Revista presei românești

REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews) - Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea) - Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia)

REPORTAJ printre credincioșii care au stat toată ziua la porțile Catedralei Naționale: „Cum s-au făcut invitațiile? Eu n-am știut să cer la preotul meu” / „Pentru suflet nu e prea scump” (HotNews)

După mai bine de 15 ani de lucrări, Catedrala Națională a fost sfințită duminică, 26 octombrie 2025, într-o slujbă condusă de Patriarhul Daniel și de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I. Aproximativ 25.000 de oameni au au venit de dimineață să asiste de afară la slujba la care au participat, printre numeroși oficiali, și președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Majoritatea pelerinilor au stat pe stradă, în afara gardurilor, unde au urmărit ceremonia care a durat mai bine de cinci ore pe două ecrane mari. 

Intrarea s-a făcut doar pe bază de invitație tipărită, cu numele și eparhia trecute clar. Cei care o aveau doar pe telefon nu au putut intra. 

„Cum s-au făcut invitațiile? Că eu n-am știut să cer la preotul meu…”, spune, dezamăgită, o femeie rămasă în afara gardului.

Unii și-au adus scaune pliante, alții s-au așezat pe pături întinse pe iarbă sau direct pe asfalt. Din loc în loc, o maică vindea steaguri tricolore cu 9 lei și buchete mari de busuioc legate cu panglică, la 35 de lei.

Doamna Marcela Trișan, 69 de ani, pensionară, a făcut drumul din Cluj cu un grup organizat de biserica la care merge. 

Întrebată ce părere are despre costurile ridicate, de peste 270 de milioane de euro, femeia spune simplu: „Pentru suflet nu cred că e prea scump. Dacă oamenii reușesc să vină, să se reculeagă și să-și schimbe un pic percepția despre lume și să devenim mai buni, nu cred că e mult”.

Citiți reportajul pe pagina Hotnews.

Câți bani publici a înghițit Catedrala? (Să fie lumină)

Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a spus aproape totul despre construcția Catedralei Mântuirii Neamului și despre detaliile monumentale care caracterizează proiectul.

Știm tot felul de date despre fundația clădirii, despre suprastructură, despre elementele de estetică de cult care au ornat imobilul atât la exterior, cât și la interior.

Știm ce înălțimi au crucile și icoanele, ce fel de învelitori au turlele, cât cântăresc cele 27 de uși de bronz ale catedralei, ce diametre au candelabrele ori câte tone de material au fost necesare pentru pictarea iconostasului. 

Un singur aspect e încă neelucidat după 15 ani de lucrări pe șantierul Catedralei Mântuirii Neamului: care sunt costurile detaliate ale întregului proiect și care e cu adevărat contribuția publică la edificarea complexului de cult.

Calculele Să fie lumină – realizate pe baza alocărilor dispuse de Guvern (prin Secretariatul de Stat pentru Culte), Primăria București și primăriile de sector din Capitală – arată că suma totală alocată de statul român în ultimii 15 ani depășește pragul de 315 milioane de euro (1,59 miliarde de lei).

În 2025, Biserica anunță că peste 10% din costuri au fost acoperite din fonduri proprii. 

Fiecare 9 lei din 10 cheltuiți de BOR pentru înălțarea Catedralei au venit de la statul român. Punând lângă alocările bugetare și valoarea terenului de 11 hectare oferit Patriarhiei, evaluat la 180 de milioane de euro conform Recorder, ne apropiem de o sumă neverosimilă: o jumătate de miliard de euro cadou de la stat.

Oraș bogat, oraș sărac. Cum risipesc unii bugetele locale și cum supraviețuiesc alții acolo unde primăriile nu adună nici bani de salarii (Europa Liberă)

Doar o treime din localitățile României își pot acoperi din veniturile proprii cheltuielile de personal.

La extrema cealaltă sunt localități care, deși au venituri proprii foarte mari, capătă și subvenții din bani publici, cele distribuite pe criterii politice.

Europa Liberă prezintă două situații concrete:

• Primăria Voluntari, una foarte bogată, construiește o catedrală, are un post de televiziune și duce mii de oameni anual în pelerinaj la Iași. N-ar putea fără banii veniți suplimentar de la bugetul statului și fără dezvoltarea oferită de vecinătatea Bucureștiului.
• Primăria Brastavățu, din Olt, are nevoie de stat în altă măsură. Fără ajutor, nu poate plăti nici salariile funcționarilor esențiali.

Troița legionară din Călărași care-l trimite pe Eugen Sechila în fața judecătorilor. Acuzațiile aduse aghiotantului lui Călin Georgescu (Libertatea)

Timp de aproape patru ani, în centrul comunei Radovanu din județul Călărași, a existat o troiță care avea încorporat unul dintre cele mai puternice și negative simboluri legionare: „gardul de fier”.

Troița a fost realizată și instalată în 3 iulie 2021 de Eugen Sechila, un apropiat al lui Călin Georgescu, fost candidat la funcția de președinte al României. Crucea a fost îndepărtată în decembrie 2024, când imagini cu aceasta au ajuns în spațiul public și au fost documentate legături ale lui Georgescu și ale apropiaților acestuia cu evenimente, personaje și simboluri ce au reprezentat Mișcarea Legionară.  Pentru amplasarea troiței, Sechila va fi judecat sub acuzația de confecţionare, vânzare, răspândire şi deţinere în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Troița a fost amplasată în centrul comunei, la circa 100 de metri de sediile Primăriei Radovanu și Postului de Poliție, pe strada principală a localității. De asemenea, peste drum, în imediata apropiere funcționează o școală și o grădiniță, scrie Libertatea. 

Radiografie în comerț: În România se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare/ Lidl, Kaufland și Profi sunt cei mai puternici jucători. Compania de pe locul 4, Carrefour, pregătește vânzarea (Economedia)

În România, se construiesc de peste trei ori mai multe supermarketuri decât piețe agroalimentare moderne, arată o analiză realizată pe baza datelor platformei Victa a companiei de consultanță IBC Focus, care monitorizează șantiere la nivel național. În interval de un an, au fost monitorizate 71 de proiecte de supermarketuri în România și, tot în ultimele 12 luni, au fost identificate 20 de proiecte de piețe agroalimentare. Conform unei analize RisCo, sectorul supermarketurilor din țara noastră a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri totală de 149 miliarde lei, în creștere cu 4,35% față de anul precedent, iar profitul net cumulat a fost de 4,1 miliarde lei.

Continuarea, pe pagina Economedia.

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW) - Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media) - Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews)

Bolojan: Eu pot să plec mâine. Dar să mi se spună care sunt soluţiile geniale, care corectează lucruri şi nu deranjează pe nimeni (News.ro)

Premierul Ilie Bolojan afirmă că poate în orice moment să renunţe la funcţie, dar solicită să i se spună care sunt ”soluţiile geniale” prin care deficitul bugetar poate fi corectat, scrie News.ro.

”Orice partid consideră că Guvernul nu-şi face datoria are posibilitatea să depună moţiuni de cenzură şi să facă o majoritate în Parlament, în aşa fel încât, cu AUR, cu cine se poate, ca Guvernul să plece”, adaugă prim-ministrul.

”În administraţia locală din România, în majoritatea unităţilor administrative, cheltuielile de personal reprezintă între 60 şi 90%. Dacă vrei să faci ceva reduceri din total cheltuieli şi nu vrei să te atingi de personal, foarte bine, te duci la diferenţa care este foarte mică. Ce înseamnă asta? Înseamnă cheltuielile cu încălzirea şcolilor, cu iluminatul public. Asta vrem să facem? ”.

Ilie Bolojan a anunţat că va ”insista şi pe partea de reduceri administrative” în administraţia centrală.

Joi seară, la Antena 3, Bolojan a mai spus că declaraţiile contradictorii în interiorul coaliţiei aflate la guvernare au legătură cu încrederea oamenilor. 

