Revista presei românești

De ce au pierdut PSD și Sorin Grindeanu, USR și Nicușor Dan atât de rușinos în Capitală (G4Media) - INTERACTIV Cât de mult au greșit sondajele, din nou, la alegerile din București. Ce a făcut Italia după o situație asemănătoare / Exemple din alte țări europene (HotNews) 

Nicușor Dan, lumini și umbre după 200 de zile de mandat (Republica)

Puncte tari:

1. A adus un alt stil de comunicare la Cotroceni, mai deschis și mai aproape de oameni, după epoca Aroganței Sale Klaus Iohannis. A renunțat la cheltuielile inutile de protocol și la excursiile externe de plăcere.

2. A încercat să fie un președinte al tuturor românilor, inclusiv al celor care nu l-au votat. Surprinzător pentru fanii săi, a dat multe mesaje și semnale de reconciliere „suveraniștilor”, chiar dacă inutile. 

3. A ținut cursul proeuropean al României și a încercat o reapropiere de administrația americană. Încearcă dezghețarea relației transatlantice, pregătind de câteva luni o întâlnire cu Donald Trump.

Puncte slabe:

1. Nu a pus directori civili la serviciile de informații.

2. Repetă greșeala lui Klaus Iohannis de a se purta tandru cu PSD. Este modalitatea cea mai rapidă de a-și pierde toată zestrea electorală.

3. Nu arată susținere pentru premierul Ilie Bolojan în fața sabotajelor permanente ale PSD, probabil din teama ascunsă că-l va contracandida la viitoarele alegeri prezidențiale.

Mai multe în Republica.

De ce au pierdut PSD și Sorin Grindeanu, USR și Nicușor Dan atât de rușinos în Capitală (G4Media)

Despre marii învingători de la PNL — Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan — am spus cam tot ce era de spus. Este victoria categorică a doi politicieni care au avut curajul unor reforme esențiale și schimbări vizibile. Marea întrebare este: de ce au pierdut atât de urât ceilalți?

Eșecul lui Drulă este, în egală măsură, eșecul lui Nicușor Dan, așa cum eșecul candidatului PSD reprezintă și eșecul lui Sorin Grindeanu. Amândoi au ceva în comun: au subminat reformele premierului Bolojan. PSD mai vocal, președintele Nicușor Dan ceva mai discret.

Sorin Grindeanu și Nicușor Dan au o bună relație și o bună comunicare. Și unul, și celălalt au făcut o tumbă ideologică, încercând să se transforme în altceva decât sunt. Grindeanu s-a lepădat, la congresul în care a fost ales președinte, de „progresism”, sperând că, prin revenirea la abordarea ultraconservatoare, va recupera terenul pierdut în fața extremiștilor de la AUR.

La rândul său, șeful statului a început să facă cu ochiul tot mai des către mișcarea neo-legionară, comițând o serie de gesturi simbolice nefericite: de la atacarea legii Vexler la CCR și retrimiterea ei în Parlament (în ciuda verdictului unanim al Curții că legea este constituțională), până la decorarea unor figuri controversate.

Fiecare, în felul său, a încercat să se cațere pe noul val de extremă dreapta care bântuie Europa, legitimându-l și potențându-l în acest fel.

Acest oportunism politic n-a convins, se pare, pe nimeni. Nici PSD n-a recuperat terenul pierdut în fața AUR, iar o mare parte dintre alegătorii useriști a preferat să dea un vot util lui Ciucu și să-l salveze pe Ilie Bolojan, decât să-i legitimeze lui Nicușor Dan contorsiunile ideologice, plus concubinajul ascuns cu PSD-ul lui Grindeanu.

Integral pe G4Media.ro.

INTERACTIV Cât de mult au greșit sondajele, din nou, la alegerile din București. Ce a făcut Italia după o situație asemănătoare / Exemple din alte țări europene (HotNews)

Din 18 mari sondaje de opinie centralizate de HotNews înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei, niciunul nu a reușit să îl dea pe câștigător, liberalul Ciprian Ciucu, măcar la un scor apropiat de cel obținut în realitate. S-a întâmplat la aproape toate cele șapte rânduri de alegeri din ultimul an și jumătate din România. Profesorul universitar Mircea Comșa, sociolog, spune că situația nu e specifică României, dar că în alte țări astfel de cazuri sunt „mai degrabă rare”.

Într-o analiză pe blogul său, profesorul universitar Mircea Comșa scrie că e posibil ca în ultimele zile mulți alegători să își fi schimbat opțiunea de vot, dintr-un „calcul practic”, iar asta să îl propulseze pe Ciucu la un scor mult mai mare decât a prevăzut orice sondaj. Prezența redusă la vot a jucat un rol important. Alegători care „și-au ascuns votul”.

Citiți pe pagina HotNews despre:

• Bulgaria - un episod major pe scena politică și un „eșec total” al caselor de sondare la alegerile parlamentare din noiembrie 2021.
• În Italia nu pot fi publicate sondaje politice cu 15 zile înaintea votului.
• Ungaria – Motivul pentru care casele de sondare „sunt supuse unei presiuni mari” / Guvernul Viktor Orban dă milioane de euro pe sondaje.

10 concluzii la cald. Ciucu l-a învins pe Nicușor Dan pentru Bolojan (Cotidianul) - Sper ca Ciprian Ciucu, noul primar general, să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, unde cerşetorii, oamenii străzii, aurolacii şi nu numai încep să fie ca la ei acasă (Ziarul Financiar)

10 concluzii la cald. Ciucu l-a învins pe Nicușor Dan pentru Bolojan (Cotidianul)

Ciprian Ciucu a candidat cu sloganul ”Bucureștiul pus la punct”. Astăzi, l-a pus la punct pe șeful statului.

Ciprian Ciucu a câștigat detașat Primăria Capitalei după o competiție în care marele învins este președintele Nicușor Dan. Victoria lui Ciucu îi fortifică poziția premierului Ilie Bolojan în coaliția de guvernare și în interiorul PNL. Pe scurt, în această seară s-a format un pol de putere în zona de dreapta cu un impact major pe termen lung, în perspectiva viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale.

Dincolo de Ciucu, marele câștigător al serii este premierul Ilie Bolojan. Cu o poziție fragilă în coaliția de guvernare înainte de alegeri și cu o moțiune de cenzură pe cap, Bolojan primește brusc o doză consistentă de putere. Poate negocia de pe poziții de forță reformele propuse, dar blocate între timp de PSD. Înainte de alegeri, PNL era un partiduleț cu un procent de 15% în Parlament și cu un premier șubred. După alegeri, PNL are în raniță un primar general și un premier reîncărcat politic. Și nu doar atât. Prin Ciucu și Bolojan, liberalii au o ofertă electorală puternică pentru următorii ani.

USR a terminat în genunchi această competiție. Partidul a fost umilit în principalul său fief electoral. Să obții cel mai mare scor din București la alegerile locale din 2024, iar câteva luni mai târziu să te lupți cu Ana Ciceală pentru locurile 4-5, e o lecție care prevestește vremuri grele pentru acest partid.

Paradoxal, tocmai tandemul Bolojan-Ciucu poate salva USR. Scopul premierului e să aibă de partea sa un partid pe aceeași lungime de undă, care să-i susțină planurile de reformă în veșnica luptă cu pilele, cunoștințele și relațiile mufate la bugetul statului. Nu ar fi exclus un pol de dreapta pentru alegerile locale și parlamentare din 2028, dar PNL va pune condițiile.

