ale magistraților?

Continuarea în Cotidianul.

Analiză: cine și de ce vrea să elimine un judecător CCR? (DW)

Miza proceselor inițiate de avocata Uscov pare să fie modificarea componenței CCR.

Ea susține că cei doi judecători de la CCR, Dragoș și Busuioc nu ar îndeplini condiția de vechime de 18 ani „în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”. Dar, Busuioc e securizat, nu doar fiindcă dosarul lui e validat de Senat și nu poate fi atacat în contencios administrativ, ci fiindcă anul trecut când a fost pusă în discuție situația lui, CCR i-a validat mandatul.

Silvia Uscov susține că în vechimea lui Dacian Dragoș ar trebui să intre doar cei 3 ani și jumătate cât a predat la Facultatea de Drept a Universității Dimitrie Cantemir, nu și ceilalți în care nu a mai predat la Drept, ci la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administrative, Catedra de Administraţie Publică a Universității Babes Bolyai.

Dacian Dragoș e profesor, conducător de doctorate și predă științe juridice neîntrerupt din 2002, potrivit unui comunicat al Universității Babes Bolyai din Cluj.

Sentința e așteptată chiar înaintea ședinței CCR de mâine care urmează să decidă dacă Legea pensiilor magistraților e sau nu constituțională. Fără un judecător de partea celor care susțin Legea, se poate ajunge la un blocaj: 4 (2 numiți de fostul președinte + 1 numit de Camera Deputaților din partea UDMR + 1 numit de Senat din partea PNL) la 4 (numiți de PSD). Un eventual recurs va fi judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție, instituția care se împotrivește cel mai mult intrării în vigoare a noii Legi a pensiilor magistraților, citim pe pagina DW.

Cine este judecătoarea de la Curtea de Apel care poate bloca CCR și proiectul pensiilor speciale (Libertatea)

Judecătoarea Olimpiea Crețeanu de la CAB este așteptată să dea vineri, 16 ianuarie, verdictul în dosarul judecătorilor Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, ale căror numiri la CCR au fost contestate de către avocata AUR, Silvia Uscov. Ședința de la Curtea de Apel București începe la ora 9.00, iar o oră mai târziu începe ședința de la CCR în care judecătorii Curții Constituționale trebuie să dea verdictul la al doilea proiect al pensiilor speciale, amânat de 3 ori. 

Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea din București în 1990, iar după 22 de ani a obținut diploma de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, potrivit datelor consultate de Libertatea.

În septembrie 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1, fiind detaşată de la Judecătoria Turnu Magurele. În 2013, când era la Judecătoria Sectorului 1, Olimpiea Crețeanu i-a achitat pe omul de afaceri Ioan Niculae și pe fostul șef al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, în dosarul „Mită la PSD”.

Jandarmii au dat amenzi de 10.400 de lei în urma manifestaţiei din Piața Victoriei. Organele de urmărire penală, sesizate după ce spre oamenii legii s-a aruncat cu panouri metalice (Adevărul)

Jandarmeria Capitalei a folosit pulverizatoarele de mână cu substanţă iritant-lacrimogenă pentru detensionarea unora dintre manifestanţii din Piaţa Victoriei, care au aruncat cu recipiente din plastic şi bulgări de zăpadă în direcţia forţelor de ordine, precum şi cu două panouri metalice.

Nicio persoană nu a fost rănită, a mai transmis Jandarmeria, citată de ziarul Adevărul.

Numărul protestatarilor din faţa Guvernului României a fost de cca. 10.000 de persoane, potrivit unor estimări.

O parte dintre protestatari au scandat „Jos Guvernul!”, „Libertate, libertate!” şi „Călin Georgescu, președinte!”, în timp ce alţii au huiduit sau suflă în vuvuzelele pe care le-au adus cu ei.

Adrian Băzăvan, de la „Lupii Tricolori”, a proiectat mesajul care l-a făcut celebru, „Marș la Moscova!”, pe o clădire, în timpul protestelor din București, stârnind furia suveraniştilor.

Cât gaz mai are România în depozitele subterane? A trecut o lună de iarnă şi o treime din cantităţi s-a ars România nu a avut o politică de creştere a capacităţii de înmagazinare, rămânand la numai 3,2 mld. mc, în timp ce Ungaria, lipsită de resurse, are o strategie clară în acest domeniu, ajungând la o capacitate de 6,4 mld. mc, dublă faţă de a noastră (Ziarul Financiar)

Peste 40% din consumul intern din jurul orei 12 de ieri erau acoperite prin intermediul cantităţilor extrase din depozitele de înmagazinare subterană. În acest moment, după o lună de iarnă, depozitele României sunt pline în proporţie de aproape 64%, arată datele publice pe platforma AGSI, agregatorul de date privind depozitele de gaze la nivel european

Cele mai recente date disponibile pe site-ul Consiliului European arată că pe plan intern capacitatea de înmagazinare a gazelor a rămas neschimbată ani de zile, la nivelul de 3,2 miliarde de metri cubi, una dintre cele mai mici la nivel european, scrie ZF.