INTERVIU Theodor Paleologu: „E foarte plauzibilă o alianță PSD–AUR. Au foarte multe lucruri în comun” (Adevărul)

Prevalența teoriilor conspirației și ascensiunea extremismului reprezintă fenomene îngrijorătoare în societatea românească contemporană, potrivit analizei lui Theodor Paleologu. În Interviurile Adevărul, fostul ministru al Culturii a abordat aceste teme, subliniind impactul lor asupra climatului politic și social.

Opinie: Ce vrea Sorin Grindeanu? Controlul Justiției? (DW)

Mizele conflictului din coaliția de guvernământ au legătură cu decredibilizarea premierului Ilie Bolojan, cu o restaurație similară celei din perioada Dragnea, cu bătălia pentru controlul instanțelor și parchetelor, avertizează jurnalista Sabina Fati, corespondent DW.

Sorin Grindeanu are ambiții mai mari, vrea să fie ales, la Congresul din 7 noiembrie, președinte plin al PSD. Pentru a ajunge acolo, trebuie să-și protejeze oamenii mai bine decât a făcut-o în 2017 (când a adoptat Ordonanța 13, care anula infracțiunea de neglijență în serviciu, introducea pragul de 200.000 de lei pentru existența infracțiunii de abuz în serviciu și anula ideea de favorizare a făptuitorului în cazul în care un membru de familie îl proteja pe un altul. Sub presiunea străzii a renunțat în final la aceste idealuri pro-corupție). 

Miza e în continuare controlul asupra Justiției. Ministrul de resort, Radu Marinescu, este omul trimis de primărița Craiovei, Olguța Vasilescu, devenită una din cele mai puternice figuri din partid. Ministrul Justiției este omul cheie din guvern care îi propune președintelui întreaga elită a parchetelor: procurorul general, procurorul șef al DNA și adjuncții lui, șeful Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) și adjuncții lui, plus șefii de secții. Anul viitor se fac noi propuneri.

PSD vrea să controleze cât mai mult din această mare felie a magistraților, așa că încearcă să-i ajute, pentru ca, la rândul lor, să fie ajutat. Înalta Curte a făcut deja câțiva pași prietenoși spre PSD, în dosare importante, iar după respingerea legii la CCR, cei mai mulți procurori și judecători au ieșit din greva în care intraseră la sfârșitul lunii august. 

Cu ce tinichele de coadă candidează Marcel Ciolacu la CJ Buzău: scandalul cu jeturile private Nordis, farmaciile și fotovoltaicele nepotului, afacerile protejatei, deficitul-record (G4Media)

Marcel Ciolacu are o șansă mare să câștige în sfârșit la vot pe persoană fizică la CJ Buzău. Fostul premier PSD părea anulat politic de înfrângerea de la prezidențiale, de blatul cu George Simion, de scandalurile de corupție și de cel mai mare deficit bugetar din UE. Spre deosebire însă de colegii de coaliție Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă, Ciolacu vrea cu orice preț să revină în prim-plan. Nu am văzut până acum la fostul premier nici un gest de regret ori penitență pentru la dezastrul politic și bugetar din 2024. Doar declarații care sfidează bunul simț.

Ciolacu e în pole-position la alegerile din 7 decembrie pentru că nici un alt partid important nu și-a anunțat un candidat la șefia Consiliului Județean Buzău, un județ oricum dominat copios de PSD, care are 76% din primari. În plus, el a negociat în ultimele săptămâni cu mai multe figuri relevante din județ pentru a se asigura de susținerea lor sau măcar de non-combat, potrivit informațiilor G4Media. Iar sâmbătă, Ciolacu vrea să își asigure la o mare conferință de partid sprijinul primarilor PSD din județ.

VIDEO „Patriarhia a aplicat un sistem privind bugetul cu care noi nu eram obișnuiți”. Cum a fost construită Catedrala Națională. Interviu cu arhitectul celei mai mari catedrale ortodoxe din lume (HotNews)

„Un manager de proiect elvețian m-a întrebat: «de ce vă trebuie o biserică atât de mare? În Elveția toate catedralele noastre sunt goale»”, povestește, într-un interviu pentru publicul HotNews, arhitectul Constantin Amâiei, cel care s-a ocupat de proiectul Catedralei Naționale. Cu câteva zile înainte de inaugurarea construcției monumentale începute în 2010, Constantin Amâiei dezvăluie detalii neștiute despre lucrările ale căror costuri se ridicau la începutul acestui an la 270 milioane de euro, potrivit Patriarhiei.  

„Am avut și critici de la colegi arhitecți care spuneau că trebuia să facem o catedrală din secolul 21 cu sticlă și metal. Noi a considerat că e mai bine să fie o catedrală tradițională pentru că noi, ortodocșii, avem în mentalul colectiv o anumită formă a bisericii. Dacă o modificăm, nu o mai recunoaștem”, spune Constantin Amâiei. 

Constantin Amâiei este din Bacău, membru al Ordinului Arhitecților. Este de asemenea, autorul Catedralei „Înălțarea Domnului” din Bacău.

Catedrala Națională sau a „Mântuirii Neamului” va fi inaugurată în 26 octombrie, după mai bine de 15 ani de la începerea lucrărilor. La eveniment va fi prezent și Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului. De asemenea, sunt așteptați mii de credincioși din toată țara.

Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României. România poate primi în total 21,4 miliarde de euro, deci 7 miliarde de euro au fost pierduți definitiv (Economedia) - Coaliția, la un pas să-i ofere Bucureștiul pe tavă lui George Simion (Libertatea) - Ziua în care luminile se sting: Tot ce trebuie să știi despre blackout. De ce apare și cum te pregătești (SpotMedia)

Comisia Europeană a aprobat PNRR revizuit al României. România poate primi în total 21,4 miliarde de euro, deci 7 miliarde de euro au fost pierduți definitiv (Economedia)

Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Revizuire (PNRR) revizuit al României a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Dragoș Pîslaru. România primește așadar un total de 21,4 miliarde de euro din PNRR, față de suma inițială de 28 miliarde de euro. Așadar, 7 miliarde de euro au fost pierdute definitiv. România a încasat deja peste 10 miliarde de euro din PNRR, deci mai poate atrage circa 11 miliarde de euro până în august 2026.

În 2025-2026 avem presiune pe deficitul bugetar mare, scopul a fost de a reduce presiunea pe buget și deficit și să evităm penalitățile cauzate de întârzieri și nerezolvarea reformelor, a declarat Pîslaru.

Avem 8 spitale și 1200 de ambulanțe care rămân în PNRR.

Mutarea finanțarea Autostrăzii A7 de 2,17 miliarde de euro pe granturi a fost adoptată de Comisia Europeană.

Declarațiile pe larg pe pagina Economedia.

Planurile președintelui Nicușor Dan (G4Media)

Președintele Nicușor Dan a declarat, luni, într-un interviu la Antena 1, că regimul comunist și Nicolae Ceaușescu au făcut foarte mult rău, dar a precizat că „oamenii au văzut în perioada Ceaușescu un plan de țară pe care, în toată această tranziție prelungită pe care o trăim, nu îl văd.”

Toți președinții încep să fie obsedați de planul de țară de îndată ce calcă pragul Palatului Cotroceni, scrie jurnalistul Dan Tăpălagă. E bine să vorbești despre un plan de țară. Asta arată că ai viziune, geniu, un destin istoric. Oamenii te văd înhămat la o treabă cu adevărat importantă, nu prins în jocuri politice mărunte și meschine.

Întrebat care este planul său de țară, Nicușor Dan a spus ce i-a venit la gură într-o seară de luni: de la război la industria extractivă, tehnologie, IT, inteligență artificială, biotehnologii, industria chimică, diplomație economică, reducerea deficitului comercial, creșterea Produsului Intern Brut. „Să dezvoltăm exact acele zone în care simțim că avem potențial și asta trebuie să facă o echipă mare” – iată, în esență, planul de țară al președintelui.