Să nu ne îmbătăm cu... Ciucu (SpotMedia)

În primul rând, vorbim despre o gravă problemă de legitimitate democratică. Ciucu a câștigat Bucureștiul cu doar 211.000 de voturi, mult sub performanța lui Nicușor Dan din 2024, care obținea 352.734. Raportat la cei 1.803.728 de bucureșteni cu drept de vot, noul primar este validat de sub 12% din electorat. Un procent care ar trebui să tempereze orice euforie.

Al doilea semnal de alarmă este ascensiunea spectaculoasă a extremismului fără substanță. În 2024, candidatul AUR, Mihai Enache, obținea un modest 3,04%. Acum, Anca Alexandrescu a sărit la aproape 22%, în ciuda boicotului lui Călin Georgescu. Este un salt uriaș pentru Bucureşti, care spune ceva extrem de incomod despre frustrarea acumulată, despre radicalizarea unei părți din electorat și despre eșecul partidelor clasice de a livra speranță, nu doar management.

Și mai e ceva care dă puternic de gândit electoratului cu simt încă critic şi viziuni cu adevărat liberale. Prezența constantă a lui Bolojan la Antena 3 și felul în care Ciucu a fost luat pe sus aseară și dus în platoul varanului, trăindu-și practic victoria alături de Gâdea și Badea.

Alături de refuzul de a merge la orice fel de dezbatere în campanie (pe modelul Klaus Iohannis) şi distanţa la care e ţinută presa de Guvern (uneori brutal), sunt imagini şi fapte, care spun mai mult decât o mie de analize despre cine controlează, de fapt, narațiunea publică.

Sper ca Ciprian Ciucu, noul primar general, să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, unde cerşetorii, oamenii străzii, aurolacii şi nu numai încep să fie ca la ei acasă (Ziarul Financiar)

Jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF, atrage atenția că Bucureștiul face 25% din PIB-ul României (adică 95 de miliarde de euro din 380 de miliarde de euro), are venituri de 11 miliarde de lei, adică peste 2 miliarde de euro, este un oraş care în acte are 2 milioane de locuitori, dar în realitate sunt peste 4-4,5 milioane de oameni care au legătură directă cu acest oraş, cu un salariu mediu de aproape 7.000 de lei, adică 1.400 de euro net pe lună, cu 40% peste media naţională.

Nu cred că noul primar poate rezolva problema traficului, aşa cum îşi doreşte toată lumea, aceasta fiind principala problemă din Bucureşti. Bulevardul Magheru nu se poate lărgi, bulevardul Iuliu Maniu nu poate fi altul de mâine, chiar dacă toată lumea, care stă cu zecile de minute în trafic, îi înjură pe cei care conduc Capitala sau guvernul. Poate, cel mult, printr-un management automatizat al traficului, să se câştige câteva minute. Dar mai mult nu cred că se poate face.

M-aş bucura ca noul primar să vină în faţa publicului cu un proiect pentru o sală de concerte pe măsura puterii economice a Bucureştiului (Festivalul George Enescu este considerat a fi în top 3 din Europa şi îşi desfăşoară activitatea tot într-o sală a lui Ceauşescu), pentru că bani sunt nu pentru o singură sală, ci pentru zece săli.

M-aş bucura ca noul primar să oprească transformarea centrului Bucureştiului într-o favelă, aşa cum se întâmplă de câţiva ani, având în vedere că infrastructura crapă, când totul este blocat, când mergi printre gunoaie şi nu ştii a cui este vina – a primarului de sector sau a primarului Capitalei -, când clădirile se pot prăbuşi în capul tău în orice moment, când toată zona de centru devine un fief al cerşetorilor, oamenilor străzii, aurolacilor, al gunoiului care se întinde peste tot.

Alegeri la București - Cine este Daniel Băluță? (DW) - Anca Alexandrescu, colaboratoarea borfașilor: Marii condamnați penal cu care a lucrat candidata AUR în cariera de consultant (G4Media) - Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas (Europa Liberă) - Orașul câinilor. Localitatea din România care a ajuns să găzduiască cel mai mare adăpost din lume dedicat animalelor fără stăpân (Libertatea)

Criza apei | Un eșec comunist, cârpeala post-decembristă & birocrația actuală. Cum a ajuns acumularea de apă Paltinu o bombă murdară cu ceas (Europa Liberă)

Pe 17 aprilie 1970 era dat în funcțiune Barajul Paltinu de pe râul Doftana din județul Prahova. O construcție de 108 metri înălțime și 455 metri lungime.

Pentru a alimenta cu apă localitățile din aval, prin stația de tratare a apei de la Voila, în 1982 a început construcția Bazinului de Apă Curată (BAC) Lunca Mare: o amenajare hidrotehnică lungă de trei kilometri, cu adâncimi de până la 11 metri, în albia râului Doftana.

În vreme ce Barajul Paltinu a fost ridicat în mai puțin de trei ani, bazinul a fost finalizat în 1986 și dat în folosință abia în 1988. Volumul brut al bazinului este de 315.000 de metri cubi, iar cel util - de 258.000 mc. O familie folosește, în medie, lunar, 10-15 metri cubi de apă.

La scurt timp după darea bazinului în exploatare, au apărut primele probleme: deformări ale taluzului și scurgeri de apă.

Reparațiile repetate din 1992, 1997, 2000, 2004 și 2008 „nu au rezolvat deficiențele de comportare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare”.

În 2017-2018 a fost întocmită documentația tehnică de avizare a lucrărilor de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe, pe râul Doftana”.

Valoarea totală a investiției era estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA, informează Europa Liberă. 

Pe 31 octombrie 2025, conducerea Apelor Române răspundea că, referitor la obiectivul de investiții Reabilitare Bazin Apă Curată, acesta are o valoare totală de 115,8 milioane lei (22,7 milioane de euro).

De patru ori mai mult față de suma estimată la 27,8 milioane lei (5,6 milioane euro) cu TVA în urmă cu opt ani.

Alegeri la București - Cine este Daniel Băluță? (DW)

DW publică zilele acestea portretele principalilor candidați la alegerile pentru Primăria Generală a Bucureștiului, unde câștigătorul primește cele mai multe voturi după șeful statului. Primul în serie, candidatul PSD.

Daniel Băluță are 48 de ani și a intrat în PSD „datorită mamei” sale, care era membră activă a partidului. E primar al sectorului 4 de 10 ani.

Mărturisește că are un buget de campanie de circa 800.000 de euro, bani pe care social-democrații îi investesc pentru a avea un primar general și care vin din fondurile statului.

A terminat Facultatea de Stomatologie în 2001, dar și-a luat rezidențiatul abia în 2009.

A făcut în sectorul pe care îl conduce un spital stomatologic pe bani europeni. E investiția cu care se laudă cel mai mult, dar cine și cum beneficiază de ea, fiindcă în România tratamentele stomatologice nu sunt decontate de stat? Merg la dentist doar cei care își permit. Pe moment Primăria le oferă minorilor servicii ortodontice gratuite, iar pensionarilor sectorului tratament gratuit în această clinică nouă care se integrează cu Spitalul universitar de specialitate. 

Despre numeroasele anchete de presă la adresa lui Băluță puteți citi pe pagina DW.