Spre comparaţie, Ungaria, lipsită de resurse, face din înmagazinare o strategie care îi permite să aibă un rol regional semnificativ. Astfel, Ungaria are o capacitate de înmagazinare de 6,4 miliarde de metri cubi, dublă faţă de cea a României, care anul trecut a devenit cel mai mare producător de gaze din UE.

Au fost multiple planuri pentru creşterea capacităţii de înmagazinare de gaze din România, inclusiv a cantităţilor care pot fi extrase zilnic, dar deocamdată aceste planuri nu s-au concretizat.

EXCLUSIV Scrisoarea pierdută a Ministrului Energiei, Bogdan Ivan (HotNews)

Ministrul Energiei Bogdan Ivan (PSD) a trimis o scrisoare tuturor companiilor din subordine. HotNews a intrat în posesia acesteia. Ministrul Ivan cere ca atunci când cetățenii, instituțiile europene sau presa întreabă ceva, atunci informațiile de interes să public să urmeze un alt traseu decât este el definit prin lege. Mai exact, ministrul vrea să le aprobe.

Povestea Consulatului Român de la Bălți. Statul român a plătit pentru o proprietate cu aproape 60% mai mult decât valoarea sa de piață (Europa Liberă)

România a cumpărat în 2010, cu bani europeni, două proprietăți pentru a deschide consulate la Bălți și Cahul, în Republica Moldova.

După 15 ani, Curtea de Conturi a României a descoperit că achiziția sediului de la Bălți, care a costat 750.000 de euro, a fost mai mare cu 58% decât valoarea reală de piață.

Curtea de Conturi a recomandat ca Ministerul Afacerilor Externe să se adreseze organelor penale, informează Europa Liberă.

Specialiștii moldoveni în imobiliare spun că un astfel de preț pentru o proprietate nu exista, în 2010, în Republica Moldova.

Apocalipsa? Era să fie… (Republica) - Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar) - Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea) - Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

Tavanul, plagiatul și contabilul-șef de moșie (SpotMedia)

La început de 2026, România arată ca o construcție improvizată: fațada e vopsită, dar pereții se prăbușesc peste cei dinăuntru.

Un elev din Botoșani ajunge la spital după ce tavanul cade peste el în clasă, într-un liceu care, teoretic, a fost recent reabilitat, cu bani din PNRR.

Primarul explică incidentul prin „uzura naturală”, „acumularea de umezeală” și „oprirea bruscă a agentului termic în vacanță”, care ar fi produs variații rapide de temperatură. Edilul susține că „nu era obligatorie desfacerea tuturor tencuielilor, dacă expertiza și proiectul tehnic nu impuneau această măsură”. Cu alte cuvinte, tavanul a căzut, copilul a ajuns la spital, dar documentele sunt în regulă.

Asta în timp ce, de peste trei săptămâni, România nu are ministru al Educației, pentru că PNL nu reușește să găsească un înlocuitor, iar premierul Ilie Bolojan se vede nevoit să preia interimar portofoliul.

Zeci de studii economice arată că investiția în Educație crește PIB-ul, competitivitatea și veniturile bugetare pe termen mediu și lung. România știe asta, o recită la conferințe, o scrie în strategii și programe de guvernare, dar guvernează ca și cum n-ar conta.

Bolojan se dovedește un bun administrator de moșie: știe să taie costuri, să strângă șurubul și să echilibreze registrele. Dar administrația de moșie nu este guvernare, iar contabilitatea nu este viziune, scrie Bogdana Boga, redactor șef SpotMedia.

Cazul ministrului Justiției, Radu Marinescu, completează tabloul. Ancheta de plagiat apare public. PSD îşi susţine cu înverşunare propriul ministru. Timp de aproape două zile, premierul tace. Apoi, explică faptul că plagiatul e „o formă de furt”, dar nu poate avea nicio consecință politică până când nu se pronunță o „entitate independentă”.

Adică furtul intelectual e rău, dar nu suficient de rău încât să deranjeze coaliția. Întrebat dacă ministrul va pleca fără un verdict oficial, răspunsul e limpede: nu. Pentru că asta ar însemna o confruntare cu PSD, iar confruntarea a fost scoasă din fișa postului, că şi aşa e greu să guvernezi cu mârâielile constante ale social-democraţilor.

Apocalipsa? Era să fie… (Republica)

Economistul Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, scrie că s-a săturat ca de mere pădurețe de toate Cassandrele care prevăd prăbușirea economiei și a întregii țări sub povara programului criminal al guvernului Bolojan. 