Poate nu este chiar cel mai articulat plan de țară. Pare încă la stadiul de schiță. Chiar și așa, pentru a fi pus în practică, președintele a mărturisit că își dorește al doilea mandat. „Ca să faci lucruri în societate necesită timp”, a explicat Nicușor Dan. Iată, așadar, un plan personal, derivat din planul mare, de țară: zece ani la Cotroceni.

De acum începem să înțelegem mai bine. În următorii cinci ani, președintele se va asigura că nu enervează prea tare populația cu reforme dure care i-ar putea pune în pericol al doilea mandat, altfel riscă să compromită planul de țară.

Continuarea, pe pagina G4Media.

Coaliția, la un pas să-i ofere Bucureștiul pe tavă lui George Simion (Libertatea)

Alegerile pentru Primăria Capitalei din decembrie vor fi extrem de politizate, proiectele candidaților vor conta în foarte mică măsură în decizia de vot, care va fi unul covârșitor politic, unul anti-guvern, avertizează în Libertatea jurnalistul Daniel Gorgonaru.

Decizia Coaliției ca fiecare partid să aibă candidați proprii e la fel de proastă ca decizia PSD-PNL de la prezidențialele din 2024, când Ciolacu și Ciucă au ratat intrarea în turul 2. 

Mai mult, niciunul dintre candidații partidelor care formează Coaliția – Băluță (PSD), Ciucu (PNL) și Drulă (USR) nu trec borna de 200.000 de voturi pe actualele sondaje la o prezență de 40-45%. 

În aceste condiții, o eventuală candidatură a lui George Simion ar fi greu de contracarat.

Ziua în care luminile se sting: Tot ce trebuie să știi despre blackout. De ce apare și cum te pregătești (SpotMedia)

Asociația Energia Inteligentă (AEI), în colaborare cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), a realizat un ghid de supraviețuire în caz de blackout.

Singurul blackout din România a avut loc pe 10 mai 1977. A durat 5 ore. Statisticile păstrate arată că pierderea economică a fost de 1 miliard de dolari (la paritatea vremii).

Contează unde te afli când se oprește curentul. La țară, într-un sat izolat de munte, poate că impactul imediat va fi mai mic. Dar dacă ești într-o zonă aglomerată din oraș, ai de luat repede decizii.

Prima zi: reacționezi și apoi preiei controlul. Supraviețuiești, zi de zi.

Sfaturi punctuale, pe pagina SpotMedia.

Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea) - Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul) - Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews) - Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia)

Explozia din Rahova: scurgerea de gaze ar fi fost cauzată de un scurtcircuit la cablurile electrice (Libertatea)

Explozia devastatoare care a zguduit un bloc din cartierul Rahova din București, lăsând în urmă morți, oameni grav răniți, pagube uriașe și o mulțime de întrebări despre cauzele incidentului ar fi fost cauzată de o scurgere de gaze, posibil rezultată dintr-un scurtcircuit electric care ar fi avariat o conductă.

În imaginile prezentate de Observator News, citate de Libertatea, se poate observa șanțul din care specialiștii INSEMEX au extras conducta de gaze care alimenta blocul. Aceasta prezenta mai multe fisuri. Conducta era conectată la rețeaua principală și trecea prin același tunel subteran cu cablurile electrice și țevile de apă. Experții suspectează că un scurtcircuit la un cablu electric ar fi putut cauza fisurarea conductei de gaz. Acumularea de gaz din subteran s-ar fi propagat apoi prin coloana verticală a blocului, fiind blocată undeva deasupra etajului 5.

Gazul ar fi ieșit printr-un grilaj de ventilație, acumulându-se într-un apartament, ceea ce a dus în final la explozie.

Alegeri pe 7 decembrie, fără miză clară în București. Analist: „Nu văd cum ar putea fi o prezență mare la urne” (Adevărul)

Pe 7 decembrie va fi ales noul primar al Bucureștiului. Decizia a venit într-o ședință cu ușile închise a liderilor coaliției de guvernare. Aceștia au mai convenit ca fiecare partid să aibă propriul candidat, iar conducerile acestora să fie responsabile cu privire la o înțelegere de neagresiune. În plus, PSD ar fi vrut o garanție că PNL și USR nu se vor retrage unul în favoarea celuilalt, însă o astfel de decizie a fost respinsă.

Prezența la alegerile pentru Primăria Capitalei ar putea fi una scăzută, în lipsa unei mize reale și a unui candidat puternic din partea opoziției, susțin analiștii politici. Profesorul Radu Carp atrage atenția că AUR, principalul partid de opoziție, nu a reușit să propună un candidat credibil în Capitală, iar bucureștenii par tot mai dezinteresați. „Au văzut că orașul funcționează și fără primar sau cu unul interimar, iar lipsa unei figuri puternice reduce și mai mult motivația de a ieși la vot”, arată acesta în Adevărul.

Cel mai recent sondaj CURS, publicat pe 19 octombrie, îl plasează pe primul loc tot pe Daniel Băluță (PSD), cu un procent de 25%. El este urmat de deputatul Cătălin Drulă (USR) și primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu (PNL), ambii cu câte 18%. Anca Alexandrescu (independentă) este creditată cu 10%, iar Cristian Popescu Piedone (PNRR) cu 9%. Virgil Alexandru Zidaru (Makaveli) și Mihai Enache (AUR) au fiecare 5%, iar Vlad Gheorghe (DREPT) și Ana Ciceală (SENS) sunt cotați cu câte 3%.

Argumentul invocat de CCR pentru a respinge reforma pensiilor magistraților nu a fost folosit și în alte cazuri. Cum a trecut de Curte, fără avizul CSM, legea care a generat cele mai mari proteste din România, după Revoluție (HotNews)

Singurul argument al Curții Constituționale pentru respingerea legii privind pensiile magistraților a fost lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii și nerespectarea de către Guvernul Bolojan a termenului de 30 de zile în care CSM trebuie să dea acest aviz. De-a lungul timpului, însă, Curtea Constituțională a validat mai multe legi, deși fuseseră semnalate aspecte de fond precum lipsa avizului CSM, arată datele consultate de HotNews de pe portalul Ministerului Justiției.

În cazul Ordonanței 92/2018 care modifica legile justiției, Guvernul Dăncilă a cerut avizul consultativ într-o zi de vineri, iar legea a fost adoptată marțea imediat următoare, fără a se aștepta avizul CSM. Atunci, CCR a apreciat că nu este o problemă.

Totodată, în 2021 și 2022, când a respins excepțiile de neconstituționalitate a OUG 92/2018, CCR acuza CSM că a înțeles greșit rolului său legal și constituțional.

Această ordonanță a făcut parte din seria de acte normative ale guvernării PSD care au modificat legile justiției, generând proteste masive în Piața Victoriei.

Laura Ștefan, Expert Forum: E greu de înțeles de ce a fost nevoie de două amânări pentru ca judecătorii CCR să constate că nu a fost respectat un termen de 30 de zile - Interviu (SpotMedia)

Laura Ștefan, director executiv Expert Forum, specialistă în domeniile anticorupție și reforme juridice, susține că o mare parte din responsabilitatea pentru situația creată o poartă liderii politici care au trimis la CCR persoane ușor de controlat sau necalificate.

Ce se va întâmpla în continuare?

Decizia invalidează proiectul Guvernului pe motive ce țin exclusiv de procedură.

Asta înseamnă că Guvernul poate reface procesul respectând termenul de 30 de zile, apoi poate fie retrimite proiectul în Parlament, fie își poate asuma din nou răspunderea pe un proiect identic sau modificat.

Deci CCR a lăsat deschisă posibilitatea ca legea să fie atacată ulterior pe fond?