Anca Alexandrescu, colaboratoarea borfașilor: Marii condamnați penal cu care a lucrat candidata AUR în cariera de consultant (G4Media)

Anca Alexandrescu, candidata partidului extremist AUR la Primăria București, a colaborat de-a lungul timpului cu politicieni și oameni de afaceri condamnați penal: Adrian Năstase, Liviu Dragnea, Sorin Oprescu și Maricel Păcuraru. Unii dintre aceștia au avut probleme penale după ce au încheiat colaborarea cu Anca Alexandrescu, dar alții era urmăriți sau chiar condamnați când actuala candidată lucra cu ei. Alexandrescu se prezintă drept un candidat anti-sistem, dar are o legătură de 29 de ani cu PSD, partid pentru care a început să lucreze încă din 1996.

Anca Alexandrescu a fost promovată de liderii PSD cu care a lucrat în conducerea unor firme sau instituții strategice precum Romarm, Romaero și Fondul Român de Contragarantare.

G4Media prezintă lungul istoric al colaborărilor Ancăi Alexandrescu cu foști politicieni de vârf din România, care au la activ condamnări grele pentru corupție.

ANALIZĂ Toate mizele din lupta pentru Capitală. Pe cine va lovi ghilotina electorală (Cotidianul)

Președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan se luptă prin interpuși. Victoria lui Ciprian Ciucu ar fi un colac de salvare pentru Ilie Bolojan, în schimb, pentru Nicușor Dan ar fi cel mai rău scenariu posibil.

Scrutinul pentru Primăria Capitalei va reseta total raportul de forțe din coaliția de guvernare. Premierul Ilie Bolojan fie va ieși întărit, prin victoria lui Ciprian Ciucu, fie va pierde puterea, posibil chiar săptămâna viitoare. De partea cealaltă, un eventual succes al taberei suveraniste ar îngropa actuala coaliție și ar deschide drumul AUR spre o victorie cu peste 50% la următoarele alegeri parlamentare.

Citiți analiza jurnalistului Sebastian Zachmann în Cotidianul.

Orașul câinilor. Localitatea din România care a ajuns să găzduiască cel mai mare adăpost din lume dedicat animalelor fără stăpân (Libertatea)

La câțiva kilometri de Pitești, în satul Smeura din comuna Moșoaia-Argeș, se află cel mai mare adăpost de câini din lume.

În complexul care se întinde pe 4,5 hectare, sunt 6.000 de câini și 200 de pisici. Adăpostul a fost deschis în anul 2000 și este administrat de organizația Tierhilfe Hofnung din Germania, cea care asigură și finanțarea. La ora actuală, „orașul câinilor” are 142 de angajați. 

Reporterii Libertatea au vizitat toate secțiunile adăpostului, de la spațiile pentru câini și spațiile de îngrijire pentru animalele aflate sub tratament, până la singurul centru de sterilizare și îngrijire a câinilor din România, deschis în primăvara anului 2024. 

Operatorul de apă din Prahova, sursă de sinecuri pentru PNL, PSD și UDMR / Cum s-au cheltuit discreționar banii societății deținute de Apele Române / Salariul directorului general este de 34.149 lei brut (G4Media) - Dușmanii lui Bolojan și (im)posibila cădere a guvernului (DW) - Alegeri la Primăria Capitalei. Ziarul Financiar a trimis un set de opt întrebări primilor cinci candidaţi în sondaje. Ce soluţii au pentru trafic, benzi unice, spaţii verzi, clădirile în ruină din centrul istoric, pistele de bicicletă, trotuarele rupte din oraş, o sală de sport şi o sală de concerte? 

Picătura de incompetență care a transformat apa potabilă în lux (SpotMedia)

Criza apei de la Barajul Paltinu ne-a pus din nou față în față cu realitatea românească: nu natura (ploaia) a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, ci statul.

Doar că statul nu există cu adevărat, nu? Dacă vorbim de stat, de sistem, vorbim de oameni, oameni care au uitat (dacă au ştiut vreodată) ce înseamnă responsabilitatea, prevenția și competența.

Tot ce vedem acum sunt declarații acoperitoare şi o vânătoare de vrăjitoare. Se arată cu degetul şi se caută vinovaţi, pentru că situația a fost anticipată și ar fi putut fi evitată. Dacă cuiva i-ar fi păsat suficient.

Şi cum rezolvăm? Pompieristic. La propriu! Cu IGSU care duce cisterne cu apă.

Ca și cum zeci de mii de oameni ar putea trăi cu apă livrată în găleți, în secolul XXI.

România va continua să culeagă consecințele acestui sistem până când va învăța un lucru simplu: infrastructura critică nu poate fi lăsată în mâinile oamenilor numiți pe pile şi loialitate.

Nu mai putem merge înainte cu un sistem din care oamenii competenți pleacă de lehamite, iar funcțiile sunt ocupate pe criterii de partid, iar orice control rămâne o formalitate politizată, pe hârtie, nu pe teren.

Articolul integral, semnat de Bogdana Boga, redactor șef, pe pagina SpotMedia.

Operatorul de apă din Prahova, sursă de sinecuri pentru PNL, PSD și UDMR / Cum s-au cheltuit discreționar banii societății deținute de Apele Române / Salariul directorului general este de 34.149 lei brut (G4Media)

Operatorul de apă din județul Prahova, Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, societate deținută integral de Apele Române, a fost o sursă continuă de sinecuri pentru partidele aflate la guvernare.

De asemenea, din analiza a circa 150 de decizii ale Adunării Generale a Acționarilor și Consiliului de Administrație (CA) realizată de G4Media.ro pe  ultimii 10 ani reiese că această societate acuzată de dezastrul care a lăsat fără apă circa 100.000 de persoane din două județe și a pus în pericol sistemul energetic al țării a cheltuit bani fără încetare și în mod discreționar, chiar în perioada de criză bugetară.

Culmea: în aprilie 2025, în cadrul firmei a fost înființat un Comitet de Gestionare a Riscurilor format din trei membri ai Consiliului de Administrație – fără nici un rezultat, după cum o arată actuala situație din cele două județe afectate.

Dușmanii lui Bolojan și (im)posibila cădere a guvernului (DW)

Ilie Bolojan și-a pus din nou mandatul pe masă, prin asumarea răspunderii în Parlament pentru Legea privind pensiile magistraților.

Se discută intens în parlament despre depunerea unei moțiuni de cenzură, iar primul care a vorbit despre siguranța arcului de guvernământ în această situație a fost liderul UDMR, Kelemen Hunor. E nevoie de 116 semnături pentru o moțiune de cenzură, ceea ce nu e prea complicat chiar în peisajul ranchiunos dintre extremiști. Trecerea moțiunii e mai puțin posibilă, pentru că sunt necesare 233 de voturi.

Dacă AUR depune moțiunea vineri, adică a treia zi după asumarea răspunderii guvernului, care a avut loc marți, votul asupra moțiunii de cenzură va avea loc după alegerile pentru primăria generală a capitalei. E posibil ca scrutinul de duminică să influențeze moțiunea de cenzură. Kelemen Hunor a spus că deocamdată „nu simte” că în coaliție „cineva dorește căderea guvernului: vorbesc de ziua de azi. Ce se va întâmpla săptămâna viitoare vom vedea”.

