Revista presei românești

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews) - Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia) - Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul) - De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul)

VIDEO Virale făcute cu AI instigă la revoltă socială pe Facebook și ventilează retorică rusă, într-un context politic și economic dificil în România: 4,5 milioane de vizualizări în patru zile, zeci de mii de distribuiri (G4Media)

O serie de videoclipuri făcute cu inteligența artificială (AI), care instigă la revoltă socială și ventilează retorică rusă, au explodat pe Facebook peste weekend, de la câteva sute la mii sau zeci de mii de distribuiri, și de la câteva mii de reacții la peste 80.000 într-unul din cazuri. În total, 6 videoclipuri depășesc 4,5 milioane de vizualizări în doar patru zile (joi-duminică).

Clipurile au fost publicate pe contul Marilena Charkaoui, cu peste 14.000 de urmăritori, considerată de Facebook ”creator digital” , cu diferite narațiuni sau retorică folosită de partidele extremiste pro-ruse sau care inflamează societatea ori pot stârni animozități între diferite categorii sociale.

Clipurile sunt realizate cu AI, iar acest lucru se poate observa cu lejeritate din postura nenaturală a ochilor personajelor, din neconcordanța cuvintelor rostite în raport cu mișcarea buzelor, din aspectul nenatural al luminilor și imaginilor sau, în unele situații, din postura nepotrivită a corpurilor ori din nesincronizarea vocilor cu mimica feței.

Ba mai mult, într-unul din clipurile recente, un ”tânăr” spune ”chiar dacă nu sunt real, mesajul e important”. Cu toate acestea, în mii de comentarii lăsate de utilizatori la postările menționate mulți dintre aceștia nu percep videoclipurile ca fiind false și se alătură emoțional personajelor din clipuri, scrie G4Media.

Videoclipurile sunt foarte scurte, dar cu impact puternic, vocile personajelor sunt de cele mai multe ori agresive, stridente, înflăcărate, iar mesajele sunt clare și transmise frontal, în cuvinte puține.

Realizarea și rostogolirea pe Facebook a acestor videoclipuri au loc într-un context social, politic și economic dificil și tensionat în România, din cauza măsurilor de austeritate menite să reducă deficitul economic al României, produs de fosta guvernare PSD.

Noua Strategie Națională de Apărare a Țării și propunerea SAFE, pe masa CSAT, în ședința de luni (HotNews)

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se reuneşte, luni, de la ora 12.00. Pe ordinea de zi se află Strategia Națională de Apărare a Țării, care trebuie să fie analizată și avizată de CSAT și riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa României. De asemenea, se va discuta despre proiectele pe care România vrea să le includă în Programul SAFE.

Pe larg, pe pagina HotNews.

Săptămână crucială pentru fondurile europene. Miză de 800 de milioane de euro din PNRR (Economedia)

Guvernul trebuie să rezolve până la finalul acestei săptămâni, adică până pe 28 noiembrie, trei jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu o miză importantă din punct de vedere al reformei, dar și cu o miză financiară: 800 de milioane de euro bani europeni, informează Economedia.

Cel mai important jalon este reforma pensiilor speciale ale magistraților, o reformă cheie care va rezolva pe termen lung o problemă structurală pentru România: echilibrarea și sustenabilitatea unui sistem de pensii speciale prin care magistrații români ajunseseră la unele dintre cele mai mari pensii comparativ cu colegii europeni.

Jalonul are o valoare de 231 de milioane de euro.

Un alt jalon important rămas restant este operaționalizarea AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro.

Selecția conducerii instituției trebuie să fie complet finalizată până pe 28 noiembrie, pentru ca România să poată primi 330 de milioane de euro din PNRR.

Cel de-al treilea jalon neîndeplinit de România este reforma guvernanței companiilor din subordinea Ministerului Energiei, cu o valoare de 227 milioane euro.

Un număr de 13 companii din energie trebuiau să rezolve problemele cu alegerea șefilor.

Nu este clar, însă, numărul companiilor pentru care autoritățile vor încheia procedurile până la finalul săptămânii.

 

Peste 100 de aleși, fără CV la vedere. Printre ei și Bolojan (Cotidianul)

Un document obligatoriu în aproape orice proces de angajare a devenit, pentru mulți dintre aleșii României, opțional. 

Din cei 469 de parlamentari, 103 nu au publicat CV-ul pe site-urile Camerei Deputaților și Senatului, arată o inventariere realizată de Cotidianul. Adică peste 20% dintre ei. De menționat că USR este singurul partid ai cărui aleși au publice CV-urile atât la Cameră, cât și la Senat. În paralel, un proiect legislativ care ar obliga primarii, miniștrii, parlamentarii și aleșii locali să își facă publice CV-urile este blocat în Camera Deputaților. Inițiatorul legii, deputatul PNL Gigel Știrbu, dă vina pe PSD pentru întârzieri.

De ce fug de acasă copiii românilor. Care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment (Adevărul)

Aproape 10.000 de copii fug de acasă, anual, în România. În ultimii 6 ani, numărul lor aproape s-a triplat. Specialiștii trag un semnal de alarmă și spun că acești copii ajung să părăsească familia din motive multiple, de la cele aparent inofensive până la abuzuri grave ținute sub tăcere.

Vedeți în Adevărul care sunt procedurile și ce ar trebui să facă părinții când se întâmplă un astfel de eveniment.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul) - Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW) - AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop)

Ce ascunde mesajul schizofrenic al lui Sorin Grindeanu? Incapacitatea PSD (SpotMedia)

Se anunță reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal în fiecare minister, care poate fi făcută oricum, nu numai prin reducerea salariilor, ci și prin restructurări, concedieri, diminuarea sporurilor și a bonusurilor, iar Sorin Grindeanu vine în fața camerelor TV și face un întreg spectacol că nu e de acord cu tăierea salariilor.

PSD e singurul partid din coaliție care are un comportament schizofrenic, e de acord cu măsurile de reducere a deficitului în ședințele coaliției, în timp ce în fața publicului protestează violent la adresa lor.

Pentru a afla de ce se întâmplă acest lucru SpotMedia a stat de vorbă cu politologul Costin Ciobanu, cercetător științific la Universitatea Aarhus, Danemarca, iar el a spus: “România trece printr-o perioadă economică dificilă, fiind pentru prima dată în istorie când PSD e la guvernare și trebuie să ia măsuri nepopulare”.

“PSD nu s-a aflat până acum în situația de a lua decizii care duc la austeritate. În același timp, știm că măsurile de austeritate, în general, afectează votanții cu posibilități materiale reduse”, a declarat politologul pentru Spotmedia.ro. 

“Măsurile de austeritate sunt un pericol pentru electoratul social-democrat, mai ales că PSD are acum această amenințare și din partea AUR. Partidul se află, într-adevăr, într-o poziție incomodă. Pe de-o parte, este la guvernare și a girat într-o formă sau alta deciziile luate până acum, pe de altă parte, are această amenințare electorală că reformele îi afectează susținerea publică. Așa că adoptă o poziționare ambiguă, care, în realitate, e una strategică”, a explicat expertul Costin Ciobanu.

România are un război la ușă, dar cochetează cu ideea de a-și decima armata. General: „E o tâmpenie, ne face vulnerabili în fața Rusiei” (Adevărul)

Intenția guvernului de reducere a bugetelor pentru cheltuielile de personal, după ce inițial în spațiul public s-a vorbit și despre reduceri salariale și chiar disponibilizări, este criticată de experți. În ziarul Adevărul, generalul (r) Dan Grecu, șeful generalilor în rezervă, și chestorul Lucian Guran, fost șef al Poliției Capitalei, avertizează că dacă vor fi luate aceste măsuri, România va fi mai puțin sigură și în fața unui invadator, dar și în fața infractorilor de toate felurile.

Opinie: Puterea din umbră a magistraților (DW)

România e în mare criză de timp, fiindcă întregul proces de intrare în vigoare a Legii pensiilor magistraților trebuie finalizat până pe 28 noiembrie, termenul maximalist oferit de Comisia Europeană pentru a elibera tranșa de peste 230 de milioane de euro României (din PNRR-Programul Național deRedresare și Reziliență). Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru a declarat ieri că termenul de 28 noiembrie nu poate fi prelungit, dar că totul ar putea fi gata la vreme dacă CSM dă avizul imediat, fără să mai tragă de timp. Vicepreședintele CSM a precizat, însă, că e nevoie de timp pentru a analiza proiectul, chiar dacă nu are modificări majore.