Reducerea deficitului asta înseamnă: a strânge cureaua; a consuma mai puțin; a trăi ceva mai puțin bine decât înainte.

Măsurile adoptate: nu perfecte, dar cu siguranță în direcția corectă.

 În 11 luni deficitul a ajuns la 6,4% din PIB anual și se pare că va fi sub nivelul-țintă de 8,4% din PIB la sfârșitul anului, iar asta fără a se ascunde sub preș unele cheltuieli, cum se întâmplase chiar în anul anterior.

Un alt reviriment îndelung așteptat a fost în absorbția fondurilor europene destinate României. Ritmul de plată a fondurilor europene a crescut de la 86,6 milioane euro lunar în perioada ianuarie 2021-iunie 2025 (54 luni), la 456,2 milioane euro lunar în ultimele 6 luni din 2025. 

O veste bună pentru debitorii băncilor este scăderea IRCC de la începutul anului, de la de la 6,06% la 5,68%. Ca urmare, rata medie la un credit imobiliar scade cu circa 50 lei lunar; o scădere suplimentară va avea loc în trimestrul următor.

Ceea ce nu s-a întâmplat și nu știm în ce măsură va fi urnită din loc este restructurarea sectorului public.  Reducerea numărului de funcționari ai statului s-a gripat înainte de a începe. Orice discuție despre o viitoare reorganizare administrativ-teritorială pare a fi fost complet îngropată. Partidele care actionează consecvent și eficace pentru a evita modernizarea autentică a României par să aibă, din nou, succes.

Integral în Republica.

Bogăţie pe hârtie, ţevi reci. Cum a ajuns Bucureştiul, cu un PIB per capita peste alte capitale europene, să stea în frig cu bani pe masă (Ziarul Financiar)

În Bucureşti, lipsa căldurii şi avariile repetate au devenit o normalitate, în pofida accesului la fonduri europene şi a unei emisiuni de bonduri care ar fi putut susţine modernizarea sistemului.

Bucureştiul se află într-un paradox economic. Capitala României generează unul dintre cele mai ridicate niveluri ale PIB per capita din Europa Centrală şi de Est şi depăşeşte, potrivit statisticilor europene, oraşe consacrate precum Viena şi Berlin.

Cu toate acestea, iarnă de iarnă zeci de mii de apar­tamente rămân fără apă caldă şi căldură, iar avariile din reţeaua de termoficare au devenit aproape un fapt banal al vieţii urbane trăite de bucureşteni. În jur de 3.500 de blocuri din Capitală, adică aproape 40% din cele racor­date la sistemul de termoficare, au probleme cu fur­ni­zarea de apă caldă şi căldură în prezent. La finalul anului 2025 erau 11 şantiere deschise pentru lucrări de reparaţii, modernizare şi remediere a avariilor pe reţeaua termică primară făcute de Termoenergetica Bucureşti.

Citiți mai mult în ediția tipărită a ZF.

Cum îl mai venerează românii contemporani pe Mihai Eminescu, de Ziua Culturii Naționale. Cazul Galați: vandalizat, băgat în ritualuri satanice, mânjit cu chimicale (Libertatea)

La Galați, dacă nu știați, din 16 octombrie 1911, există primul grup statuar din România al poetului Mihail Eminescu. Frederic Storck, creatorul sculpturii, a gândit un Eminescu împreună cu Veronica Micle, în sfârșit. Poetul însoțit de muza lui.

Libertatea propune un reportaj despre felul în care românii au grijă de valorile lor.

Ministrul Andras Demeter, invitat de ICR Londra să recite poezii de Ziua Culturii, în calitate de “actor aclamat” (Cultura la dubă)

ICR Londra îl prezintă pe Andras Demeter, ministrul Culturii, drept unul dintre invitații speciali ai unui “excepțional recital de poezie” care va marca Ziua Culturii la Londra, pe 17 ianuarie. Potrivit comunicatului transmis în engleză publicului britanic, Andras Demeter este “un actor aclamat”, precum și “un actor poliglot care pornește într-o călătorie artistică și intelectuală de o amploare excepțională”. Acesta va recita poezii eminesciene precum “Lacul”, “Dintre sute de catarge”, precum și “Flori de mucigai”, de Tudor Arghezi, sau “Vârsta de aur a dragostei”, de Nichita Stănescu.

ICR spune că evenimentul “oferă publicului britanic o experiență care deschide noi perspective asupra textelor clasice și moderne.” Demeter va apărea alături de actrița Emilia Popescu și de pianistul Cătălin Răducanu.

Deși recitalul se numește “Aplauze pentru poet”, pe site-ul ICR nu există nicio prezentare a poeților români incluși în program, ci doar prezentarea interpreților, informează Cultura la dubă.

România sărbătorește anual Ziua Culturii Naționale pe data de 15 ianuarie, ziua nașterii lui Mihai Eminescu.