Votul de duminică e sub semnul întrebării, fiindcă PNL și USR nu au reușit să cadă de acord asupra unui candidat comun. Cel mai recent sondaj arată că Anca Alexandrescu de la Realitatea TV, susținută de AUR, este la egalitate cu social-democratul Daniel Băluță cu 23,3%. Urmează liberalul Ciprian Ciucu cu 21%, Cătălin Drulă (USR) 15,5,% și Ana Ciceală (SENS) 8,4% (AtlasIntel, 27-30 noiembrie 2025).

O eventuală victorie a reprezentantei suveraniștilor, pe care, însă, Călin Georgescu tocmai a anunțat că nu o va susține, ar putea modifica ecuația actuală de putere, scrie jurnalista DW Sabina Fati. 

Alegeri la Primăria Capitalei. Ziarul Financiar a trimis un set de opt întrebări primilor cinci candidaţi în sondaje

Ce soluţii au pentru trafic, benzi unice, spaţii verzi, clădirile în ruină din centrul istoric, pistele de bicicletă, trotuarele rupte din oraş, o sală de sport şi o sală de concerte? La întrebări au răspuns doar Cătălin Drulă şi Ana Ciceala. Vedeţi răspunsurile în ZF. Pentru candidaţii care nu au răspuns, Ciprian Ciucu, Daniel Băluţă şi Anca Alexandrescu, Ziarul Financiar a răspuns în locul lor, selectând o parte din informaţii din programele pe care le-au publicat pe site-urile proprii. 

Monica Hunyadi, care s-a aflat în zborurile Nordis, e în conducerea firmei de stat acuzată de ministra Mediului că a provocat criza apei din Prahova / În 2022 a fost numită șefă la CFR Electrificare, deși mai condusese doar un coafor (G4Media) - Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție (Libertatea) - Super sporurile. Bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei (Cotidianul)

Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor / Premierul Bolojan: Proiectul pune economia pe baze sănătoase (Economedia)

Guvernul și-a angajat răspunderea pe proiectul privind pensiile magistraţilor, a anunțat premierul Ilie Bolojan.

„De data aceasta avem și avizul CSM, de data aceasta. E adevărat, negativ”, a declarat premierul.

El a precizat că proiectul crește vârsta de pensionare a magistraților de la 48-50 de ani la 65 de ani.

De asemenea, proiectul introduce o creștere a vechimii în muncă de la 25 de ani la minim 35 de ani. Nu va mai fi posibilă o pensionare sub 58 de ani, a explicat prim-ministrul.

Proiectul mai introduce o limitare a pensiei la 70% din ultimul salariu net, în contextul în care astăzi pensia este cât ultimul salariu.

Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție (Libertatea)

Trei politicieni, șase oameni de afaceri, cinci medici și două vedete sunt în Top 20 inculpați de lux ale căror dosare așteaptă de la judecători soluția încetării procesului penal ca urmare a împlinirii termenului de prescripție. Este vorba despre ultimul „lot” de dosare care încă n-au fost închise din cele peste 13.000 de cauze în care statul a pierdut dreptul să-i tragă la răspundere penală pe făptuitori urmare a deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți.

Super sporurile. Bugetarii care încaseasă doar din „adaosuri” peste 10.000 de lei (Cotidianul)

Bugetari din mai multe instituții reușesc să încaseze doar din sporuri de trei ori mai mult față de angajatul care primește leafa minimă, care este la un brut de 4.050 de lei.

Situația sporurilor mari poate fi observată mai ales în zona Justiției, fie că vorbim de CCR, CSM, Ministerul Justiției sau alte instituții.

La CCR, președintele CCR încasează mai multe sporuri, la fel ca membrii simpli ai plenului de nouă. Sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este cel mai mare, de 25% din salariul de bază, și ajunge la 11.769 de lei, sumă brută. Un al doilea spor este cel pentru păstrarea confidențialității, adică 2.354 de lei, în timp ce un al treilea spor este cel pentru condiții vătămătoare, plafonat la 300 de lei. Pe de altă parte, salariul brut de bază este de 47.074 de lei.

Guvernul Ciucă ar fi trebuit să adopte noua lege a salarizării până la 30 iunie 2023, proiecte normativ care ar fi limitat sporurile la 20% din leafa brută. Acesta era termenul-limită din PNRR. A evitat. Apoi, guvernările Ciolacu nici nu au vrut să audă de această reformă. În urma negocierilor purtate în perioada Guvernului Bolojan, Executivul a reușit să obțină amânarea adoptării unei noi legi.

„7 greșeli majore ale autorităților, care au cauzat criza apei din Prahova”. Un expert susține că dezastrul de la Paltinu putea fi evitat (HotNews)

Criza de la barajul Paltinu a fost consecința inevitabilă a unui lanț de neglijențe tehnice tolerate în timp, a unei goliri operate fără rezerve și fără strategii alternative, agravate de lipsa de coordonare între instituții și ignorarea avertismentelor hidrologice, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. Estimările arată că această criză nu se va rezolva prea curând, întrucât pentru următoarele zile sunt prognozate ploi, care vor îngreuna lucrările.

Expertul arată ce trebuia făcut în aceste condiții, conform bunelor practici internaționale:

1. Mărirea capacității de stocare a apei pentru situații de criză

Înainte de coborârea apei din lac, era nevoie de:

• umplerea la 100% a rezervoarelor existente
• instalarea unor rezervoare modulare temporare (containere-bazin)
• asigurarea unei autonomii minime de 24–48 de ore pentru toate localitățile

2. Monitorizare hidrologică și predicție meteo integrată

Înainte de golire se analizează:

• riscul de golire
• riscul de aluviuni
• scenarii „dacă vine ploaia”
• scenarii de turbiditate extremă

Lucrările nu se programează în sezonul cu risc mare de ploi, cum este această perioadă în România, mai spune expertul.Continuarea, pe pagina HotNews.

Monica Hunyadi, care s-a aflat în zborurile Nordis, e în conducerea firmei de stat acuzată de ministra Mediului că a provocat criza apei din Prahova / În 2022 a fost numită șefă la CFR Electrificare, deși mai condusese doar un coafor (G4Media)

Monica Hunyadi, care i-a însoțit pe liderii PSD în  unele zboruri în destinații de lux cu avioane private plătite de compania Nordis, face parte din conducerea firmei de stat Exploatare Sistem Zonal Prahova (ESZ) SA, potrivit declarației sale de avere.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a acuzat marți oficiali de la două instituții subordonate, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Buzău-Ialomiţa şi Exploatarea Sistemului Zonal (ESZ) Prahova că au provocat criza de apă din zona Prahova-Dâmbovița pentru că ar fi ascuns riscurile operațiunii de curățare a unui bazin de acumulare. Reamintim că peste 100.000 de oameni au rămas fără apă, la fel ca și școlile și spitalele din zonă. Mai mult, OMV Petrom a trebuit să oprească centrala electrică de la Brazi, care furniza aproape 10% din energia electrică consumată zilnic.

”Becul s-a stins pentru Artan” — Muzica românească pierde vocea unică a lui Adrian Pleșca (Republica)

Astăzi muzica românească este în doliu. Adrian Pleșca, cunoscut de toți drept ”Artan”, artistul care a marcat generații cu timbrul său inconfundabil și cu energia ce i-a definit prestațiile pe scenă, a murit marți, la vârsta de 64 de ani, potrivit Radio România București FM. Cu dispariția lui, o parte din istoria muzicii alternative românești dispare, lăsând în urmă ecoul unei cariere frumoase și trăite cu intensitate.