Exact. O decizie de neconstituționalitate pe motive extrinseci nu blochează posibilitatea ca aceeași lege, odată re-adoptată, să fie contestată din nou, dar atunci pe fond.

Curtea ar putea, într-o etapă ulterioară, să declare neconstituțional actul normativ pe motive intrinseci, adică din cauza conținutului său.

Citiți interviul pe pagina SpotMedia.

Cartelul de la București (G4Media)

Statul român pare condus de un cartel cu imunitate totală format din câțiva magistrați, judecători CCR, politicieni și oameni legați de servicii, comentează redactorul șef G4Media Cristian Pantazi.

Cu Lia Savonea la Înalta Curte, Elena Costache la CSM și Roxana Petcu la Inspecția Judiciară, justiția e sufocată și a ajuns principala verticală de putere a cartelului anti-reformist. 

PSD e o altă componentă esențială a cartelului. Marcel Ciolacu (de conivență cu Nicolae Ciucă și Klaus Iohannis) a adus statul în pragul imploziei sub propria obezitate, Sorin Grindeanu se opune oricărei cure de slăbire. Vrea Bolojan reforma primăriilor? Grindeanu se opune. Propune premierul reforme în ministere? La calendele grecești. Anunță Bolojan că merge mai departe cu proiectul pensiilor magistraților? Vine Grindeanu și propune un grup de lucru, adică metoda clasică de a îngropa o temă majoră.

Un al treilea pilon al acestui cartel anti-reformist e reprezentat de oamenii apropiați de structurile de forță. Nu e vorba doar de serviciile de informații, ci și de celelalte instituții militarizate. Deloc întâmplător, doi dintre promotorii din CCR ai trântirii reformei magistraților au fost Bogdan Licu și Mihai Busuioc, ambii foști jandarmi, iar în cazul lui Licu și cu doctorat la Academia SRI.

Președintele trebuie să vină acum cu soluții pentru a dezmembra oligarhia magistraților, consideră jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media.

Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia) -  Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția Ministerului (G4Media) - Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare)

Ce înseamnă votul anti-reformist al CCR? (DW)

Curtea Constituțională a dat un vot politic atunci când a respins Legea pensiilor magistraților, scrie negru pe alb jurnalista Sabina Fati, corespondentă DW la București.

Toți cei trimiși de PSD ca judecători constituționali au votat pentru neconstituționalitatea reformei pensiilor judecătorilor și procurorilor: Cristian Deliorga, fost procuror și apoi judecător la Constanța, Gheorghe Stan, fost procuror, Bogdan Licu, fost adjunct al procurorului general, Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi până la începutul acestei veri și fost secretar general al guvernului în perioada în care Liviu Dragnea controla PSD. Mihaela Ciochină, numită de Klaus Iohannis la CCR, este aliata lor pentru crearea unei majorități anti-reformiste și care a votat alături de ei împotriva Legii care creștea vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor de la 48 la 65 de ani și care plafona pensiile acestora la maximum 70% din ultimul salariu.

Curtea Constituțională a invalidat legea pe motiv că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraților (CSM), care poate dura până la 30 de zile, dar care este consultativ. Judecătorii constituționali s-au oprit la un detaliu nesemnificativ, fără să analizeze conținutul legii, deși au blocat-o vreme de o lună de zile. Guvernul și-a asumat răspunderea asupra reformei pensiilor magistraților, fiind în criză de timp, iar CCR l-a amânat de două ori, înainte de a-l declara neconstituțional evaluându-i doar forma.

Premierul Ilie Bolojan a declarat după decizia Curții Constituționale că reforma pensiilor magistraților rămâne „un obiectiv ferm” „asumat de întreaga coaliție”, fără să menționeze nimic despre ideea demisiei. 

Președintele Nicușor Dan și liderii coaliției, inclusiv șeful interimar al PSD, și-au arătat susținerea față de primul ministru, dar ruptura din interiorul arcului guvernamental devine tot mai clară. Dincolo de diversiunile și disensiunile dintre partidele care formează guvernul, există însă părți ale instituțiilor esențiale, cum e CCR, care prin decizia privind pensiile magistraților transformă România într-un stat slab. 

Destinele României au fost preluate de judecători și procurori. Oamenii politici și cetățenii au fost scoși din joc (SpotMedia)

Cu majoritate de plus un vot, CCR a aruncat țara în cea mai gravă criză constituțională de după 1991, anul adoptării Constituției, validând existența unei clase profesionale cu capacitate proprie de reglementare, deasupra legii, în afara Parlamentului și a voinței cetățenilor, comentează jurnalistul Emilian Isăilă. 

Dacă Ilie Bolojan decide să rămână la conducerea guvernului după ce reforma pensiilor magistraților a fost respinsă de CCR nu va mai avea niciun fel de autoritate. Va fi un prim-ministru de formă, cu mâinile legate, care nu mai are nicio pârghie politică să continue reformele cerute de cetățeni, de Comisia Europeană și de creditorii României.

Dacă Ilie Bolojan nu demisionează, validează faptul că Parlamentul a intrat în subordinea unei alianțe dintre Curtea Supremă, CSM și CCR, care acționează împotriva oamenilor politici aleși și împotriva cetățenilor.

Integral, pe pagina SpotMedia.

DOCUMENTE Culisele respingerii de către CCR a legii privind pensiile magistraților / Sabotaj sau neglijență din partea Ministerului Muncii? / Reacția ministerului (G4Media)

CSM a aflat despre modificările aduse de această lege pe 29 iulie, când premierul Bolojan, în virtutea cooperării loiale între instituții, a transmis către CSM un tabel cu principalele elemente pe care le conținea viitoarea lege și a cerut un punct de vedere. CSM a răspuns că refuză să se pronunțe pe o ciornă și că așteaptă proiectul de lege ca atare, pe care să-și dea avizul consultativ pe care îl impune legislația.

Pe 20 august, potrivit unor surse din Ministerul Muncii, ministrul Petre Florin Manole (PSD) transmite, în calitate de inițiator, proiectul de lege către CSM, cu solicitarea de a exprima un punct de vedere – și nu un aviz, așa cum cerea legea.

Două zile mai târziu, o persoană din Executiv (conform unor surse, chiar premierul Ilie Bolojan) sesizează formularea înaintată de către Ministerul Muncii și cere revenirea cu o altă adresă, în care să se precizeze exact tipul actului care era solicitat: aviz. Noul document al Ministerului Muncii ajunge la CSM în aceeași zi, pe 22 august.

G4Media prezintă cele două documente de la Ministerul Muncii.

Între timp, pe 21 august, CSM convoacă Adunările Generale ale Judecătorilor și Procurorilor din toate cele 16 curți de apel din țară, pentru perioada 26-27 august, „în vederea exprimării unui punct de vedere referitor la proiectul de act normativ privind modificarea pensiilor de serviciu și la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraților și a independenței justiției”.

Pe 26 august, punctele de vedere ale judecătorilor erau deja centralizate; magistrații cereau stoparea procesului legislative și anunțau suspendarea activităților cu excepția celor urgente – adică intrarea în grevă mascată. A doua zi, și procurorii și-au exprimat punctele de vedere: suspendarea activității și transmiterea unui punct de vedere către Executiv, dar fără ca acesta să poată substitui avizul pe care trebuia să-l emită CSM-ul.

Guvernul a adoptat proiectul de lege pe 29 august și l-a trimis la Parlament, iar angajarea răspunderii a avut loc pe 1 septembrie.

Tehnic, CSM avea timpul necesar să emită avizul.

CCR declară neconstituțională reforma pensiilor magistraților – a admis sesizarea CSM. Situația reală privind vârsta de pensionare și banii: Ce nu spune CSM (CursDeGuvernare)

Potrivit CSM, venitul brut şi cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania. 