Acum o lună, 5 dintre cei 9 judecători CCR au votat pentru respingerea proiectului care fusese reclamat de Înalta Curte. 3 dintre cei 5 care au susținut interesele magistraților provin din această castă și au fost numiți de PSD (Cristian Deliorga, fost procuror apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost prim-adjunct al procurorului general). Lor li s-au alăturat Mihai Busuioc, propus de PSD, fost șef al Curții de Conturi și Mihaela Ciochină, fostă consilieră prezidențială sub Klaus Iohannis.

Dacă Înalta Curte reclamă din nou legea la CCR e posibil ca social-democrații să-l îndemne pe ultimul lor numit, Mihai Busuioc să voteze alături de judecătorii care vor să treacă proiectul guvernului Bolojan. Unele surse avizate susțin că și Mihaela Ciochină ar trece de partea bună a votului, dar deocamdată totul e relativ. 

Pentru diseară se anunță proteste împotriva magistraților în toată țara sub sloganul „Vrem drepturi egale, fără pensii speciale!”. 

Se vor mai bate magistrații acum pentru bani mai mulți sau au înțeles că nu e un moment bun pentru astfel de extravaganțe, când peste tot se fac concedieri, iar inflația a crescut cu 10% și majoritatea oamenilor au mai puțini bani?  Vor juca, măcar pentru o perioadă, reținerea, în speranța că legile sunt vremelnice și pot fi schimbate? Sau vor insista până când protestele vor crește atât de mult încât magistrații cu bun simț se vor desolidariza de cei lacomi?

Deocamdată, la Înalta Curte tendința e să meargă până în pânzele albe, comentează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW la București. 

AUR pentru Realitatea: George Simion a dat un milion de euro pentru o zi de promovare și aproape jumătate pentru o emisiune cu Anca Alexandrescu, dar fără el (Snoop)

Facturile de promovare ale AUR pe Realitatea TV au fost considerate neconforme cu legea de către Autoritatea Electorală Permanentă, care a decis să nu ramburseze partidului peste 17 milioane de lei. O sesizare pe această temă a fost trimisă de AEP la Parchet, potrivit informațiilor obținute de Snoop.ro.

Din cele 69 de milioane de lei cheltuite de George Simion în campania electorală prezidențială din primăvara lui 2025, 23,4 milioane de lei au ajuns la postul de televiziune Realitatea Plus. Din acestea din urmă, AEP a decis să recunoască doar 6 milioane de lei drept cheltuieli legale.

AUR a pierdut, în două campanii, aproape 10 milioane de euro.

Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul) - Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea) - „Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul)

Un fost șef CCR demontează noua reformă a pensiilor magistraților: „Nu vor să rezolve problema. Soluția e o lege făcută cu bună credință” (Adevărul)

Specialiștii în drept constituțional consultați de „Adevărul” analizează șansele ca propunerile de reformă a pensiilor speciale ale magistraților  să fie validate de Curtea Constituțională.

Coaliția de guvernare a decis ca pensia magistraților să fie 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție către vârsta de pensionare de 65 de ani se va face treptat în 15 ani, față de 10 ani în proiectul anterior.

Întrebat dacă, în această variantă, reforma pensiilor magistraților va fi validată de CCR, astfel încât România să se achite de obligațiile asumate prin PNRR, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader a afirmat că valoarea juridică a Constituției este mai presus de orice.

„Obligațiile pe care și le-a asumat România în fața UE și le-a stabilit prin PNRR nu sunt de natură să treacă peste valoarea juridică a Constituției. Iar bugetul nu se redresează prin reforma pensiilor magistraților, care au fost stabilite la nivelul actual tocmai pentru a compensa restricțiile impuse breslei. Rămâne de văzut dacă CCR va considera constituționale prevederile potrivit cărora magistrații vor avea pensii la nivelul a 70% din salariul net, iar creșterea vârstei de pensionare se va face etapizat pe o perioadă de 15 ani. Rămâne la aprecierea CCR, dacă va păstra decizia pe care a luat-o pe fond”, a declarat Tudorel Toader pentru „Adevărul”.

La rândul său, Augustin Zegrean, fost președinte al CCR a declarat pentru „Adevărul” că nu e nimic rezonabil în propunerea actuală de reformă în contextul obligațiilor asumate prin PNRR. Acesta însă arată care ar putea fi soluțiile pentru pensiile speciale ale magistraților.

„Personal, cred că nu vor să rezolve problema pensiilor magistraților. Soluția este ca Parlamentul să facă legile, dar cu bună credință, și n-ar mai fi atacate la CCR. Legile sunt scrise de oameni și pot fi abrogate. Ori noi prorogăm aplicarea legilor”, a declarat fostul președinte al CCR pentru „Adevărul”.

EXCLUSIV Curtea de Justiție a UE a stabilit: salariile și pensiile magistraților trebuie să fie mari, dar corelate cu salariul mediu din România (G4Media)

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a dat acum șase luni o hotărâre care are darul să clarifice raportul dintre conceptul e independență a Justiției și nivelul de remunerare a magistraților pe care o țară îl practică – atât în ceea ce privește salariile, cât și pensiile, informează G4Media.

Decizia este cu atât mai importantă pentru România cu cât această dilemă a declanșat un veritabil război între Guvernul României și reprezentanții puterii judecătorești: Guvernul intenționează să reducă pensiile de serviciu ale magistraților, iar magistrații susțin că această măsură subminează independența Justiției.

Dosarul judecat de instanța de la Luxembourg și-a avut originea tot în România. Șase magistrați pensionari au dat în judecată statul român, la Tribunalul București, și au cerut să li se plătească așa numita „primă de pensionare”, reprezentând șapte salarii brute, și pe care nu o primiseră în momentul pensionării, suspendată de guvernul Boc în 2010...

În dosarul pe care l-a avut de judecat, Curtea de Justiție a UE a constatat că nivelul de salarizare a unui judecător la început de carieră este de 2,9 ori mai mare decât salariul mediu brut la nivel național, iar a unui judecător de la instanța supremă este de 5,8 mai mare. Ceea ce a determinat instanța europeană să concluzioneze că „remunerarea judecătorilor români rămâne în concordanță cu importanța funcțiilor pe care aceștia le exercită”.

Ilie Bolojan spune că măsurile de austeritate luate până acum funcționează, iar țara e pe calea cea bună. Ce i-au răspuns românii (Libertatea)

Premierul Ilie Bolojan a transmis, miercuri, pe pagina sa de Facebook, că măsurile de austeritate luate până acum funcţionează. Acesta a precizat că veniturile bugetare cresc, cheltuielile scad, iar România se află pe calea cea bună. 

„Cu toate greutățile, am deblocat și renegociat fondurile europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie–iunie s-au făcut plăți de 2,62 miliarde euro, iar în perioada iulie–septembrie s-au plătit 1,45 miliarde euro.

Față de momentul instalării guvernului, ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% astăzi. Față de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pe toate maturitățile și în toate monedele, ceea ce reflectă încrederea crescută a piețelor în măsurile luate și în stabilitatea economiei”, a scris Ilie Bolojan.

Libertatea a consemnat câteva reacții.

„Mai este mult de lucru pe partea de reducere de cheltuieli. Momentan doar populația duce greul.”

Iar un altul a scris că premierul Bolojan, a livrat  în Parlament cea mai dură lovitură dată clasei mijlocii din ultimii 30 de ani. 

„Domnule Bolojan, ai candidat cu sloganul „tăiem risipa, nu din buzunarul românilor”. Ieri ai tăiat direct din buzunarul a milioane de români care muncesc pe cont propriu sau în privat. Felicitări! Ai reușit în 5 luni să faci ce n-a reușit nici Dragnea, nici Cîțu, nici Ciolacu: să convingi o generație întreagă că în România munca cinstită și calificată nu mai are rost.”

„Modificările care intră în vigoare ne vor duce direct în top”. Un sociolog atrage atenția că România va fi lider acolo unde nimeni nu vrea (Adevărul)

Majorarea impozitelor pe case și mașini va fi percepută de români ca un adevărat șoc, avertizează sociologul Vladimir Ionaș. Cel mai probabil, acest lucru nu va face decât să crească și mai mult AUR și celelalte partide din opoziție, în timp ce populația va deveni tot mai ostilă coaliției aflate la guvernare.