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul) - Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea)  - Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare)

Dragoş Damian, Terapia: Nicuşor Dan, discurs de mare CEO, de mare corporaţie, de 1 Decembrie 2025. Aveam nevoie de asta (Ziarul Financiar)

Nu este un comentariu de tip odă conducătorului suprem însă, trebuie să recunoaştem, este prima dată când un Preşedinte al României ne vorbeşte, cu candoare, dacă putem spune aşa, despre adevăratele probleme din societate, citim în ZF.

”Trăim mai prost decât anul trecut. Dar trăim mult mai bine decât acum 20 de ani. Şi trăim mai bine decât mulţi din oamenii din ţări vecine nouă”.

De fapt trăim mai bine chiar decât anul trecut, au crescut salarii şi pensii.

“România este o ţară coruptă (…) .Totuşi, suntem mai puţin corupţi decât acum 20 de ani”.

Nu trebuie să fim supăraţi pe cei care primesc şpagă ci pe noi, cei care o dăm. Daca mediul de afaceri va înceta să dea şpagă atunci mâine România va fi mai puţin coruptă decât este astăzi.

“Avem multe zone de excelenţă în educaţie, dar, în ansamblu, sistemul de învăţământ este slab spre foarte slab. Şi asta o să ne provoace mari probleme în viitor.

Sistemul sanitar este departe, foarte departe de unde ar fi putut să fie cu toţi banii pe care noi toţi i-am dus încolo. Dar vedem totuşi primele corpuri noi de spital care sunt construite prin finanţare din PNRR”

Discurs de mare CEO al unei mari corporaţii. Dacă recunoşti care sunt problemele reale din organizaţie vei ştii care sunt măsurile de remediere de care organizaţia are nevoie. Şi o vei salva, conchide Dragoș Damian, directorul general al Terapia Cluj.

ANALIZĂ Patriotism sub semnul AUR. Adrian Papahagi: „Cum poți să justifici iubirea de țară lăudând principalii dușmani ai României?” (Adevărul)

George Simion a fost prezent luni, la Alba Iulia, cu ocazia Zilei Naționale. Îmbrăcat într-un cojoc tradițional, liderul AUR a participat în orașul Marii Uniri la un miting, alături de câteva sute de membri și simpatizanți ai partidului, care au fluturat steaguri tricolore și au scandat pentru „suveranitate” națională. Este o imagine pe care AUR o pune în scenă cu regularitate, în încercarea de a capitaliza politic curentul patriotic ignorat de partidele politice mainstream.

Cu alte cuvinte, „cine nu-i cu noi este împotriva României”, un refren des utilizat în ultimii ani. Faptul că George Simion și ceilalți lideri AUR își autoproclamă regulat patriotismul nu îi face însă cu nimic mai iubitori de țară, remarcă profesorul Adrian Papahagi, care subliniază, într-o analiză pentru „Adevărul”, că patriotismul adevărat se măsoară prin faptele unui om.

Radu Carp: Observ un fenomen îngrijorător, normalizarea în societate a discursului de tip AUR - Interviu video (SpotMedia)

România se confruntă cu o serie de provocări, de la consolidarea extremei drepte până la o criză internă de reprezentare, dar și una legată de capacitatea de guvernare. 

Profesorul Radu Carp a analizat modul în care România a gestionat anul 2025 și de ce formațiunile populiste precum AUR și-au atins maximul de potențial, situat undeva la 40%. 

Această ascensiune a extremelor politice face parte dintr-un fenomen european, alimentat de o uriașă criză a reprezentării, generată de rețelele sociale.

Cunoscutul analist politic consideră că țara noastră nu are o alternativă la extremism în afara actualei coaliții de guvernare.

Mai multe în interviul video de pe pagina SpotMedia.

Judecătorii admit că în pandemie au fost pacienți care au murit după ce au luat COVID din spitale. Ce daune pot primi rudele celor decedați (Libertatea) 

În pandemie, 24.527 de pacienți s-au infectat cu COVID în spitalele din România, potrivit datelor oficiale. Erau oameni internați pentru alte probleme medicale, numite „comorbidități” de cei din Grupul de Comunicare Strategică. Erau părinții sau copiii cuiva, veniți la spital ca să se vindece. Mulți dintre ei au plecat de aici în saci de nailon. După ani buni, instanțele recunosc că ceea ce s-a întâmplat atunci în spitale a încălcat legea.

În câteva cazuri, rudele celor decedați au dat în judecată spitalele şi au cerut daune. Pe portalul hotărârilor judecătoreşti din România există patru dosare de acest fel. Unul singur a ajuns, între timp, la finalul procesului. Libertatea vă dezvăluie toate aceste patru poveşti cutremurătoare, dar şi deciziile judecătorilor, în fiecare dintre ele.   

Ultima ediție Fidelis din 2025: Dobânzile și miliardele cu care românii au împrumutat statul în acest an (CursDeGuvernare)

Ministerul Finanțelor va derula, în perioada 5-12 decembrie, ultima ediție Fidelis a acestui an, potrivit unui anunț al ministerului. 

Ediția din decembrie vine cu dobânzi de până la 7,55% la emisiunile în lei și de până la 6,20% la cele în euro.

Persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat FIDELIS denominate în lei și în euro prin intermediul băncilor partenere.

Per total,cumulat, în cele 10 ediții lunare din acest an ale Fidelis, Guvernul a împrumutat de la populație 19,6 miliarde de lei, conform calculelor CursDeGuvernare.ro, ceva mai mult peste ce lua în 2024, când o ediție Fidelis avea loc la 2 luni și Finanțele atrăgeau pe emisiune între 3 și 3,5 miliarde de lei de la populație, pentru finanțarea deficitului bugetar.

De notat că titlurile de stat beneficiază de un regim fiscal special, fiind neimpozabile.

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews) - Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW) - Eșecul SRI în cazul traficului de identitate în favoarea rușilor. De zeci de ani, se vinde cetățenia română VIDEO (SpotMedia) - Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea)

Guvernul n-a izbutit în 1.500 de zile să-și reformeze toate companiile, deși știa că poate pierde sute de milioane de euro (Europa Liberă)

România ar fi trebuit să elimine până pe 28 noiembrie conducerile interimare și să numească, la toate companiile de stat, șefi profesioniști, selectați prin proceduri transparente și competitive. N-a izbutit.

Până la aceeași dată, ar fi trebuit să demonstreze că peste 90% din companiile sale din domenii cheie – precum energia – respectă principiile de guvernanță corporativă stabilite de OCDE. N-a izbutit.

La fel cum nu a reușit, deși și-a asumat că va face acest lucru încă din 2021, să adopte o lege prin care să reformeze pensiile de serviciu ale magistraților.

Nota de plată va veni vineri, de la Bruxelles, de unde Bucureștiul poate afla dacă va pierde sute de milioane de euro din PNRR.

Continuarea, pe pagina Europei Libere.

Ziua de 800 de milioane de euro. Cele patru jaloane pe care Guvernul trebuie să le îndeplinează azi pentru a nu pierde banii UE / Ce poate face și ce speră de la Comisia Europeană (HotNews)

Termenul limită pentru îndeplinirea a patru jaloane din PNRR expiră vineri, la miezul nopții. Patru jaloane care în total valorează 807 milioane de euro. 