Salariilor de bază li se adaugă însă numeroase sporuri. Astfel, veniturile lunare cresc mult peste sumele prezentate de CSM. CursDeGuvernare publică o listă de venituri încasate de judecători de la Tribunalul Municipiului București, luna martie 2025. Sumele variază de la 22.310 lei la 35.729 de lei.

Judecătorii și magistrații, cele mai mari subvenții la pensie – pensiile lor, de aproape 10 ori cât pensia medie.

România este singura țară din UE (cel puțin) unde magistrații se pensionează sub 50 de ani (media de vârstă de la finalul anului trecut). În Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Polonia, Portugalia, Spania magistrații se pensionează la 65 de ani. În Franța, Germania, Grecia, Suedia magistrații ies la pensie la 67 de ani, iar în Danemarca, Italia și Țările de Josmagistrații se retrag din activitate la 70 de ani.

Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews) - „Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor”  (Libertatea) - Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă)

Decizia pe reforma pensiilor magistraților, așteptată astăzi de la Curtea Constituțională. Verdictul a mai fost amânat de două ori (Hotnews)

Judecătorii Curții Constituționale se reunesc astăzi în ședință, de la ora 14.00, pentru a discuta două dintre proiectele de lege pe care guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament ca parte a pachetului doi de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului.

Cei nouă judecători urmează să se pronunțe pe proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, atacat de ÎCCJ la CCR, și asupra proiectului de lege care include noile taxe și măsuri fiscale de la Ministerul Finanțelor, atacat de opoziție.

Curtea Constituțională a amânat de două, pe 24 septembrie și pe 8 octombrie, decizia privind reforma pensiilor magistraților și pe noile taxe și măsuri fiscale, reamintește HotNews.

Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la declanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea activității.

Până în 2036, există norme tranzitorii – magistraților li se va adăuga, treptat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

Discuţia nu este dacă salariul minim brut pe economie trebuie/poate să se majoreze sau nu anul viitor, ci cât de repede trebuie să ajungă la 5.000 de lei (Ziarul Financiar)

Pe lângă gap-ul de TVA, adus de gemul bunicilor, după cum spune şeful ANAF, după explozia de gaze de la blocul din Rahova, după discuţiile uzuale ne neînţelegere din cadrul coaliţiei de guvernare, un alt subiect care va ţine agenda în următoarea perioadă va fi creşterea salariului minim pe economie, un subiect la care se uită şi cei care sunt plătiţi în acte cu salariul minim, dar şi cei pentru care orice creştere a salariului minim înseamnă şi creşterea salariului lor.

PSD susţine creşterea în continuare a salariului minim din 2026 în ciuda încetinirii evidente a economiei, iar Cristian Socol, profesor la ASE şi economistul neoficial al PSD, argumentează acest lucru.

La polul opus, USR, cel puţin prin opinia unuia dintre lideri, Claudiu Năsui, este împotriva acestei creşteri; PNL este aşa şi aşa, adică nu are o opinie clară şi argumentată; UDMR va merge pe mâna PSD, iar organizaţia patronală IMM România este împotrivă, cerând guvernului să nu crească salariului minim în 2026, deoarece întreprinderile nu mai pot suporta creşterea costurilor cu forţa de muncă într-o perioadă în care există o mărire generalizată a taxelor şi impozitelor pentru mediul de afaceri...

Într-o economie extrem de polarizată, cum este cea din România – primele 1.000 de companii realizează aproape jumătate din cifra de afaceri totală din economie, iar restul de 800.000 se bat pe ceea ce rămâne -, creşterea salariului minim este singurul instrument pe care îl are la dispoziţie Guvernul dar şi societatea în ansamblu pentru a susţine creşterea veniturilor şi a mai reduce din decalajele salariale, atât cele de pe piaţa internă, cât şi faţă de Uniunea Europeană.

Creşterea salariului minim, care antrenează şi alte creşteri salariale din economie, a susţinut apropierea incredibilă a României faţă de Uniunea Europeană în ultimii 15 ani, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.

În 2012, când salariul minim brut era de 700 de lei, iar salariul net de 500 de lei, PIB-ul, adică valoarea adăugată adusă într-un an în economie, era de 596 de miliarde de lei, adică 134 de miliarde de euro.

Acum, la un salariu minim brut de 4.050 de lei şi la un salariu minim net de 2.574 de lei, avem un PIB estimat în acest an că va ajunge la 1.900 de miliarde de lei, adică 380 de miliarde de euro.

„Acasă” la Laura Codruța Kövesi, șefa Parchetului European: „Am avut dosare în care s-au plătit sute de mii de euro ca să fie omorâți procurorii și șefii lor”  (Libertatea)

Laura Codruța Kövesi a vorbit în exclusivitate pentru Libertatea despre schimbările petrecute în viața personală după ce, pe 14 octombrie 2019, a fost confirmată în funcția de șef al Parchetului European (EPPO – European Public Prosecutor’s Office) pentru un mandat de 7 ani.

Kövesi (52 de ani) are în subordine 440 de persoane, dintre care 97 sunt români.

Procurorii au instrumentat până acum câteva mii de anchete. Au scos la iveală faptul că infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt mai numeroase decât s-a recunoscut în mod public. 

Nemții se întorc la Victoria. Traseul unui combinat comunist, de la sovietici și foamea anilor '80 la Rheinmetall și banii Uniunii Europene (Europa Liberă)

 „Combinatul Chimic Victoria”, „Perla industriei chimice românești” din comunism, s-a născut prin decret regal.

Combinatul a fost înființat în vremea monarhiei: Era anul 1931 când Carol al II-lea a cerut Ministerului Apărării Naţionale să construiască o fabrică de pulberi în zona Făgărașului, fabrică necesară industriei de apărare.

„Până în 1944, aici au lucrat prizonieri ruși. După 1944, aici au lucrat prizonieri nemți”.

Victoria este povestea unui oraș gândit în funcție de o fabrică și nu de nevoile unei comunități. Localnicii au avut o viață frumoasă atâta vreme cât industria a putut livra. Orașul s-a prăbușit odată cu fabrica. Acum apare șansa ca orașul să prospere din nou, odată cu fabrica.

La finalul lunii august 2025, firma germană Rheinmetall, cel mai mare producător european de armament, a semnat cu România contractul pentru construirea unei fabrici de pulberi pentru muniție în valoare de 535 de milioane de euro.

Construcția fabricii de pulberi pentru muniție va începe anul viitor, va dura trei ani și va crea 700 de locuri de muncă directe în zonă. Astfel, România își asigură materia primă necesară industriei de armament.

Citiți reportajul pe pagina Europei Libere.

Proiectele care despart coaliția: de la corectarea primului pachet de măsuri fiscale la vechea temă a reducerii numărului de parlamentari (Adevărul) - Harta femicidului în 2025. În medie, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România. 46 femei ucise, 43 de tentative (Snoop) - Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA (Economedia)

Proiectele care despart coaliția: de la corectarea primului pachet de măsuri fiscale la vechea temă a reducerii numărului de parlamentari (Adevărul)

Deși primul pachet de măsuri fiscal bugetare a venit cu asumarea răspunderii Guvernului în Parlament, membri unora dintre formațiunile aflate la guvernare au depus în Legislativ inițiative care îl modifică, scrie Adevărul.

PSD a depus în Parlament trei proiecte. Două dintre inițiative sunt la Senat și prevăd scutirea de la plata CASS pentru veterani și văduvele de război, invalizi, foști deținuți politici, personal monahal și mame aflate în concediu de creștere copii. Ambele au primit raport favorabil marți în Comisia pentru muncă a Senatului, strângând voturile membrilor PSD, AUR, SOS și UDMR. Social-democrații au mai depus la Camera Deputaților un alt proiect care corectează plata pe oră a profesorilor și reintroduce bursele.