România va avea din 2026 impozite mai mari pentru proprietățile și pentru autoturisme. Măsura, care este una extrem de nepopulară, se înscrie în cadrul unui plan mai complex al Executivului, prin care fiscalitatea crește în etape.

Chiar dacă în prezent România are un impozit pe locuințe ceva mai mic ca Polonia sau alte țări, schimbarea modalități de calcul va schimba diametral situația. Într-o postare pe Facebook, Vladimir Ionaș arată că, începând din ianuarie 2026, România va deveni lider regional în această privință, impozitele pe proprietățile imobiliare urmând să fie mai mari ca în Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia.

Pe larg în ziar.

Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com) - Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul) - „Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne)

Adevăratul motiv pentru care Nicușor Dan l-a demis pe Ludovic Orban de la Cotroceni / Unde a greșit, totuși, președintele (G4Media)

Toate informațiile obținute de G4Media.ro indică faptul că fostul premier și lider PNL Ludovic Orban și-a depășit constant limitele mandatului de consilier prezidențial implicându-se direct în jocuri politice peste capul președintelui Nicușor Dan. Acestea au fost motivele care au stat la baza demiterii sale din echipa de la Cotroceni.

Picătura care a umplut paharul ar fi fost acuzația formulată de Orban la adresa USR că se folosește incorect în campania electorală de imaginea președintelui Dan. Declarația l-ar fi iritat pe șeful statului, care i-ar fi comunicat că așa nu se mai poate.

Dar înainte de acest episod, Ludovic Orban și-a luat libertatea de a se pronunța public pe o serie de teme importante, de a ataca PSD pentru diverse decizii sau de a se implica în jocurile interne din PNL. Supra-expunerea fostului consilier prezidențial Orban în media în luna petrecută la Cotroceni este evidentă la o simplă căutare pe net.

Toate aceste ieșiri fără mandat prezidențial ar fi periclitat stabilitatea coaliției și l-ar fi pus pe șeful statului în situații incomode în fața partenerilor de coaliție. Prin urmare, șeful statului a decis să pună punct colaborării cu consilierul său pe politică internă. Comunicatul oficial vorbește despre o despărțire în termeni amiabili.

În realitate, nu este nici pe departe o despărțire elegantă. Președintele Nicușor Dan îi datorează aproape totul lui Ludovic Orban: și primul mandat de primar General, dar și câștigarea alegerilor prezidențiale.

Nu-i poți spune lui Orban când să tacă, când să vorbească, ce să spună și ce să nu spună. Apoi, experiența sa politică vastă îl face extrem de util mai ales în relația cu Parlamentul. Sunt puțini în politica internă care să stăpânească bine jocurile de culise, mecanismele parlamentare și sforăriile politice. Orban se numără printre ei.

Pe cine sa va baza Nicușor Dan, care nu are un partid în spate, în cazul unei eventuale acțiuni de suspendare inițiate de AUR anul viitor?

Totuși, când relația președinte-consilier nu mai funcționează, cea mai proastă soluție este o despărțire abruptă. Președintele transmite că nu pune preț pe colaboratorii săi cei mai apropiați și că se debarasează de ei la prima criză, ca de o haină veche. A nu răsplăti loialitățile politice este un semnal greșit pentru orice șef de stat. La acest nivel, lupii singuratici nu rezistă prea mult, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă.

Interdicția cumulului pensie-salariu la stat, singura măsură care aduce cât de cât a reformă în pachetul 3. „Încă aștept măsurile de eficientizare a aparatului de stat” (Ziare.com)

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunţat că săptămâna viitoare va fi făcut public cel de al treilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, cel care vizează administraţia locală şi centrală, unde se vor face reduceri de personal şi de cheltuieli.În ceea ce priveşte administraţia locală, reducerile de personal se vor face însă gradual, așa cum Ziare.com a arătat, așa că singura măsură care aduce cât de cât a reformă în acest pachet va fi cea a interdicției cumulului pensiei cu salariul la stat, după cum a explicat și consultantul de business Bogdan Mugescu pentru Ziare.com. 

„Este un aspect important. Sunt de acord să avem limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat, pentru că deși toată lumea care se așteaptă la o pensie spune că a contribuit și trebuie să primească o pensie, odată ce se atinge vârsta de pensionare în funcție de criterii, de domeniu, de vechime etc., ar trebui să te retragi, sau să continui activitatea și să primești un salariu, nu ambele”, arată acesta, care mai adaugă totodată că încă așteaptă măsurile promise de eficientizare a aparatului de stat.

Cumulul salariului cu o pensie de numai 15% se va aplica și pentru profesorii și medicii care vor continua să lucreze și să ia pensie, anunță ministrul Muncii. „Tăierile nu sunt nici ideea mea, nici a PSD” (HotNews)

Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat marți seară, la Antena 3, că proiectul Guvernului privind cumulul pensiei cu salariul, proiect prin care cuantumul pensiei va fi limitat la 15% pentru bugetarii care-și continuă activitatea, va viza toate categoriile de bugetari, inclusiv medicii și profesorii.

„Acest proiect se referă la toate categoriile de pensii, indiferent dacă este vorba despre cele care au exclusiv contributivitate, cele care sunt și cu o parte de la bugetul de stat, pensionări anticipate ș.a.m.d. Este extrem de important să avem maximă prudență cu o astfel de reglementare pentru că au mai fost cazuri în care tema cumulului pensiei cu salariu a mai fost întoarsă de Curtea Constituțională”, a declarat ministrul Muncii, citat de Hotnews.

Peste 70% dintre bugetari se plâng de salarii mici. Ce venituri au și ce își doresc de la sistem (Adevărul)

Foarte puțin bugetari au salarii mai mici de 3.000 de lei net, majoritatea având venituri care depășesc cu mult salariul minim pe economie, potrivit unui studiu de specialitate.

Distribuția veniturilor lunare arată o polarizare moderată, cu concentrarea cea mai mare în intervalul 5.000–7.000 lei net.

Peste 33% dintre bugetari lucrează de peste 15 ani în aceeași instituție, 8,2% de 11-15 ani, 17,6% de 7-10 ani, 18,4% de 1-3 ani, 15% de 4-6 ani, 7,5% mai puțin de un an.

„Administrația publică din România rămâne un mediu stabil, cu un nucleu consistent de angajați cu vechime mare. Peste o treime dintre respondenți lucrează de mai bine de 15 ani în aceeași instituție, ceea ce arată loialitate și experiență acumulată, dar și o nevoie crescută de modernizare și motivare pentru noile generații care intră în sistem”, a declarat Bogdan-Costin Fârșirotu, președinte al Centrului de Formare APSAP.

Respondenții se remarcă printr-un nivel ridicat de pregătire academică: aproape jumătate dintre angajații la stat, mai exact 49%, au absolvit un program de masterat, ceea ce confirmă tendința de profesionalizare a resurselor umane din sectorul public.

Totodată, 41% dețin o diplomă de licență, în timp ce 6,7% au finalizat doar studii medii, iar 3,7% au urmat studii doctorale, ceea ce indică o proporție semnificativă de specialiști cu formare avansată în instituțiile publice.

Pe larg, în Adevărul.

Enrico Letta, fost premier al Italiei, omul ales să caute idei pentru ca UE să aibă un viitor, a pledat pentru o piaţă unică europeană în energie, telecom şi servicii financiare în faţa a 1.000 de invitaţi la Gala ZF

Europa, lumea occidentală – încotro? Care sunt marile semne de întrebare privind modelul economic european? Cum poate România să îşi regăsească creşterea economică? Cum poate deveni România mai antreprenorială şi mai capitalistă – a fost tema galei ZF de anul acesta.

Europa se află în faţa unui test de maturitate econo­mi­că fără precedent, iar miza nu mai este doar competiti­vi­tatea, ci însăşi capacitatea continentului de a rămâne relevant într-o lume dominată de blocuri economice gi­gan­tice. Acesta este avertismentul lui Enrico Letta, fost premier al Italiei şi au­tor al unuia dintre cele două rapoarte stra­tegice comandate de instituţiile europene pentru a diagnostica stagnarea UE.