Astăzi, Premierul Bolojan urmează să convoace o ședință extraordinară de Guvern în care să adopte proiectul de lege care crește vârsta de pensionare a magistraților, a anunțat, ieri purtătoarea de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu. Este proiectul strâns legat de jalonul de 231 de milioane de euro, care avea ca termen limită 28 noiembrie. 

Guvernul României speră acum să obțină o anumită sumă din toata tranșa de 231 de milioane de euro. Va folosi în fața Comisiei, argumentul că a făcut tot ce i-a stat în putință să adopte un proiect privind reducerea cheltuielilor, au declarat pentru HotNews surse guvernamentale.  

Strategia Națională de Apărare: pot serviciile salva țara? (DW)

Cum se pune în practică Strategia Națională de Apărare? Cine îi poate determina pe profesioniștii din instituțiile de forță să lucreze mai mult în interesul țării decât în propriul interes? Dar pe politicieni?

Strategiile Naționale de Apărare adoptate de Parlament din cinci în cinci ani nu au schimbat fundamental riscurile și amenințările care vin din interior. 

În actualul context, serviciile secrete ar trebui într-adevăr să fie mai implicate fiindcă războiul de la graniță aduce noi riscuri și amenințări. Dar pot aceste servicii să salveze țara? 

Jurnalista DW Sabina Fati reamintește că niciunul dintre cele șase servicii secrete nu a sesizat anul trecut riscul în cazul lui Călin Georgescu, omul Moscovei care a fost pe cale să ajungă la Cotroceni.

Niciunul nu a blocat primirea ilegală, pe baza unor acte false a cetățeniei române pentru 300 de ruși, dintre care unii lucrează pentru oligarhi din jurul lui Vladimir Putin. Un pașaport românesc poate fi cumpărat cu maxim 40.000 de euro.

Apoi, serviciile i-au lăsat și pe alți oligarhi ruși să-și continue afacerile în România după începerea războiului inclusiv în sectoare strategice, cum e energia.

Cum pot serviciile secrete românești să ajute la depistarea corupției când ele și-au pierdut credibilitatea, inclusiv pe plan extern? Un fost adjunct SRI e anchetat pentru corupție, în vreme ce șeful serviciului de spionaj e acuzat de plagiat cu probe elocvente, iar el vrea să-și scape pielea la Curtea Constituțională, unde contestă două articole din Legea învățământului superior. 

Ionuț Moșteanu se încurcă în explicațiile privind studiile. Libertatea a refăcut traseul acestora și a descoperit alte „greșeli” ale ministrului. Foaia matricolă – document (Libertatea)

Ministrul apărării Ionuț Moșteanu a reacționat pe Facebook după ce Libertatea a scris despre neclaritățile din CV-urile sale oficiale. Politicianul a publicat pe pagina lui din rețeaua de socializare o fotografie a unei diplome pe care afirmă că a obținut-o de la Universitatea Bioterra. Mai mult, ministrul habar nu are când a început facultatea, în toate CV-urile sale punând anul 1996, când, de fapt, anul începerii studiilor a fost 1995 conform documentelor obținute de Libertatea. Durata studiilor a fost de 5 ani, că diploma a fost obținută după sesiunea septembrie 2015 și că a fost eliberată în august 2018. Și nu a absolvit Management, ci Management Agroturistic, adică a studiat pentru a deveni șef de pensiune sau de hotel.

Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă) - ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare) - Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews) - Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors)

Parlamentul a adoptat noua Strategie Naţională de Apărare. Nicușor Dan: Cetățenii noştri ar putea ezita să apere o Românie coruptă (Europa Liberă)

Președintele României, Nicușor Dan, a prezentat în Parlament, miercuri după-amiază, Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2025-2030, document adoptat anterior de Consiliul Suprem de Apărare a Țării. 

Rusia desfășoară un război hibrid împotriva României și împotriva multor țări europene, a declarat șeful statului.

Într-o abordare inedită, corupția este clasificată la capitolul „riscuri și vulnerabilități” pentru securitatea națională.

„Corupția vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează eficacitatea instituțiilor și bunăstarea cetățeanului, sporind inclusiv evaziunea fiscală și criminalitatea economică, cu efecte directe asupra economiei naționale, competiției loiale și libertății economice”, arată documentul care a fost prezentat miercuri în Parlament.

„Cetățenii noștri ar putea ezita să apere o Românie coruptă, dar vor fi pe deplin solidari cu o țară care le apără cu bună credință libertățile și interesele”, argumentează șeful statului.

Strategia stabilește că limitarea drastică a fenomenului corupției prin coordonarea eforturilor instituțiilor, inclusiv a serviciilor de informații, reprezintă un obiectiv național de securitate.

Plenul reunit al Parlamentului a adoptat documentul în aceeași zi. Au fost înregistrate 314 voturi „pentru”, 43 „împotrivă” și trei abțineri, informează Europa Liberă.

Fără camere, fără microfoane, fără întrebări! Cum sunt ținuți jurnaliștii, cu forța, la distanță de Bolojan (Video) (SpotMedia)

Un individ din anturajul premierului îi împingea ieri pe jurnaliştii care au încercat să se apropie de Ilie Bolojan pe holurile Parlamentului.

Imaginile au fost postate de jurnalistul Marco Badea, care adaugă (pe bună dreptate) că „în nicio democrație presa nu trebuie tratată așa”.

Practic, un angajat al statului îi ţine la distanţă cu forţa pe jurnaliștii care ar vrea să îi pună întrebări premierului în Parlamentul României. 

Omul nici măcar nu este angajat ca gardian, ci este ofițer de presă, care s-a transformat în Cerber, deși de faţă erau şi SPP-işti, iar oricum premierul nu era în niciun pericol.

Guvernul a dat o reacţie destul de rapidă la evenimentul care deja se viraliza pe reţele. Una politicoasă, dar şi arogantă. Regretă excesul de zel, nu se va repeta, colegul va fi supus unei „verificări disciplinare” (?), dar „premierul Ilie Bolojan face declaraţii doar în cadru organizat”. Până acum a susţinut 13 conferinţe de presă şi a acordat cel puţin 21 de interviuri. Aşadar, de ce se plânge presa?

Se plânge pentru că episodul face parte dintr-un lung şir de restricţii impuse presei, în mandatul Bolojan de la Palatul Victoria.

Integral, pe SpotMedia.

ROBOR își continuă scăderea – Sistemul bancar se detensionează și reacumuleză lichiditate – Analiștii spun că BNR face o ”relaxare mascată” (CursDeGuvernare)

În ultimele 6 luni, indicele ROBOR la 3 luni a scăzut cu aproape 120 puncte de bază (1,2%), la 6,23% cel mai recent, scădere ce indică o detensionare a semnificativă a condițiilor financiare din economie. Scăderea de la 7,4%, vârful din luna mai, este pozitivă pentru activitatea de creditare din economie.

Scăderea a venit pe măsură ce situația fiscal-bugetară și financiară a României s-a ameliorat, ratingul a fost păstrat de agențiile internaționale, iar surplusul de lichiditate din bănci a crescut, la 23 miliarde de lei în octombrie.

Mai multe pe pagina CursDeguvernare.

România are cea mai rapidă rată de creştere a veniturilor gospodăriilor din UE din ultimii 20 de ani, plus 137% (Ziarul Financiar)

Din 2004 până în 2024 – 20 de ani, deci – bunăstarea gospodăriilor a crescut cu 134%, potrivit datelor Eurostat, oficiul de statistică al UE.

