Revista presei românești

 

Bucureștiul și Washingtonul își refac relația strategică, după ce vicepreședintele JD Vance a acuzat, la începutul acestui an, România că a anulat alegerile pe baza unor suspiciuni inexacte.

Cu ce se întoarce Oana Țoiu din SUA?Aflăm din analiza pe care o face Sabina Fati pe Deutsche Welle. Din punctul de vedere al României, cel mai important subiect pe care l-au disecat cei doi a fost prezența militarilor americani pe teritoriul țării. Există cel puțin două proiecte noi româno-americane de coproducție de armament care includ fabricarea de obuze de artilerie de 155 de milimetri, standard NATO, și muniție de 120 de milimetri pentru tancurile NATO.

Vraf de sesizări penale pentru nereguli în industria de apărare (Europa Liberă) .

Radu Miruță  admite că marile proiecte de înzestrare a Armatei cu echipamente moderne de către industria de apărare de stat stagnează. spune că, în același timp, Ministerul Economiei a fost obligat să facă plângeri pentru suspiciuni de fapte penale în domeniul apărării.

Ministrul Economiei, Radu Miruță, explică la Interviurile one2one că a sesizat procurorii fie pentru scheme de ajutor destinate unor producători de materiale de construcții, fie în legătură cu presupusele modernizări ale unor companii strategice din industria de apărare.

România vrea zid de apărare împotriva dronelor, dar n-are bani (Spot Media)

Cele două acțiuni ostile ale Rusiei asupra României și Poloniei, la care se adaugă și operațiunile de perturbare a traficului aerian din Danemarca și Germania, tot în urma lansării unor drone de pe vasele fantomă ale Rusiei din Marea Baltică, indică o slabă pregătire defensivă a NATO în contextul transformării rapide a conflictului militar.

În cei trei ani și opt luni de război între Rusia și Ucraina, confruntarea armată s-a transformat radical, punând sub semnul întrebării întreaga strategie de apărare a statelor naționale, dar și pe cea a NATO.

Orice leu cheltuit de stat în plus determină frânarea creşterii economice, în loc să o impulsioneze (ZF)

În aceste condiţii, singura soluţie de revenire pe creştere este, oricât ar părea de lipsit de fezabilitate în acest moment, reducerea taxelor scrie Sorin Pâslaru în ZF.

Primele date privind consumul pe august, în scădere cu 7% faţă de iulie şi cu 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, au dat un frison mediului de afaceri, iar economiştii trag cu dinţii acum de o creştere economică pe 2025 în jur de 0,5%, faţă de estimările anterioare de 1,5%-2%.

În urmă cu zece ani, ANAF a semnat un contract de 9,5 milioane lei pentru modernizarea unui centru de date, dar lucrările nu s-au finalizat pentru că a lipsit autorizația de construire (Public Record)

Echipamentele ne-au costat 3,7 milioane lei și zac nefolosite în subsoluri și curți de zece ani. Curtea de Conturi a descoperit risipa în 2022.

Ca să le pună în funcțiune, Ministerul Finanțelor investește acum alte zece milioane de euro din PNRR.  Jumătate din bani ajung… tot la cele două firme care nu au finalizat lucrările în 2015.

SUA își mențin trupele în România. Oana Țoiu: Parteneriatul strategic se extinde pe apărare și energie (SpotMedia) - Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, pe lista favoriților la câștigarea Premiului Nobel pentru Literatură (Cultura la dubă)

Analiză: Puterea Judecătorească își face majoritate la CCR? (DW)

Curtea Constituțională (CCR) a amânat pentru a doua oară votul pentru Legea pensiilor judecătorilor și procurorilor. 

Reforma pensiilor speciale pe care le primesc magistrații ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 octombrie, mai ales pentru a debloca fondurile de la Bruxelles condiționate de punerea în aplicare unei legi din care să rezulte că în viitor pensiile judecătorilor și procurorilor nu vor mai depăși salariile acestora, iar vârsta de pensionare va fi aceeași ca la ceilalți contributori, adică 65 de ani. Aproape 900 de milioane de euro trebuie să primească România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), bani care au fost blocați la începutul primăverii, în martie, când Comisia Europeană a suspendat plățile pentru șase jaloane neîndeplinite din PNRR, printre care pensiile speciale.

Toți procurorii din Romania, inclusiv cei din Parchetul General și din Direcția Națională Anticorupție au votat de altfel în adunările generale suspendarea activității, în semn de protest față de proiectul de lege privind vârsta de pensionare. Înalta Curte de Casație și Justiției face lobby pentru respingerea reformei pensiilor magistraților, potrivit unor surse demne de încredere, care susțin că liderii puterii judecătorești încearcă să-și facă propria majoritate printre judecătorii constituționali. La Curtea Constituțională există trei foști procurori, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu, în jurul cărora s-ar putea constitui o majoritate, dacă și PSD ar fi de partea magistraților. Amânarea pentru a doua oară a discutării la CCR a acestei legi sensibile arată că deocamdată nu există o majoritate pro-reformistă printre judecătorii constituționali, scrie jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.