Invitat special la Gala ZF 2025, Letta a vorbit despre marea problemă europea­nă: scalarea şi despre consecinţele directe ale fragmentării pieţelor de telecom, energie şi financiare – o fragmentare care „trimite capital şi joburi în afara Europei“ şi riscă să transforme UE într-o „colonie economică“.

Într-un discurs pentru adâncirea in­tegrării europene, Letta a explicat cum de­ci­zii vechi de decenii ţin economiile euro­pene captive în logici naţionale care nu mai corespund realităţilor globale.

VLAH, primul vehicul blindat 4×4 „Made in România” – dezvoltat de compania românească BlueSpace Technology, la Moreni (CursDeGuvernare)

Prototipul VLAH (Vehicul de luptă autonom hidramat), dezvoltat de compania BlueSpace Technology, urmează a fi prezentat public la jumătatea lunii decembrie, informează CursDeGuvernare.

VLAH este primul blindat 4×4 românesc, produs la Uzina Automecanică Moreni, în cadrul unui parteneriat public-privat.

Vehiculul are o greutate de 10 tone și este primul proiectat şi dezvoltat în totalitate în ţara noastră.

Demarat în anul 2022, VLAH va avea prezentarea publică luna viitoare, odată cu finalizarea primei etape a proiectului, adică montarea cabinei, echipamentelor pe șasiu și pornirea motorului.

„Mare cadou în link-ul din BIO”. Cum sunt promovate de către influenceri jocurile de noroc pe social media, cu toate că legea interzice asta (PressOne)

Influencerii din România fac în continuare reclamă la jocuri de noroc pe internet, deși Consiliul Național al Audiovizualului a interzis asocierea persoanelor cu notorietate cu păcănelele.

Cea mai recentă schimbare legislativă în domeniul jocurilor de noroc prevede interzicerea participării vedetelor și influencerilor în reclame la jocuri de noroc.

Cu toate acestea, legea are unele limitări, printre care lipsa unui prag clar prin care este definită notorietatea. 

Astfel, în lipsa unei definiții concrete sau a unui prag clar de urmăritori, influencerii profită și continuă să promoveze direct sau indirect jocuri de noroc, confirmă surse din CNA pentru PressOne.  

Eduard Vasile este un influencer cu jumătate de milion de urmăritori pe TikTok și aproximativ nouă milioane de aprecieri. 

Camuflat sub conținutul de divertisment, Vasile promovează jocuri de noroc prin intermediul unui link de pe profilul său, de unde urmăritorii pot, de exemplu, câștiga rotiri gratuite la un anumit cazino. E doar un studiu de caz: ca el mai sunt mulți alții.

„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul) - SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media) - Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW) - Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews)

Evacuarea de la Plauru și imensa problemă de securitate a României - neîncrederea (SpotMedia)

Autoritățile încearcă să salveze viețile a zeci de locuitori din Delta Dunării, amenințați de posibila explozie a unui vas plin cu gaz lichefiat, atins de dronele Rusiei, dar se lovesc de suspiciunea cetățenilor cărora de trei ani - de la președinte și până la prefecți - li s-a spus că nimic rău nu li se poate întâmpla pentru că suntem în NATO și în Uniunea Europeană.

Rămâne un mister încă de ce liderii politici au proiectat o imagine paralelă cu realitate, pierzând timp prețios în ce privește pregătirea militară, schimbarea legislației și întărirea forțelor de apărare, în condițiile în care Kremlinul nu a fost nici atunci și nu e nici acum deranjat de granițele României, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Criza din Delta Dunării e și un test pentru populație și autorități în ce privește reacția la un pericol iminent, dar și o oportunitate de a crea o legătură între oameni și lideri, o refacere a încrederii, care a fost prima victimă din România a războiului care se desfășoară la graniță.

„România e vulnerabilă!”, avertizează un analist după atacul rusesc în urma căruia două localități din Tulcea au fost evacuate (Adevărul)

Situația critică din județul Tulcea, unde două localități au fost evacuate după ce o navă turcească cu 4.000 de tone de GPL a luat foc în urma unui atac rusesc cu dronă, scoate la iveală vulnerabilități serioase în capacitatea României de a preveni astfel de incidente și de a-și proteja cetățenii, avertizează în ziarul Adevărul analistul Cătălin Done. În acest moment, România are nevoie să își consolideze întreaga infrastructură politică, diplomatică și militată a cooperării regionale, mai spune Done.

„Autoritățile române trebuie să identifice elementele fundamentale ale infrastructurii critice ale statului: frontierele și infrastructurile sensibile, cum sunt navigația fluvială și terminalele cu materiale periculoase; capabilități defensive care, în cazul atacurilor cu drone de mici dimensiuni, rămân insuficiente; coordonarea civil-militară, care funcționează mai mult reactiv decât preventiv; și cooperarea regională, esențială într-o zonă transfrontalieră cu multiple vulnerabilități”, detaliază el.

Incidentul arată și necesitatea unei cooperări regionale intense: frontiera Dunării și zonele industriale și logistice riverane nu pot fi protejate eficient de un singur stat. Parteneriatele cu Ucraina, Moldova și Bulgaria, alături de integrarea în rețele NATO, permit schimb de informații, exerciții comune și un răspuns coordonat, reducând vulnerabilitatea la atacuri hibride și accidente cu impact transfrontalier, mai spune specialistul. 

SURSE Coaliția de guvernare a căzut de acord pe pachetul trei de măsuri și pensiile speciale  (G4Media)

Președintele Nicușor Dan va avea o discuție cu magistrații marți, despre reducerea pensiilor și prelungirea vârstei de pensionare, conform surselor G4Media. De asemenea, coaliția de guvernare întrunită luni a căzut de acord pe pensiile speciale și pe pachetul trei de măsuri pentru redresarea economică, iar reprezentanții partidelor au convenit că vor comunica deciziile marți, conform surselor G4Media. 

Astăzi ar fi ultima negociere între Nicușor Dan, procurori și judecători, într-un dialog la care nu vor participa și liderii coaliției de guvernare. În lipsa unui acord ar urma ca reforma în Justiție să rămână la prima sa formă, cu 10 ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net. Negocierile cu magistrații au loc în plin scandal în Justiție cauzat de discuțiile privind scăderea pensiilor, creșterea vârstei de pensionare a magistraților, dar și a reacțiilor controversate ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) condusă de Lia Savonea care a răspuns tensiunilor din societate cerând și mai mulți bani pentru magistrați. Mai mult, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a alimentat tensiunile în societate după ce i-a făcut plângere penală vicepremierului Oana Gheorghiu, într-o acțiune fără precedent, pentru declarații făcute într-o emisiune de la Digi24 despre pensiile magistraților și copiii care trăiesc în sărăcie. Alți judecători au comparat situația magistraților cu Holocaustului evreilor sau au vorbit de ”execuții publice”. Un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc vineri seară, în fața ÎCCJ. Vezi detalii aici.În ultima perioadă, societatea a asistat la un val de eliberări ale marilor infractori,în timp ce Înalta Curte a cerut, joi, și mai mulți bani pentru magistrați, printr-un acord asumat de Lia Savonea și nu de Adunarea Generală a ÎCCJ.

Analiză: Ce trebuie să facă România să se salveze (DW)

Un raport dat publicității de Fondul Monetar Internațional (FMI) scoate în evidență fragilitatea economică a țării, creșterea lentă care urmează în următorii doi ani, dar și importanța „consolidării fiscale pe care a planificat-o guvernul” pentru perioada 2025-2026.

Documentul nu ezită să amintească și cauzele care au dus la „deteriorarea considerabilă a finanțelor publice din anul 2024”: cheltuielile cu majorarea pensiilor până la 40% și a salariilor din mediul public cu 24%. Aceste excese au fost definite de FMI drept „o reformă costisitoare”.

Una din sugestiile făcute de FMI pentru revenirea țării din criză ține de creșterea forței de muncă. Dacă România ar ajunge la media europeană, PIB ar putea crește cu 6,5%.

După cum rezultă din raportul FMI, dacă România continuă să taie costurile, dar în paralel gândește și strategii sociale, inclusiv de creștere a locurilor de muncă, atunci are șanse de refacere.

Dacă, în schimb, lucrurile stagnează, crește șansa radicalilor populiști la următoarele alegeri, notează Sabina Fati, corespondentă DW. 

Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație (HotNews)

Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd, consideră jurnalistul Cătălin Tolontan. 

Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni.

O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea purtătoarei de cuvânt a Guvernului pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). 

Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public. 

Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește.

Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă?

Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta. 

Numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări. 

Integral, pe pagina HotNews.

Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare) - Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews) - Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul)

Lia Savonea a mers prea departe. Semnalul de la Cotroceni, ultimul avertisment înainte de intrarea pe un drum fără întoarcere (SpotMedia)

Protestul public față de acțiunile judecătoarei Lia Savonea, care a intrat în conflict deschis cu Parlamentul pentru a păstra privilegiile magistraților, anunță apropierea punctului culminat în această confruntare între cele două puteri ale statului – legislativă și judecătorească.

Deși la manifestația de vineri seara care a avut loc în fața Înaltei Curți de Justiție din București au fost sute de oameni, nu mii, un astfel de eveniment e un semnal puternic, scrie jurnalistul SpotMedia Emilian Isăilă.

Contestarea în stradă a magistraților care vor să-și păstreze privilegiile indică o problemă majoră în interiorul profesiei, care o poate compromite, producând efecte negative pentru întreaga societate.

Problema pensiilor speciale ale magistraților a devenit punctul central al reformei statului, unul de care depinde credibilitatea  și supraviețuirea actualei coaliții de guvernare.

Dacă și după noua încercare de rezolvare a problemei de către premierul Bolojan, care a anunțat că săptămâna aceasta va repune în dezbatere un nou proiect de lege pentru rezolvarea pensiilor speciale ale magistraților, problema nu se va rezolva din cauza CSM sau a respingerii legii de către Curtea Constituțională, această dispută nu va dispărea de pe agenda publică, mai mult, se va acutiza.

Modalitatea dură de negociere adoptată de judecătoarea Lia Savonea, care controlează Curțile de Apel din țară și CSM, a izolat-o pe aceasta atât în raport cu clasa politică, dar și cu opinia publică. Nu are niciun fel de aliați în afara unei părți a sistemului judiciar, e adevărat una importantă.

Pentru prima dată, de la cel mai înalt nivel al țării, se vorbește despre modificarea Constituției cu scopul de a șterge toate avantajele speciale legate de pensionarea procurorilor și judecătorilor din România.

Reforma administrației rămâne pentru anii viitori: Pachetul legislativ va fi pus în dezbatere săptămâna viitoare (CursDeGuvernare)

Legislația pentru reformarea administrației, pe care premierul intenționa să o cuprindă în pachetul 2 de măsuri de corecție bugetară, adoptat în luna august, se amână pentru anii viitori, a anunțat Ilie Bolojan.

Mai precis, concedierile de 10% din primării și consilii județene ar putea fi încheiate abia în 2027, nu anul acesta, cum era planul prezentat de premier la numirea sa în funcție.

În varianta ultimă, convenită în opoziție după două luni de negocieri cu PSD, calendarul reformei a fost ajustat în felul următor:

• anul viitor se vor reduce cu 10% cheltuielile cu salariile administrației centrale și locale, printr-un mix ce va fi stabilit independent, de fiecare UAT și minister în parte – venituri reduse combinate cu disponibilizări, în proporțiile considerate optime de fiecare unitate.
• în 2027 se vor face disponibilizări pe schemele de personal ce sunt modificate acum și vor fi prezentate săptămâna viitoare. Reamintim, însă, că în 2027, conform acordului coaliției, postul de premier va fi preluat de un social-democrat.

Citiți mai mult în publicația electronică CursDeGuvernare.

EXCLUSIV. SONDAJ AtlasIntel. Primele mari surprize înaintea alegerilor pentru Primăria Capitalei. Nu Daniel Băluță este pe primul loc (HotNews)

Pe datele din acest moment, se anunță o cursă istorică, fără precedent de strânsă la Primăria Capitalei, conform sondajului AtlasIntel. Nu mai puțin de patru candidați se află grupați pe un segment de 1,3%. Primul dintre acești candidați, cel din frunte, este liberalul Ciprian Ciucu cu 19,2% din intențiile de vot, social-democratul Daniel Băluță e la 18,2%, Cătălin Drulă (USR) - 18,1%, Anca Alexandrescu 17,9%.

Fostă consilieră în CGMB și candidată de mai multe ori la Primăria Sectorului 3 Ana Ciceală este surpriza sondajului AtlasIntel pentru Primăria București: are 7,1% și e propulsată de un public tânăr care a mai produs ceva neașteptat. 

Scorurile candidaților din sondajul AtlasIntel arată și raportul de forțe între curentele puternice din acest moment de pe scena politică.

• Polul de stânga (PSD) – 18,1%
• Polul de centru-dreapta -USR-PNL-independenți – 47%
• Polul suveranist (AUR-POT-Makaveli) – 21,2%

Sondajul de opinie a fost realizat de AtlasIntel pentru HotNews în perioada 12-14 noiembrie 2025, pe un eșantion de 2.429 de persoane. Sondajul a fost realizat prin metoda recrutare digitală aleatorie și are o marjă de eroare de ±2 p.p., la un grad de încredere de 95%.

Dinți scoși cu patentul și tămâieri în loc de tratamente. Disperarea românilor fără acces la stomatolog (Adevărul)

Mulți români ajung să rămână fără dinți din cauza sărăciei, lipsei cabinetelor stomatologice din mediul rural, dar și a unei igiene dentare precare. Conform statisticilor, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la spălat pe dinți. În schimb se folosesc leacuri băbești, arată Adevărul.

Problemele dentare netratate pot agrava diferite afecțiuni de sănătate precum cele cardiace sau digestive. Există, de exemplu, o legătură între inflamația gingiilor și riscul de blocare a arterelor. Tocmai de aceea este importantă o igienă dentară bună dar și controale repetate de prevenție.

Mulți români ajung la medicul stomatolog numai atunci când nu mai suportă durerea și când dinții nu mai pot fi salvați. Dar există situații și mai dramatice în zonele sărace și izolate ale României, în special în mediul rural, unde oamenii nu au acces la servicii stomatologice și nici posibilitatea financiară de a apela la cabinetele private din orașe.

La începutul anului 2025, în județul Botoșani, cel mai nordic din România și considerat drept unul dintre cele mai sărace din țară, în contract cu Casa Județeană de Asigurări erau 37 de cabinete de medicină stomatologică.. 

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia) - EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media) - Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz: 50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12% (CursDeGuvernare) - Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul) - Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW)

Iulian Fota: Cea mai mare problemă a noii strategii de securitate e că nu face referire la o posibilă agresiune militară a Rusiei - Interviu (SpotMedia)

Documentul, care poate fi consultat pe site-ul președinției, consacră termenul de independență solidară, vorbește pe larg despre războiul hibrid și subliniază încă o dată importanța apartenenței României la structurile NATO și Uniunea Europeană. Lipsește prezentarea unei viziuni despre ce se va întâmpla în situația în care țara noastră va fi victima unui atac militar. 

Iulian Fota, expert în probleme de siguranță națională, fost consilier prezidențial, într-o discuție cu Spotmedia.ro, laudă inițiativa lui Nicușor Dan de a pune în dezbatere publică noua strategie națională de securitate a României. E pentru prima dată în istoria recentă când un președinte face un astfel de gest, solicitând opiniei publice reacții și puncte de vedere în raport cu un document vital pentru statul român.

EXCLUSIV Acordul pentru Justiție propus de Înalta Curte a fost asumat de Lia Savonea, nu de Adunarea Generală a judecătorilor supremi (G4Media)

”Acordul pentru justiție și stabilitate instituțională” a fost asumat de către șefa Instanței Supreme, Lia Savonea, nu de către Adunarea generală a judecătorilor ÎCCJ, a confirmat chiar Lia Savonea pentru G4Media.ro.

Documentul, prin care se cer mai mulți bani pentru magistrați, a fost propus de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în contextul întâlnirii de la Palatul Cotroceni dintre magistrați și reprezentanții Executivului și ai Coaliției. Întâlnirea a fost mediată de președintele României, Nicușor Dan.

Șefa ÎCCJ susține că este atributul președintelui Instanței Supreme să reprezinte puterea judecătorească în astfel de contexte de negociere cu celelate puteri ale statului privind chestiuni de ordin financiar în condițiile în care ÎCCJ, nu CSM,  este ordonatorul principal de credite pentru instanțele de judecată.