USR vrea „termen de expirare” pentru majorările de taxe. „Au declarat și premierul, și președintele, că sunt măsuri temporare. Ori dacă sunt temporare, să le punem temporar în lege”, explică deputatul Claudiu Năsui, care, alături de colega sa Cristina Prună, a depus la Senat un proiect care introduce un termen limită pentru majorările de TVA incluse în primul pachet fiscal-bugetar – ianuarie 2027.

Cei doi deputați USR mai au un proiect pentru limitarea numărului de parlamentari. Inițiativa scade numărul deputaților la 200 și pe cel al senatorilor la 100. În prezent, Parlamentul are 464 de parlamentari.

Când un Avocat al Poporului cu mandat expirat apără interesele statului, iar nu ale cetățeanului, cine ne mai apără de Avocatul Poporului? (PressOne)

„Fondurile private de pensii doar colectează și administrează resurse care, în mod normal, se cuvin statului”, susține Renate Weber, actual Avocat al Poporului.

Nu contează absolut deloc pentru doamna Weber că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi pulverizează argumentele juridice în sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea prevederilor care limitează modul în care sunt folosiți banii din Pilonul II.

Contează doar să apere un principiu de-a dreptul socialist: statul are dreptul să decidă ce face cu banii pe care fiecare dintre noi îi depune într-un fond privat de pensii, indiferent că o facem obligați (ca în cazul Pilonului II) sau de bunăvoie (ca în cazul Pilonului III).

Doamna Weber și-a început mandatul său de cinci ani pe 26 iunie 2019. Au trecut deja șase ani și aproape 4 luni, iar Avocatul Poporului nu se grăbește să plece nicăieri, ce mai înseamnă azi o depășire de mandat de mai bine de un an?

Este ireală și lipsa totală de interes pentru respectarea legii din partea politicienilor români, comentează Adrian Mihălțianu pe pagina PressOne.

În condițiile în care singura opoziție din Parlament este deja reprezentată de politicieni cu vederi extremiste și mari apropieri de Rusia, iar CCR apără cu consecvență interesele de grup și castă ale magistraților, pe cetățeanul de rând cine-l mai apără de personaje care cred că proprietatea privată aparține, „în mod normal”, statului?

Harta femicidului în 2025. În medie, la fiecare trei zile, un bărbat a încercat să omoare o femeie în România. 46 femei ucise, 43 de tentative (Snoop)

Snoop a centralizat cazurile de omor și tentativă de omor comise de bărbați împotriva femeilor, raportate de 42 de Parchete din țară. Din totalul de 89 de cazuri, 77 pot fi încadrate drept femicid.

În 23 de județe și în București a avut loc cel puțin un omor, adică aproape două treimi din județele din țară. Dacă luăm în considerare doar tentativele (6 județe), mai rămân 13 județe unde parchetele nu au raportat nici crime, nici încercări. Cu alte cuvinte, mai puțin de o treime din total.

Femicidul înseamnă uciderea intenționată a unei femei sau fete, adesea comisă de către un bărbat / partener intim, ca urmare a unor sentimente de ură.

• 15 erau soții ucise de soți;
• 11 aflate în concubinaj cu criminalul;
• 5 mame omorâte de fii;
• 4 foste soții/concubine;
• 2 bunici ucise de nepoți.

Media de vârstă a criminalilor este de 43 ani, iar a victimelor - 48.

EXPLAINER Care este legătura între „gemul bunicii” și gap-ul de TVA. ANAF vrea includerea autoconsumului din gospodării în calculul deficitului de încasare de TVA (Economedia)

Președintele ANAF Adrian Nica a stârnit o amplă dezbatere publică după ce miercuri seară a afirmat că „gemul pe care îl face bunica în casă” apare în discuțiile despre deficitul de colectare de TVA al României. Declarația sa a generat pe de o parte interpretări că administrarea fiscală ar avea în vedere taxarea produselor făcute în gospodărie, iar pe de altă parte critici că ANAF ignoră adevăratele cauze ale gap-ului de TVA: evaziunea și frauda. Totuși, reprezentanții ANAF susțin că nu au în vedere taxarea autoconsumului, ci faptul că autoconsumul din gospodării nu este inclus în formula prin care UE calculează deficitul de încasare de TVA. Iar asta ar duce la un gap de TVA mai mare în mod artificial și la un impact mai mare a fraudei și evaziunii în gap-ul de TVA decât în realitate.

Continuarea, pe Economedia.ro.

Cum poate fi suspendat președintele statului și de ce nu este îngrijorat Nicușor Dan de amenințările AUR (Adevărul) - Tinerii sunt tot mai progresiști, PSD devine suveranist (DW)

Instanța Supremă decide astăzi dacă atacă la CCR legea privind plata pensiilor private (HotNews)

Judecătorii de la Înalta Curte de Casație urmează discute astăzi, 16 octombrie, în ședință, dacă atacă sau nu la Curtea Constituțională proiectul de lege privind plata pensiilor private, care a fost adoptat, miercuri, de către Camera Deputaților.

Ședința este programată să înceapă de la ora 14.00, informează HotNews.

Legea prevede că, la pensie, românii vor putea retrage ca avans doar 30% din suma acumulată, iar restul sumei va fi eșalonată la plată cel puțin 8 ani. Excepție vor face pacienții oncologici și persoanele cu fonduri acumulate mai mici decât de 12 ori valoarea pensiei minime, care vor putea retrage toți banii dintr-o singură tranșă.

Frica de infringement a scos Legea RCA din sertar, dar doar pentru a transpune directiva europeană (Ziarul Financiar)

Legea RCA, care stă de ceva timp în sertarul parlamentului, a ieşit la lumină fără a se modifica varianta iniţială formulată de guvern în noiembrie 2023 pentru a evita posi­bilitatea unui infringement prin netranspunerea directivei europene.

Ca şi atunci, discuţiile cu toţi actorii şi re­prezentanţii pieţei asigu­rărilor erau de a veni cu amenda­mente pentru a corecta, stabiliza sau regla anumite derapaje ale acestei legi, având în vedere problemele şi con­flictele ultimilor ani în jurul aces­tui subiect. Iulius Firczak, deputat şi membru al Camerei Deputaţilor din parlament, a spus pentru ZF că amendamentele venite atât din par­tea brokerilor de asigurări, asigură­tori şi alţi actori ai pieţei nu au fost dezbătute, votate sau trecute.

ZF reamintește că despăgubirile plătite de asigurători în 2024, în baza poliţelor RCA, s-au ridicat la peste 4,7 mld. lei. UNSAR arată că aproape 8 lei din fiecare 10 lei încasaţi din primele RCA sunt direcţionaţi către acoperirea daunelor şi către constituirea rezervelor. 

România are una dintre cele mai ridicate frecvenţe ale daunelor din Europa.

Viteza, neatenţia şi indisciplina pietonilor, principalele cauze ale accidentelor rutiere şi în 2025.

Cum poate fi suspendat președintele statului și de ce nu este îngrijorat Nicușor Dan de amenințările AUR (Adevărul)

AUR readuce în discuție ideea suspendării președintelui, însă demersul are șanse minime de reușită, întrucât nu există suficiente voturi în Parlament din partea neafiliaților și partidelor suveraniste. Formațiunea lui George Simion a folosit această temă și în timpul mandatului precedent, mai degrabă ca instrument de promovare politică.

Liderul AUR George Simion apreciază că preşedintele Nicuşor Dan „întruneşte toate condiţiile necesare ca să fie suspendat din funcţie”, argumentând că a văzut „ingerinţe grave din partea lui Nicuşor Dan în justiţie”. 

Însă șeful statului nu se simte amenințat de AUR. „E o chestiune foarte serioasă să ceri suspendarea unui președinte votat de câteva milioane de oameni. Trebuie să ai niște argumente ca să ceri suspendare sau chiar revocare. Nu mă îngrijorează deloc. Sunt altele lucrurile care ar trebui să ne îngrijoreze: deficitul, relansarea economică, tensiunile din societate, dar nu asta”, a spus Nicușor Dan.