ZF atrage atenția că ultimele date ale Eurostat, citate mai sus, sunt frumoase, dar ele trebuie privite cu rezervă şi coroborate cu altele. Datele Eurostat privind salariile publicate zilele trecute arată că salariul mediu în România a trecut de 1.000 de euro, dar tot rămâne la jumătate faţă de media UE, care trece de 2.000 de euro. Desigur, ţările bogate, cu salarii medii de 3.000-4.000 de euro, „distorsionează“ perspectiva, cum se întâmplă şi la noi.

Neurochirurgie? Cardiologie? Pediatrie? Nici una dintre acestea. Care a fost prima specialitate care s-a epuizat surprinzător la recentul examen la care au participat 7.000 de medici rezidenți din România (HotNews)

La recentul examen pentru rezidențiat, care se dă la finalul facultății de Medicină, prima specialitate care s-a ocupat, în ordinea mediilor, a fost dermatologia. Statistica solicitată de HotNews de la organizatori arată că pentru cele două specialități care țin de medicina de înfrumusețare –  dermatovenerologia și chirurgia plastică –  au optat 33 dintre primii 200 de viitori medici rezidenți. Unul din șase. Ele sunt depășite doar de cardiologie, pentru care au optat 47 de rezidenți din cei mai bine 200 de studenți notați.

Specializări de care e nevoie, dar nu sunt alese de rezidenții cu note mari: chirurgie și ATI.

Anul acesta, specialitățile medicale cu cele mai multe locuri scoase la concurs au fost medicină de familie – 641, medicină internă – 190, cardiologie – 189, chirurgie generală – 181, anestezie și terapie intensivă – 180, pediatrie – 152 și obstetrică-ginecologie – 148. 

Viitoarea programă de limba și literatura română pentru liceu: trei decenii întoarcere din drum (Contributors)

Profesorul Liviu Papadima, doctor în filologie, atrage atenția asupra noii programe la Limba și literatura română propuse de Ministerul Educației pentru liceu.

Actualul proiect readuce studiul literaturii în liceu cu trei decenii în urmă. Poate chiar cu mai mult.

Ce am citit în actualul proiect de programă seamănă foarte tare cu ce a trebuit eu să învăț ca licean la română, la mijlocul anilor ’70 din secolul trecut, sau cu ce am fost nevoit să predau, ca profesor stagiar, la începutul anilor ’80: pe o coloană vertebrală de istorie literară, agățate elemente de teoria genurilor și de biobibliografii ale ”celebrităților” culturii noastre, scrie filologul pe pagina Contributors.

Ceea ce lipsește cu desăvârșire din materia pentru clasa a IX-a, de exemplu, „este elevul însuși, cu nevoile și cu dorințele lui”. 

România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW) - Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul) - Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop) - Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media)

Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens (PressOne)

O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat trei sau patru județe - Tulcea, Galați, posibil Vrancea și a căzut în Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. O altă dronă pătrunsese mai devreme prin Tulcea.

Deși avioanele NATO și cele românești F-16  au avut contact vizual cu drona, acestea nu au doborât-o, invocând riscul ridicat de pagubele de la sol.

„Avioanele F-16 au fost proiectate într-o epocă în care erau folosite pentru interceptarea altor avioane, nu a unor ținte care zboară cu 100 de kilometri pe oră. F-16 își pierd portanța la viteza aia”, explică Sandu-Valentin Mateiu, comandor în rezervă, pentru PressOne. 

Aceasta este a 14-a dronă rusească intrată în spațiul aerian al României în cei aproape 4 ani de la invazia din Ucraina. Totodată, în aceeași perioadă, conform Ministerului Apărării Naționale (MapN), s-au înregistrat peste 40 de cazuri în care fragmente de dronă au căzut pe teritoriul României. 

România se lasă intimidată de Rusia, de drone și nu numai? (DW)

În România pentru prima dată o dronă rusească ajunge în interiorul țării aproape de Focșani, în vreme ce în Republica Moldova din cele șase drone care au traversat spațiul aerian, una a aterizat pe o casă din Cuhureştii de Jos (raionul Florești). Aceste drone care s-au năpustit în România și R. Moldova nu par ajunse din întâmplare aici. De data aceasta par mai degrabă dirijate pentru a intimida locuitorii de pe cele două maluri ale Prutului. În Moldova, resentimentele Moscovei după alegerile câștigate de proeuropeni sunt evidente, în vreme ce România se află cu o săptămână înaintea sărbătoririi Zilei Naționale cu o defilare militară care se anunță grandioasă și a votului în plen pentru Strategia Națională de Apărare, care a fost discutată și adoptată ieri în ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și care cere modificarea urgentă a legislației legată de securitatea națională și a doctrinei militare. Noua Strategie de Apărare a Țării nu arată care sunt principalele obiective ale României și nici care ar vrea să fie locul și rolul ei în lume acum în toiul modificărilor geopolitice din regiune și a schimbării treptate a ordinii internaționale. Dimpotrivă acest document rămâne ceea ce era și înainte, o formulă de contabilizare a riscurilor și amenințărilor, scrie jurnalista DW Sabina Fati.

Ce urmează pentru Legea pensiilor private, după decizia CCR. Explicațiile unui fost președinte al Curții (Adevărul)

Un articolul declarat neconstituțional de către CCR, în Legea care reglementează modul în care beneficiarii pensiilor private își vor putea retrage banii, va duce proiectul înapoi în Parlament, pentru a fi corectat. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean spune pentru ziarul Adevărul că singura șansă a inițiativei este reformularea sau renunțarea la acest articol. 

Inițiativa care reglementează modul de retragere al banilor acumulați la fondurile de pensii private a picat testul constituționalității, judecătorii CCR considerând că un articol încalcă Constituția, „instituind o discriminare” în contextul excepției pentru pacienții oncologici, singurii care, potrivit proiectului, și-ar putea retrage sumele integral. 

Sfaturi de la boți. Cum ajung adolescenții să-și caute răspunsurile în conversații cu inteligența artificială (Snoop)

Adolescenții întreabă chat-urile bazate pe inteligență artificială cum să rezolve teme pentru școală, însă le cer și sfaturi personale. În România, o tânără de 19 ani s-a despărțit de prietenul ei violent, după discuții cu ChatGPT. În SUA, părinții unui adolescent acuză că fiul lor s-a sinucis în urma unor conversații cu același Chat. Cum se poate găsi un echilibru, astfel încât inteligența artificială – tot mai prezentă în viața adolescenților – să nu devină nocivă?

 

Acesta este primul episod din seria „Snoop Educativ”, un proiect de educație media digitală, creat pentru tineri, care abordează teme majore din viața lor: de la inteligența artificială la criza climatică, singurătate, adicție sau amenințarea la adresa democrației. 

EXCLUSIV Efectele analizei G4Media despre clipurile AI care instigau la ură și revoltă socială, cu milioane de vizualizări: 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” au dispărut brusc, zeci de fake-uri șterse (G4Media)

Efectele analizei G4Media despre clipurile generate cu AI, care instigau la ură și revoltă socială și care au strâns 5 milioane de vizualizări în cinci zile, au apărut la scurt timp de la publicare.

În mai puțin de o zi, au dispărut brusc 13.000 din cei 14.000 de ”urmăritori” ai contului denumit Marilena Charkaoui, iar zeci de videoclipuri care nu sunt reale au fost șterse.