Se vede o luminiţă: economia României dă primele semne de revenire în ciuda pesimismului cvasitotal. Industria are cea mai bună creştere din ultimul an, iar exporturile cresc (Ziarul Financiar)

În septembrie 2025, producţia industrială a crescut faţă de luna august 2025 cu 1,1%. Faţă de luna septembrie 2024, producţia industrială a fost mai mare cu 2,6%. În primele nouă luni din an, an/an, producţia industrială a scăzut cu 1%. Dar căderea trebuie pusă pe sema seama primelor luni din an. Uşor-uşor, industria care reprezintă 20% din PIB şi-a revenit. Creşterea este timidă, dar nu mai este o scădere.

Datele INS, citate de ZF, arată şi o evoluţie bună a exporturilor. În septembrie 2025, exporturile au crescut cu 9% faţă septembrie 2024. Septembrie a fost cea mai bună lună pentru exporturi din acest an. 

Asta arată că, în ciuda pesimismului general, „Dracul nu e chiar atât de negru”, cum se spune în popor, când poporul vrea să-şi întărească inima.

Dilema investitorului – de ce să alegi România? Studiu de caz compania Aquila: (CursDeGuvernare)

50% din profit îi ia statul român, prin impozite, celui mai mare distribuitor de bunuri român, companie care în Ungaria plătește 9%, iar în R. Moldova 12%.

Atractivitatea României ca destinație investițională este afectată grav de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA).

Exemplul acestei companii arată că gradul ridicat de impozitare din România față de țările din regiune, mult peste cota standard actuală de 16% a impozitării profitului (majorată la 19% din 2026), este cauzat de impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) a companiilor cu afaceri mai mari de 50 de mil. euro, aplicat din 2024 de Guvernul României cu motivul explicit de a bloca ”transferurile de profit ale multinaționalelor”.

Integral pe pagina CursDeGuvernare.

Semnificațiile vizitei noului premier moldovean la București. „Este locul ideal pentru a-și calibra mesajele, prioritățile și tonul" (Adevărul)

Vizita premierului moldovean la București a confirmat orientarea pro-europeană a Chișinăului. Liderii români au reafirmat sprijinul pentru integrarea în UE, energie și infrastructură, iar expertul Nicolae Tibrigan explică în ziarul Adevărul mizele politice, presiunile rusești și vulnerabilitățile Moldovei.

Opinie: Republica Moldova vrea un reactor de la Cernavodă? (DW)

România este și rămâne partenerul strategic și cel mai apropiat susținător al R. Moldova, a spus ieri premierul Ilie Bolojan după discuțiile pe care le-a avut cu noul șef al guvernului de la Chișinău, Alexandru Munteanu.

Șeful cabinetului de la Chișinău și-a început declarațiile de la Palatul Victoria spunând că „Moldova a reușit în acești ani, datorită sprijinului românesc și european, să nu mai depindă de gazul rusesc” și chiar mai mult, R. Moldova „a devenit dintr-un consumator vulnerabil, un partener regional activ” și „un partener cheie” în coridorul vertical de gaze care conectează Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina.

În mod neașteptat, primul-ministru moldovean a declarat că țara sa vrea să ia parte la construcția unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă. Acolo funcționează primele două reactoare, în vreme ce unitățile 3 și 4 sunt în lucru. România a mai discutat serios despre investiții străine la Cernavodă doar cu Beijingul pe vremea când era Victor Ponta Premier, iar ulterior cu Statele Unite despre contrucția unor minireactoare. O investiție a R. Moldova la Cernavodă e însă ceva nou: o formulă prin care cele două state ar putea deveni mai apropiate, prin care R.Moldova ar avea asigurată suficientă energie pentru consumul țării de la un singur reactor. Deocamdată nu e nimic sigur, dar nu există motive pentru respingerea acestei propuneri, cu toate că un risc tot există, dacă la următoarele alegeri, de pildă, ar veni formațiuni pro-ruse la conducerea țării, scrie jurnalista Sabina Fati, corespondenta DW la București.

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva? (DW) - Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews) - Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media)

Analiză: Strategia de Apărare a Țării ne poate salva?

Președintele Nicușor Dan a prezentat ieri Strategia de Apărare a Țării până în 2030, urmând ca documentul să fie adoptat peste două săptămâni în Consiliul Suprem de Apărare a Țării și apoi votat în plenul Parlamentului. Între timp se află în dezbatere publică în așa fel încât să poată fi îmbunătățit.

Rusia rămâne inamicul numărul 1 al țării din exterior, în vreme ce din interior corupția avansează până aproape de masa guvernului, după cum arată ultimele anchete ale DNA, Direcția Națională Anticorupție. În ultimii ani, însă, instituția a fost în adormire, iar recent Înalta Curte a scos nevinovați mai mulți politicieni acuzați de corupție. Nicușor Dan a subliniat că serviciile secrete vor trebui să se implice pentru combaterea fenomenului, dar că ele nu vor interveni deloc pe timpul cercetării penale: „activitatea de cercetare este desfășurată de parchet și judecată de magistrați. Orice interferență este ilegală”.

SRI se va implica în lupta anticorupție, potrivit viitoarei Strategii de Apărare a Țării. Acest serviciu secret a mai făcut-o cu rezultate relative și efecte grele pe termen lung, reamintește jurnalista Sabina Fati.

O serie de riscuri și vulnerabilități din actualul proiect al Strategiei sunt preluate din documentele anterioare, ceea ce demonstrează că unele amenințări, riscuri, vulnerabilități nu doar că nu au fost rezolvate vreodată, dar chiar s-au accentuat: degradarea educației, accesul complicat la serviciile de sănătate, felul defectuos în care funcționează Justiția, modalitatea de apărare a țării în cazul unei invazii, infrastructura virtuală și nu numai.

Cele 40 de pagini ale Strategiei de Apărare sugerează o lume în pragul haosului și o Românie aflată pe marginea prăpastiei care cu greu se va putea salva.

Integral pe pagina DW.

ANALIZĂ Corupția, trecută pe hârtie, dar ignorată în practică. Ce lipsește din Strategia Națională de Apărare (Adevărul)

Noua Strategie Națională de Apărare reprezintă un pas important înainte față de strategiile anterioare, având o structură mai clară și o abordare apropiată de standardele internaționale, însă fără modificări legislative și alocări de fonduri nu va putea fi pus în practică, atrage atenția Profesorul de științe politice Radu Carp.

„Nu este o formă perfectă. Eu compar documentul cu alte strategii elaborate la nivel internațional, cum sunt cele discutate la summiturile de la Davos sau în cadrul Conferinței de Securitate de la München. Totuși, este un pas foarte important înainte față de strategiile anterioare. Structura mi se pare mult mai clară, iar riscurile identificate corespund realităților actuale.

În România nu există, din câte știu, sondaje care să arate cum vede populația principalele amenințări la adresa securității naționale. Ar fi fost util ca strategia să fie prefațată de un astfel de studiu, pentru a vedea în ce măsură documentul reflectă percepțiile publice. De exemplu, nu știm în ce măsură populația consideră ineficiența administrației sau problemele din educație drept riscuri reale, deși acestea sunt menționate ca atare în document. Strategia identifică foarte bine problemele, dar dacă domenii precum educația sau sănătatea continuă să fie subfinanțate, atunci se poate spune că statul își diminuează propriul nivel de securitate. Într-un asemenea context, orice tăiere bugetară în aceste sectoare devine, practic, o vulnerabilitate națională”, a declarat Radu Carp pentru „Adevărul”.

Partidele și președintele, discuții de trei ore cu magistrații, fără niciun rezultat: „Nu am ajuns nici măcar aproape de o înțelegere” (HotNews)

Președintele Nicușor Dan, liderii PSD, PNL, USR și UDMR s-au întâlnit miercuri seară cu reprezentanți ai magistraților, pentru discuții despre legea care le va crește vârsta de pensionare și le va diminua valoarea pensiei, însă nu s-a ajuns la niciun rezultat, conform surselor HotNews din rândul participanților.

Procurorii și judecătorii cer ca perioada de tranziție să crească de la 10 la 20 de ani și să fie majorat și cuantumul pensiei față de varianta din proiectul Guvernului Bolojan, respinsă de CCR.