Potrivit Constituției, „propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui”.

România are 152 de senatori și deputați care nu aparțin puterii. Este un număr suficient cât să ducă cererea de suspendare în plenul Parlamentului, dar nu de ajuns cât să fie și aprobată suspendarea, scrie Adevărul.

Tinerii sunt tot mai progresiști, PSD devine suveranist (DW)

Sorin Grindeanu, deocamdată singurul candidat pentru șefia PSD, vrea să aibă religia, tradiția și naționalismul în statut. O formulă care transformă vechiul partid al lui Iliescu într-un concurent neadecvat și neconvingător al AUR.

Când au propus această schimbare, strategii PSD nu au citit cu mare atenție studiile sociologice care arată spre ce se îndreaptă tinerii. 

Un studiu realizat de Friedrich-Ebert-Stiftung și intitulat „Opinii, temeri și aspirații ale tinerilor într-o Românie a inegalităților sociale” (bazat pe sondajul IPSOS, februarie-martie 2024)  scoate în evidență câteva detalii care sugerează că tinerii gândesc în opoziție cu schimbările pe care vrea să le facă PSD.

E, totuși, puțin probabil ca PSD să fie pentru ei o soluție. Și e la fel de puțin probabil ca social-democrații să recâștige electoratul plecat la AUR, în fond, nu e deloc greu de înțeles, că PSD e doar un epigon al suveraniștilor, scrie jurnalista Sabina Fati în analiza publicată de DW. 

Analiză: Magistrații (ne) fură țara? (DW) - REPORTAJ Mobilizarea rezerviștilor. Cum mi-am apărat țara fără să trag niciun foc de armă (G4Media) - Am întrebat 11 personalități de ce s-a apucat PSD să taie cuvinte din „constituția partidului”  (HotNews)

SRI va lupta din nou cu corupția. Avertismentul unui profesor de Drept: „Nu se face anticorupție implicând serviciile” (Adevărul)

Intenția președintelui Nicușor Dan de a implica SRI în lupta anticorupție este criticată de un renumit avocat și profesor de Drept Penal, Sergiu Bogdan, dar și de cunoscutul politolog Cristian Pîrvulescu.

„Declarațiile președintelui Nicușor Dan privind revenirea SRI în lupta anticorupție exprimă o tensiune constituțională: extinderea rolului serviciilor spre zona judiciară contrazice principiul separației puterilor și controlul civil asupra informațiilor. Ideea reintroducerii SRI în câmpul anticorupției readuce umbra Securității și tentația unui stat tutelar care acționează în numele „interesului superior al națiunii””.

Profesorul susține că într-un stat de drept, siguranța națională nu poate substitui justiția.

Nu se face anticorupție implicând serviciile. Serviciile informează, spune la rândul său profesorul de Drept Penal Sergiu Bogdan, de la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai Cluj, și unul dintre cei mai apreciați avocați de penal din România.

Când SRI-ul află o informație relevantă privind corupția, e obligat să informeze Parchetul. Punct. Din acel moment, Parchetul să-și facă strategie de anchetă cum să-l prindă pe X. În momentul în care SRI-ul face analiză de risc, suspiciuni, de tranzacții și de nu știu ce, asta ce înseamnă? Fix asta, activitate de urmărire penală. Adică decât să caute polițistul și procurorul tranzacțiile suspecte, primește un raport de la SRI în care îi se spune ce și cum. Asta înseamnă că, de fapt, dosarul nu mai este instrumentat de Parchet.

Integral în Adevărul.

Nicușor Dan anunță reforma SRI. De ce va fi imposibil de evitat o schimbare majoră în serviciile secrete (SpotMedia)

Eșecul instituțional de anul trecut, atunci când au fost anulate alegerile prezidențiale, nu a rămas fără urmări. Pentru a recâștiga încrederea partenerilor și aliaților strategici, România trebuie să schimbe din temelii modul de acțiune a serviciilor secrete, obiectivele și raportul lor cu oamenii politici, justiția și mass-media.

Mesajele transmise de la Palatul Cotroceni în ultimele zile marchează, de fapt, debutul unei reforme profunde a agențiilor de informații ca urmare a eșecului înregistrat anul trecut când România a fost puternic destabilizată de interferențele Rusiei.

Reforma a fost cerută de o mare parte a opiniei publice în ultimii ani, dar acum a devenit urgentă și imposibil de evitat, reprezentând un obiectiv politic atât al președintelui țării, al Guvernului, dar și o necesitate pentru recâștigarea încrederii partenerilor și aliaților strategici ai României.

Găsiți articolul amplu pe SpotMedia.

Analiză: Magistrații (ne) fură țara? (DW)

Greva magistraților salvează săptămânal câte un mare corupt în tăcerea complice a procurorului șef, a șefului Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dar și a liderilor de la Cotroceni și de la Palatul Victoria, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW. Magistrații au suspendat statul de drept în vreme ce ministru Justiției pare indiferent, iar premierul e prea ocupat cu reforma Justiției.

Răzbunarea magistraților se aplică la scară mare.

Iată doar un exemplu: fosta judecătoare Camelia Bogdan, care a avut curajul să-l trimită la închisoare pentru corupție pe Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor TV, a fost inculpată la mijlocul lunii septembrie chiar de șefa Înaltei Curți. Lia Savonea susţine în motivarea deciziei privind-o pe fosta judecătoare că aceasta din urmă ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu atunci când, în august 2014, l-a condamnat pe Voiculescu la 10 ani de închisoare pentru spălare de bani şi a dispus recuperarea prejudiciului de peste 60 de milioane de euro și confiscarea mai multor imobile, considerate produsul infracţiunii. Camelia Bogdan e acuzată că ar fi aplicat legislația europeană în materie de confiscare, deși nu era transpusă în legislația română. Prin acest dosar, Dan Voiculescu vrea despăgubiri pentru anii de închisoare făcuți și mai ales vrea să-și repare onoarea. Recuperarea prejudiciului s-a făcut oricum în foarte mică măsură. În acest caz, ca și în multe altele, decizia e împotriva statului.

Multe altele se petrec în văzul lumii, cu asentimentul liderilor Puterii Judecătorești, dar și ai lumii politice: președintele și primul ministru nici nu-și dau seama că țara e furată de magistrați, care acceptă și premiază corupția. Aceiași care au fost indiferenți față de dosarele de naționalism, xenofobie, legionarism, care au achitat sau au dat pedepse modice violatorilor, care prin interesele și prejudecățile lor au creat tendințe periculoase în parchete și instanțe, unde judecătorii și procurorii onești sunt marginalizați, ameninţați sau chiar expulzați.

REPORTAJ Mobilizarea rezerviștilor. Cum mi-am apărat țara fără să trag niciun foc de armă (G4Media)

Jurnalistul Liviu Avram descrie, pe pagina G4Media, participarea sa la exercițiul de mobilizare MOBEX 2025. Aceasta a constat în: semnat de prezență, echipat, înarmat, plimbat pe sub Tricolor, la stânga-mprejur, dezarmat, dezechipat și redevenit civil – asta a fost tot. Cum se spunea tot în Armată, s-a marcat momentul. Cariera militară a jurnalistului a fost curmată abrupt de o problemuță logistică: deficitul de autobuze. Rezerviștii nu au ajuns în poligon pentru trageri pentru că nu au fost suficiente autobuze pentru câți oameni s-au prezentat la mobilizare. 

Așa că, domnule Comandant Suprem, sublocotenentul Avram raportează: țara e pregătită pentru mobilizare, ar mai trebui să fie pregătită și Armata.