Contul deține bifă albastră, ceea ce înseamnă că cineva plătește către Facebook pentru ca rețeaua să valideze și să considere ca fiind contul oficial la persoanei respective.

Personajul pare unul real, postează fotografii personale, de la ședințe foto sau împreună cu familia, însă prima fotografie publicată datează din 28 decembrie 2022.

Mega-anchetă a Parchetului General după ce aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești / Ar fi folosit inclusiv numele unor soldați ucraineni morți pe câmpul de luptă – surse (G4Media) - A fost publicată ordinea pe buletinul de vot a celor 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei (Adevărul) - Cine conduce Poliția Locală din București: personaje care au fost cercetate penal, și-au bătut subalternii, joacă la pariuri și au fost prinși băuți la volan (Libertatea) 

Opinie: România în fața unui mare conflict de lungă durată? (DW)

CSAT a discutat ieri despre posibilitatea unui război „în apropierea granițelor”, despre nevoia investițiilor în industria de apărare, despre creșterea numărului de militari și despre riscurile care urmează. Nu s-a pomenit niciun cuvânt despre inamic.

„Statul român trebuie să fie pregătit pentru gestionarea riscurilor unui conflict armat de amploare, de lungă durată, în apropierea granițelor”, aceasta e una din concluziile ședinței de ieri a Consiliului Suprem de Apărare a Țării .

Ceea ce poate însemna că pacea ruso-ucraineană pe care o negociază SUA și UE cu Rusia și Ucraina e ceva mai degrabă iluzoriu, decât realizabil în opinia Bucureștiului și că, în eventualitatea prelungirii conflictului, România ar putea deveni parte a războiului. Așa s-ar explica o altă concluzie, prin care CSAT precizează că România trebuie „să-și întărească reziliența națională”, altfel spus țarii i s-ar putea cere să reziste la anumite șocuri pentru care nu e încă suficient de pregătită. De aceea ar fi nevoie de „creşterea numărului de  militari activi și de rezerviști bine pregătiți”, de „creșterea capacității de luptă a Armatei”, de „accelerarea revitalizării industriei naționale de apărare”. Inamicul de care trebuie să se apere țara nu e pomenit în rezumatul făcut de Palatul Cotroceni după ședința CSAT, ca și cum nevoia de apărare, deși urgentă, ar fi abstractă, comentează jurnalista DW Sabina Fati.

Deci, nimic despre Rusia, cu toate că ieri s-a împlinit un an de la primul tur al prezidențialelor în urma cărora candidatul Moscovei, Călin Georgescu a ieșit pe primul loc prin multe artificii virtuale, dar și fără opoziția specialiștilor români din instituțiile care se ocupă cu securitatea națională. Nici la această ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării serviciile secrete nu au venit cu vreun raport, nici de această dată nu s-a discutat cum a fost posibil, cine e de vină și cum ar trebui, poate, reformate aceste structuri de intelligence.

Poate că la prezentarea Strategiei Naționale de Apărare a Țării în Parlament, unde urmează să fie adoptată, Nicușor Dan va spune mai multe despre riscurile și vulnerabilitățile cărora trebuie să le facă față România și despre cum reușește Rusia să rămână un actor ascuns în politica autohtonă, mai scrie corespondenta DW la București.

Mega-anchetă a Parchetului General după ce aproape 300 de oligarhi și infractori ruși ar fi obținut ilegal documente de identitate românești / Ar fi folosit inclusiv numele unor soldați ucraineni morți pe câmpul de luptă – surse (G4Media)

Circa 300 de cetățeni ruși au obținut, în perioada recentă, documente de identitate românești în mod fraudulos, situație care face obiectul unei anchete ample a Parchetului General, a declarat o sursă din cadrul Poliției de Frontieră pentru G4Media.ro. Informația este confirmată de portalul instanțelor de judecată unde, în acest an, Direcția Locală de Evidența Persoanelor Sector 6 a cerut judecătorilor să anuleze certificate de naștere românești eliberate pe numele a zeci de cetățeni din Rusia care au depus la ghișee documente de identitate false.

În parte infractori periculoși sau oligarhi conectați la interesele Kremlinului și puși pe lista sancțiunilor de către țări din Occident, acești ruși ar fi fost dați recent în consemn la Poliția de Frontieră. Conform informațiilor G4Media.ro, cei mai mulți dintre cei luați în vizor de autoritățile române au folosit certificate de cetățenie false, presupus eliberate de consulate ale României peste hotare, pe baza cărora au primit, apoi, din partea autorităților din România buletine și pașapoarte care le-au permis să călătorească liber în statele Uniunii Europene.

Există, însă, și aproape 20 de cazuri în care cetățeni ruși ar fi primit din partea autorităților noastre buletine și pașapoarte românești prezentând în cadrul procedurii de redobândire a cetățeniei române identitatea unor soldați ucraineni care au murit pe câmpul de luptă după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, mai susține sursa G4Media.ro. Este cazul unui traficant de droguri dat în urmărire generală de justiția rusească și care a fugit în Spania.

Sursa G4Media.ro a mai dezvăluit că acest fenomen este rezultatul acțiunilor unor rețele transfrontaliere care, pe lângă mita oferită unor funcționari publici, au profitat de vulnerabilități în legislație și de lipsa unei centralizări de informații-cheie legate de eliberarea de documente de către autorități.      

De la horă cu alegătorii la inaugurare de străzi: cum încearcă candidații să atragă atenția în campania pentru București (Adevărul)

Principalii candidați la Primăria Capitalei au dat startul campaniei în moduri diferite, atât în teren, cât și pe rețelele de socializare, unde mesajele și stilul de promovare variază semnificativ. În timp ce unii deschid noi străzi, alții lipesc afișe cu voluntarii sau fac hore cu alegătorii.

Între timp a fost publicată ordinea pe buletinul de vot a celor 17 candidați la alegerile pentru Primăria Capitalei.

Poziţia nr. 1 - Drulă Cătălin - Uniunea Salvaţi România

Poziţia nr. 2 - Băluţă Daniel - Partidul Social Democrat;

Poziţia nr. 4 - Ciucu Ciprian - Partidul Naţional Liberal;

Poziţia nr. 5 - Ciceală Ana-Maria - Sănătate Educaţie Natură Sustenabilitate;

Poziţia nr. 11 - Alexandrescu Anca-Nicoleta - alianța electorală „Dreptate pentru Bucureşti” dintre Alianța pentru Unirea Românilor şi Partidul Naţional Tărănesc Creştin Democrat.

Lista integrală în Adevărul.

Cine conduce Poliția Locală din București: personaje care au fost cercetate penal, și-au bătut subalternii, joacă la pariuri și au fost prinși băuți la volan (Libertatea) 

Poliția Locală s-a înființat printr-o lege adoptată de Parlament în anul 2010. Practic a fost reorganizată fosta Poliție Comunitară care, la rândul ei, se formase în anul 2004 din vechiul Corp al Gardienilor Publici.

Considerată de unii cea mai inutilă instituție, iar de alții foarte ineficientă, Poliția Locală a devenit un fel de depozit cu personaje care, din anumite motive, par numite pe alte criterii decât cele de performanță. 

Cert este că, în prezent, polițiile locale din București sunt conduse în general de personaje care au fost cercetate penal, atinse de viciul jocurilor de noroc sau al băuturii, scrie Libertatea.