La discuții au participat reprezentanți ai CSM, ICCJ și ai Ministerului Justiției. Nicușor Dan i-a chemat și pe Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Kelemen Hunor, Dominic Fritz și Varujan Pambuccian, liderii coaliției.

Nesimțirea magistraților de top. Răspunsul lor la reforma pensiilor speciale: vrem și mai mulți bani (G4Media)

În ziua întâlnirii de la Cotroceni cu președintele și cu reprezentanții coaliției, Înalta Curte a cerut public mai mulți bani pentru magistrați. Ați citit bine. După tot scandalul cu pensiile speciale, cu sporurile, cu restanțele, magistrații au mai identificat niște bani numai buni de înhățat. Prin urmare, îi cer fără niciun pic de jenă, comentează jurnalistul G4Media Dan Tăpălagă.

În așa-numitul „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, cere în final alte două privilegii suplimentare:

„Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.

Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.”

Magistrații n-au decât să rezolve cum doresc această situație: printr-o mai justă distribuire a posturilor în sistem, prin informatizare și introducerea noilor tehnologii în redactarea sentințelor (AI) sau cum doresc ei. 

În treacăt fie spus, așa-numitul acord pentru justiție propus de Înalta Curte este plin de lozinci, fraze sforăitoare și principii. Interesant este însă ce lipsește din text.

Orice referire la respectarea deciziilor Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), dacă tot se dau europeni. Asta spune multe despre mentalitatea suveranistă de la Înalta Curte și despre antireformismul care a pus stăpânire pe ea: nimeni nu se bagă în ciorba noastră.

Alte titluri din presa de azi

• Schimbare la Guvern, după întâlnirea dintre Ilie Bolojan și afaceristul Fănel Bogos: STS va înregistra toate întrevederile oficiale (Libertatea)
• Ministrul Energiei: statul trebuie să preia controlul Lukoil România. Ce soluții există și ce fac alte țări (Europa Liberă)
• Dacă tocmai vine gazul din Marea Neagră, de ce OMV Petrom, care va scoate jumătate din el, are planuri de restructurare şi nu de extindere în petrochimie pentru a pune valoare adăugată peste extracţie prin investiţii industriale? (ZF)

În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica) - Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare) - Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews) - John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent

De ce e atâta agitație în jurul Oanei Gheorghiu? (SpotMedia)

De mult n-am mai asistat la o asemenea tulburare în societate ca după sosirea Oanei Gheorghiu, o figură emblematică a societății civile din România, la Palatul Victoria.

Discuțiile și tensiunile din jurul Oanei Gheorghiu ascund o confruntare dură, tenebroasă și secretă care se duce în aceste zile în societatea românească între cercurile de putere pentru resurse și privilegii, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

În opinia sa, Oana Gheorghiu a căzut la mijloc, fiind folosită de unii ca pretext pentru a-l slăbi pe Ilie Bolojan, de alții  care reacționează din frica față de ce reprezintă ea, o altfel de Românie, una ținută departe de puterea politică până acum, iar o altă tabără o atacă pentru că e în plină luptă pentru a-și păstra privilegiile.

Jurnalistul SpotMedia mai scrie că nu știu dacă Ilie Bolojan a numit-o pe Oana Gheorghiu în Guvern, conștient fiind de reacțiile pe care le va provoca, dar a reușit să arate că e un jucător mai puternic și mai abil decât au crezut PSD, CSM și chiar președintele Nicușor Dan. Și-a creat astfel un aliat greu de învins - nemulțumirea opiniei publice care transcende poziționările politice.

În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD. Azi, PSD apără Justiția de cetățeni (Republica)

Dl. Sorin Grindeanu o acuză pe doamna Oana Gheorghiu de „populism grețos” după ce a vorbit de pensiile speciale ale magistraților.

Jurnalistul Florin Negruțiu, fondator Republica, îi întreabă pe magistrații profesioniști și onești: vă place că sunteți „apărați” de cumetrele Savonea și Costache și de verișorul Sorin Grindeanu, cel cu ordonanța 13? Nu conștientizează nimeni cât rău fac acestei profesii astfel de purtători de cuvânt?

În urmă cu 8 ani, cetățenii apărau în stradă Justiția de PSD.

Azi, PSD apără Justiția de cetățeni.

Analiză: Juristocrația un risc pentru România? (DW)

Președintele s-a întâlnit ieri cu liderii coaliției pentru a găsi un numitor comun în privința pensiilor magistraților, într-o ecuație în care se pare că magistrații pun condițiile și politicienii sunt pe cale să le accepte.

Azi,  președintele ar urma să aibă o întrevedere cu șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Nu se vorbește despre o negociere, dar acesta pare să fie sensul întâlnirii.

Surse din zona juridică susțin că Politicul ar fi de acord să le crească pensiile de la 70 la 75% din veniturile nete la momentul pensionării și să mărească perioada de tranziție de la 10 la 15 ani.

Fosta ministră a Justiției, Monica Macovei, îi îndeamnă pe liderii coaliției de guvernământ și pe șeful statului să taie în carne vie, fiindcă într-un stat de drept nimeni nu e mai presus de lege, iar Constituția precizează că „Cetățenii sunt egali in fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări. Nimeni nu este mai presus de lege.”(art. 16). Deci, nici magistrații.

Faptul că președintele, pentru a nu incita spiritele, nu a spus nimic despre pericolul Juristocrației sau puterea magistraților, despre acest precedent în care magistrații cercetează penal un membru al guvernului pentru delict de opinie, sugerează că țara e pe cale să cadă sub autoritarismul magistraților, notează jurnalista Sabina Fati.

În fond, magistrații sunt cei care găsesc căile prin care îi eliberează pe corupții politici, care-i lasă liberi pe soții și partenerii femeilor care devin victimele acestora și care își fac propria lor lege și își acordă sporuri unii altora prin hotărâri judecătorești, ca și cum Executivul și Legislativul nici nu mai există. 

Integral pe pagina DW.

Analist: BNR va menține dobânzile, în așteptarea semnalelor privind evoluția inflației. Scenariile care ar putea grăbi scăderea costurilor de finanțare (CursDeGuvernare)

Economiștii se așteaptă ca Banca Națională a României (BNR) să mențină neschimbate ratele dobânzilor la ședința de politică monetară de miercuri.

Dobânda-cheie este la 6,50% de mai bine de 1 an de zile și guvernatorul BNR Mugur Isărescu a indicat încă din august către ținerea pe loc a dobânzilor prin puseul inflaționist actual, provocat de majorarea de la 1 august a TVA și a accizelor și a taxării capitalului, care se va face efectiv de la 1 ianuarie 2026.  

Vlad Ioniță, economist la Erste și BCR, spune că BNR va revizui din nou în creștere perspectivele privind inflația, după ce rata anuală de creștere a prețurilor de consum a ajuns la 9,9% în august și septembrie, peste estimările BNR din cel mai recent raport trimestrial asupra inflației.

Pe larg pe pagina CursDeGuvernare.

Statul a avut anul trecut 45 de milioane euro de la firme pentru prevenirea dependenței de jocurile de noroc, bani din care a cheltuit 1.600 de euro pe un workshop cu câțiva invitați (HotNews)

În condițiile în care dependența de gambling are cea mai mare rată de sinucidere dintre toate dependențele, numărul tinerilor români tentați de pariuri devine și el tot mai mare, iar sute și sute de siteuri ilegale pot fi accesate online din România, statul nu face aproape nimic pentru prevenirea sau ameliorarea dependenței de jocuri de noroc, dezvăluie GOLAZO.ro, siteul de sport al HotNews. 

În tot mai multe țări ale lumii, dependența îngrijorează guvernele și societățile, care acționează.

La noi, s-a ajuns ca cele mai multe tranzacții online cu cardurile să fie plăți la jocurile de noroc, conform BNR. Acestea sunt condițiile concrete în care statul român strânge zeci de milioane de euro pe un program contra dependenței, intitulat „Joc responsabil”, și nu face nimic pentru oamenii cu adicție.

Un workshop organizat pe 2 august 2024 alături de Centrul Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog și dedicat asistenților sociali, a fost singura investiție a ONJN pe anul trecut, finanțată din fondurile alocate pentru „Joc responsabil”.

Workshopul, care a costat 8.064 de lei, echivalentul a 1.600 de euro, a avut scopul de a-i educa pe asistenții sociali pentru recunoașterea, prevenirea și gestionarea dependenței de jocuri de noroc.