Am întrebat 11 personalități de ce s-a apucat PSD să taie cuvinte din „constituția partidului”  (HotNews)

Anunţul preşedintelui interimar al PSD Sorin Grindeanu că partidul va elimina din statut termenul „progresist” a deschis o dezbatere care trece dincolo de vocabular: ce anunță, de fapt, PSD despre valorile pe care le asumă și despre publicul căruia i se adresează? HotNews a întrebat mai mulți profesori universitari din zona științelor politice și analiști despre această mutare a social-democraților.

Valeriu Turcan, analist politic, profesor la Facultatea de Jurnalism, Universitatea din Bucureşti: „Acest gest politic al PSD ar putea fi un semnal de salut către AUR”

Pentru sociologul Barbu Mateescu „Modificarea statutului PSD în acest context nu este o schimbare dramatică”

Radu Magdin, analist şi consultant politic: „PSD vede o ameninţare existenţială în claritatea AUR”.

Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia) - Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare) - Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul)
 

EXCLUSIV. Nicușor Dan: Strategia națională de apărare a țării cuprinde ”două schimbări majore”, războiul hibrid și corupția (Știrile ProTv)

Documentul referitor la strategia națională de apărare a țării este aproape finalizat, în curs de pregătire pentru a fi prezentat în CSAT, și va cuprinde ”două schimbări majore” pentru România.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu pentru www.stirileprotv.ro, realizat de jurnalistul Cristian Leonte, că în prezent există un document ”prealabil” în acest sens, care urmează să fie supus unei verificări, după care va fi trimis spre aprobare în Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Șeful statului a anunțat că acest document foarte important pentru România va fi adoptat până în 26 noiembrie, când se împlinesc cele șase luni de la învestirea sa ca președinte al României.

Prima schimbare se referă la războiul hibrid desfășurat de Federația Rusă, respectiv atacurile cibernetice, procedurile de dezinformare și influența rușilor în rețelele sociale.

A doua schimbare anunțată de președintele Nicușor Dan vizează corupția din România. Șeful statului spune că este nevoie de ”atacarea frontală a fenomenului corupției”, iar SRI va trebui să se ”preocupe” de acest fenomen.

Dacă în Strategia Națională de Apărare pentru perioada 2015-2019 fenomenul corupției a avut un rol important, în 2020, în documentul trimis de preşedintele Klaus Iohannis către aprobare în Parlament, corupția a fost menționată vag, la Capitolul Riscuri.

Acum, Nicușor Dan nu doar că introduce un capitol dedicat acestui fenomen, dar vrea și ca SRI să se implice, potrivit prevederilor legale care există și în prezent.

Congresul PSD s-a încheiat înainte să înceapă. Titus Corlățean s-a predat. Ce înseamnă pentru partid, ce înseamnă pentru coaliție? (SpotMedia)

Așteptat cu interes atât de membrii partidului cât și de liderii celorlalte formațiuni, de comentatori și de experții politici, congresul PSD a fost amânat pe termen nedefinit, până când viitorul formațiunii s-a tranșat din interior, Sorin Grindeanu reușind să obțină o susținere majoritară pentru a-și oficializa conducerea.

Senatorul PSD Titus Corlățean, care și-a anunțat intenția de a candida la președinția partidului după demisia lui Marcel Ciolacu, a anunțat într-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook că renunță. 

“PSD a devenit un spațiu dominat de tranzacții, frici și calcule personale. Nu mai există curaj, dezbatere reală sau dorință de reformă... Am tras o concluzie dureroasă, dar necesară: în condițiile actuale, proiectul meu nu este posibil. Închei acest drum după 24 de ani de loialitate față de partid, cu fruntea sus. Nu regret nimic. România are nevoie de o altă direcție”.

Din mesajul senatorului se înțelege că demisionează din PSD, că nu e de acord cu faptul că partidul face parte dintr-o coaliție de guvernare alături de PNL, USR și UDMR, dar și că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, oricare ar fi aceea.

Deși sunt încă multe necunoscute, retragerea lui Titus Corlățean e cea mai bună veste pentru guvern, existând posibilitatea ca actuala coaliție să reziste până undeva la mijlocul anului 2027 sau chiar mai târziu, când se va sparge, iar țara va fi condusă până la alegeri de un guvern minoritar sau tehnocrat, experiențe executive prin care România a mai trecut, scrie jurnalistul Emilian Isăilă pe pagina SpotMedia.

Perspectiva de mai sus reprezintă doar o posibilă proiecție care depinde mult de relansarea economică, de succesul reformării statului și de situația internațională.

Un eșec al actualei coaliții de guvernare va reprezenta o alunecare rapidă spre populism, ajungerea AUR la guvernare și intrarea rapidă a României în zona de influență a Rusiei.

 

Rata anuală a inflației s-a menținut în septembrie sub 10%. Energia electrică e în continuare „vedeta” scumpirilor (Economedia)

Rata anuală a inflaţiei în septembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, a fost 9,88%, situându-se la un nivel similar cu luna precedentă (9,85%), arată datele Institutului Național de Statistică, citate de Economedia. Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare, cu 11,09%, iar vedeta scumpirilor din septembrie continuă să fie tariful energiei electrice, care s-a majorat cu 69,16%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice.

Inflația corectează derapajul electoral 2024: a șters integral creșterile salariale pentru peste 94% din angajații din România (CursDeGuvernare)

Ajustat cu inflația, câștigul salarial mediu net a înregistrat o scădere reală de 5,5% în august. Datele defalcate pe ramuri economice și coroborate cu numărul mediu de salariați din fiecare sector în parte arată că puterea de cumpărare a peste 94% din angajații din România a scăzut în ultimul an.

Doar nouă sectoare economice din 57 au avut parte de o creștere reală a câștigurilor salariale medii. Dintre acestea, doar trei au avut parte de câștiguri reale de peste 5%, respectiv:

• transporturi aeriene (creștere reală de +17,3%; circa 4.400 de angajați la nivelul lunii iulie 2025; salariul mediu net 12.458 de lei, de 2,3 ori peste media națională);
• fabricarea altor mijloace de transport (+8,6%; 30.500 de angajați; 6.316 lei, cu 17,2% peste media națională) și
• fabricarea produselor de cocserie (+7%; 2.800 de angajați; de 2,1 ori media națională).

Salariul mediu net de la nivel național s-a ridicat la 5.387 de lei la nivelul lunii august, în creștere cu 4,4% față de august 2024, arată CursDeGuvernare.

Rata anuală a inflației din august s-a ridicat la 9,9% (nivel l-a care s-a menținut și în septembrie), rezultând astfel o deteriorare a puterii reale de cumpărare a angajaților de 5,5%. Potrivit celor mai recente date INS, la nivelul lunii iulie, la nivel național activau circa 5,167 milioane de salariați.

 

Europa, în alertă. De ce pregătesc marile puteri populația pentru o posibilă confruntare: „Nu e alarmism, e realism strategic” (Adevărul)

Comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a avertizat recent că Moscova ar analiza posibile scenarii de atac asupra unor state NATO. 

Pentru România, declarațiile lui Kubilius readuc în discuție rolul Armatei și al industriei naționale de apărare. Țara noastră a început mai multe programe de modernizare, însă percepția publicului este că multe dintre ele avansează lent.

Experții atrag atenția că, deși suntem acoperiți militar de umbrela NATO, capacitatea de reacție rapidă și interoperabilitatea rămân aspecte esențiale care trebuie considerate cu toată atenția.  

Col. (r) Avram-Florian Iancu, fost locțiitor al Secțiunii de Apărare din Delegația României la NATO și fost Șef al Secției Politici de apărare din Ministerul Apărării Naționale, și actualmente, Secretar General al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România a explicat pentru adevarul.ro că mesajul venit din zona Comisiei Europene face parte dintr-o strategie coerentă de comunicare menită să familiarizeze publicul cu necesitatea consolidării apărării.