John Malkovich, interviu pentru Libertatea: „Cravata galbenă” prezintă o fațetă diferită a României, cu o cultură bogată, educație și talent

Istoricul Stejărel Olaru a realizat o serie de interviuri în exclusivitate pentru Libertatea cu actorii de calibru internațional din distribuția filmului „Cravata galbenă", povestea extraordinară a legendarului dirijor român Sergiu Celibidache.

John Malkovich, Ben Schnetzer, Sean Bean și Kate Phillips dezvăluie, pe lângă admirația profundă pentru geniul muzical al lui Celibidache, experiența inedită a filmărilor în România. Actorii, unii dintre ei nominalizați la Oscar și laureați cu premii BAFTA, mărturisesc cât de important a fost ca producția să se realizeze „pe pământ românesc” și cum filmul promite să arate lumii o „Românie profundă, cu o cultură bogată”, diferită de clișeele cinematografice.

Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare) - Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul) - Arestați-o! (Republica) - Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica) - Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews)

Justiția face plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile privind pensiile speciale (CursDeGuvernare)

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu pe care o acuză de incitare la ură și violență și de încălcarea independenței justiției și statutului magistraților „a încălcat „într-un mod iresponsabil și populist”.

Incitarea la ură și violență este definită, la articolul 369 din Codul Penal, ca „orice orice act public care îndeamnă la violență, ură sau discriminare împotriva unei persoane sau a unui grup de persoane, bazat pe criterii precum rasă, etnie, naționalitate, religie, gen, orientare sexuală, opinie politică, dizabilitate sau alte criterii similare”.

Pedeapsa prevăzută este de închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. 

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat într-un interviu acordat Digi24 că înţelege dificultatea pe care magistraţii o au în a renunţa la veniturile mari de care beneficiază, dar le transmite acestora că până acum „au fost prinşi într-un Caritas care nu putea să dureze la nesfârşit”.

Pensiile speciale, monedă de schimb pentru voturi. „Frauda” care a adus criza de azi (Adevărul)

„Nu pensiile speciale în particular sunt un Caritas, ci pensiile publice în general sunt un Caritas”, a susținut, pe Facebook și economistul Bogdan Glăvan.

De ce? „Foarte simplu: fiindcă ele nu au la bază un FOND, ci se bazează pe contribuțiile generatiilor viitoare ale unor terți... care pot emigra, pot decide să nu se mai înmulțească, pot decide să se ducă la mănăstire în loc să se angajeze s.a.m.d. - lăsând pensiile în plata în pom.”

Economistul crede că Oana Gheorghiu a folosit o comparație nepotrivită. 

„Fix aceeași teză se poate enunța și referitor la pensiile minerilor și la cele ale profesorilor s.a.m.d. - toate fiind parte a unui sistem tip Caritas. Din acest punct de vedere, nici o pensie sectorială nu este mai brează decât alta.”

Concluzia economistului este că s-a ajuns aici din cauza politicienilor care au vrut să cumpere voturi cu pensii:

„Repet ce am spus mereu: noi suntem în gâlceava asta deoarece statul a încercat să cumpere voturi (pace socială) cu pensii, adică cu vrăjeli. De asta s-au inventat regimuri diferite de pensionare, de asta au ieșit încă din anii 1990 oamenii devreme la pensie, de asta au fost mărite pensiile. Fiindcă resurse prezente nu există. Și atunci politrucii au promis resurse viitoare, adică vrăjeli. Dacă nu se angajau în această fraudă, nu am fi avut azi discuția despre pensii speciale.”

Arestați-o! (Republica)

Arestați-o direct! De ce să mai joace CSM sceneta asta cu reclamația la Parchet?!

Dacă nu “incita” doamna Gheorghiu “la ură” împotriva specialilor din Justiție, toată lumea i-ar fi iubit. Întregul popor și-ar fi adus prinos de recunoștință pentru magistrați, iar pionierii și șoimii patriei ar fi recitat poezii cu tovarășele Savonea și Costache. Oamenii muncii de la orașe și sate ar fi defilat cu portretele judecătorilor CCR în brațe și cu numele Partidului Social Democrat în suflet.

Dacă n-ar fi elemente dușmănoase ca Oana Gheorghiu, România ar ajunge rapid o țară fără borfași, deoarece nimănui nu i s-ar mai permite să-i spună hoțului hoț. Am rezolva astfel definitiv și problema corupților.

Praf pe dosare, reacții furioase la Oana Gheorghiu: bilanțul rușinos al unei caste speciale care nu mai servește societatea (Republica)

Dacă justiția din România ar funcționa, corupția ar fi pedepsită și infractorii n-ar mai fi eliberați pe bază de prescripție pe bandă rulantă, antagonizarea magistraților ar fi problematică și de neînțeles. 

Însă felul în care această castă se opune pierderii privilegiilor, în timp ce nu face nimic pentru a demonstra că există atunci când societatea are nevoie de ea, este de-a dreptul ridicol. Și cumva lucrurile ar trebui să se așeze pe niște limite clare. Pe care statul român trebuie să le seteze cât mai eficient și mai bine, pentru a depăși acest moment complicat. Din care fiecare ar trebui să aibă ceva de învățat. Inclusiv magistrații. 

Ce înseamnă să negociezi cu Mafia: ia tot ce-i oferi și nu dă nimic la schimb. Despre problemele din Justiție (G4Media)

Anul 2018 a fost, probabil, cel mai bun an din istoria Justiției române, din două puncte de vedere.

Primul: în 2018 s-a făcut transferul general al contribuțiilor sociale de la angajator la angajat, astfel încât ceea ce se numește „salariu brut” a căpătat un cu totul alt înțeles economic – dar denumirea i-a rămas intactă. 

Deși salariul net al judecătorilor a rămas în linii mari același, pensiile nete începeau să le fie calculate la 80% din noul „salariu brut”, mult mai mare decât cel vechi. E momentul în care pensiile magistraților au devenit semnificativ mai mari decât salariul net.

Al doilea: Tot în 2018 s-a înființat Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), cunoscută și ca Secția Specială, sub bagheta de ministru a lui Tudorel Toader. Tot atunci, a fost desființat micul serviciu dedicat corupției din magistratură care funcționa în interiorul DNA – și care, de bine, de rău, tot producea 8-10 dosare pe an.

Avem acum tabloul complet cu ce a oferit societatea magistraților: salarii uriașe, pensii colosale și lipsa oricărui mecanism credibil și eficient de prindere și sancționare a celor care vând sentințe la tarabă. S-a creat astfel un sistem ermetic, consolidat metodic, în timp, pus în operă de oameni care au știut bine care le sunt obiectivele și au beneficiat din plin de complicități politice și de decizii mizerabile ale Curții Constituționale. O cazemată.

Dar ce dau magistrații la schimb? Vedem de câteva luni: numeroși infractori și inculpați, cu potenți financiar, primesc achitări și tot felul indulgențe penale, prin sentințe discutabile sau de-a dreptul dubioase. Vedem represalii asupra unor magistrați care nu cântă cum vor cei de la vârful magistraturii. Și mai vedem comunicate de presă pompos-țâfnoase (și pe alocuri mincinoase), în care suntem somați să respectăm Justiția că dacă nu ne ia mama dracului.

Revocarea Liei Savonea de la vârful Instanței Supreme, cerută în stradă. Protest anunțat în fața ÎCCJ. „Venim cu un propriu rechizitoriu” (HotNews)

Mai multe organizații civice, printre care Corupția Ucide, Rezistența, Inițiativa Timișoara și Inițiativa România, organizează un protest vineri, 14 noiembrie, de la ora 18.30, în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cerând revocarea judecătoarei Lia Savonea din funcția de președintă a Instanței Supreme.

Aceștia o acuză pe Lia Savonea că a susținut modificări legislative care au slăbit lupta anticorupție, cum ar fi breșe pentru prescripția rapidă și avantaje pentru politicieni cu dosare grel, a transformat CSM într-un instrument politic, a intimidat și izolat magistrați incomozi, a promovat persoane controversate, în special la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), decizii judiciare extrem de contestate și influențarea completelor în dosare sensibile.

Savonea și-a început mandatul de trei ani în fruntea Înaltei Curți de Casație și Justiție în luna august 2025.

Consiliul Superior al magistraturii este singurul organism care o poate demite.