SUA își mențin trupele în România. Oana Țoiu: Parteneriatul strategic se extinde pe apărare și energie (SpotMedia)

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a anunțat de la Washington că Statele Unite și România au convenit continuarea prezenței trupelor americane în bazele NATO din țara noastră.

Decizia a fost confirmată în urma unei întâlniri bilaterale pe care șefa diplomației române a avut-o cu secretarul de Stat american Marco Rubio.

În cadrul discuției au fost abordate și investițiile în industria de apărare, precum și dezvoltarea unor capabilități comune între cele două state. 

Întâlnirea a inclus și discuții privind viitoarea vizită a președintelui Nicușor Dan în Statele Unite, care ar putea avea loc în primul trimestru al anului viitor, cu o posibilă întrevedere cu președintele Donald Trump.

Și tema Mării Negre a fost pe agenda discuţiilor cu oficialul american.

„O întâlnire excelentă pentru ambele țări”, a conchis șefa diplomației.

Mircea Cărtărescu și Ana Blandiana, pe lista favoriților la câștigarea Premiului Nobel pentru Literatură (Cultura la dubă)

Joi, 9 octombrie, la 14:00 – ora României, Academia Suedeză va anunța laureatul Premiului Nobel pentru Literatură 2025.

Mircea Cărtărescu, cel mai premiat autor român la nivel internațional, se află din nou pe listele de favoriți publicate de mai multe reviste de specialitate.

Revista literară W Magazin o plasează printre autorii cu șanse la Premiul Nobel și pe poeta Ana Blandiana, care anul trecut a fost premiată de familia regală a Spaniei pentru “poezia sa curajoasă și o extraordinară capacitate de rezistență în fața cenzurii”.

Într-un interviu pentru Cultura la dubă, realizat în octombrie 2024 la București, autorul francez Pascal Bruckner spunea că “Premiul Nobel este un premiu politic. Scriitorul trebuie să fie mai degrabă femeie decât bărbat, preferabil să aparțină unei minorități sau unei țări uitate. Și mai sunt și perioade de “modă”, depinde ce e la modă.

Efectele neașteptate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor magistraților: „CCR are capacitatea să dea decizii solomonice” (Adevărul) - Secretarul de Stat Marco Rubio se întâlnește azi la Washington cu ministrul Oana Țoiu. E prima întâlnire la nivel înalt cu un reprezentant al Administrației Trump după anularea și repetarea alegerilor prezidențiale (G4Media)

Paralizia. Cod roșu de neputință (SpotMedia)

Paralizia nu e o metaforă: e realitatea românească, indiferent cine e la putere. Iar în zile ca aceasta, când plouă mai mult decât ne lasă infrastructura să ducem, se vede perfect.

E cod roşu de ploi, aşa că prima măsură a autorităţilor a fost … să închidă şcolile.

Tot azi ar trebui să se decidă şi Curtea Constituţională ce face cu reforma pensiilor speciale pentru magistraţi. Data trecută a amânat hotărârea, deşi legea trebuia să intre deja în vigoare de la 1 octombrie.

Nu s-a putut.

Surse de presă susţin că nici azi nu se va da verdictul Curţii. Judecătorii CCR trag de timp, deși sunt plătiți regește. Alt domeniu, altă paralizie. Reforma așteaptă. Casta respiră ușurată şi pe deasupra mai face şi grevă mascată.

Paralizată e şi coaliţia. Paralizată în scandal. De luni întregi auzim cum se vor reduce cheltuielile la stat, în paralel cu toate majorările de taxe şi impozite suportate de populaţie şi mediul privat.

Ce s-a tăiat până acum? Nimic.

Subvenţia pentru partide e în picioare bine merci.

Nicio pilă sau rudă nu şi-a pierdut jobul călduţ la stat.

Asta e România de azi. Nicio reformă nu avansează cu adevărat, nicio decizie nu se ia fără compromis, nicio responsabilitate nu e asumată până la capăt.

Ţara e încremenită în cod roșu. Nu de ploaie, ci de indolență.

Efectele neașteptate ale deciziei CCR privind reforma pensiilor magistraților: „CCR are capacitatea să dea decizii solomonice” (Adevărul)

Ce se va întâmpla cu Guvernul și cu PNRR în cazul în care CCR respinge reforma pensiilor magistraților? Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că cel mai probabil decizia, fie că se dă acum sau la un nou termen, nu va afecta nici PNRR și nici nu va determina demisia premierului.

Radu Carp, profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București și doctor în drept al Universității „Babeș-Bolyai”, este de părere că dacă CCR va amâna încă o dată luarea unei decizii și în comunicatul transmis public nu se vor cere noi elemente sau nu se va iniția o corespondență cu alte instituții, înseamnă că decizia va fi, cel mai probabil negativă „în stilul Curții Constituționale, adică se va spune, „este neconstituțional în măsura în care...” Deci va fi o decizie oricum care va fi citită diferit, interpretată diferit de toate persoanele posibile. Curtea va da dreptate tuturor”.

În ceea ce privește impactul asupra PNRR-ului respectiv al stabilității guvernamentale al deciziei CCR, profesorul a precizat: „Bătălia pentru decizia Curții va începe de-abia după ce va fi emisă, pentru că eu cred, așa cum s-a mai întâmplat și până acum, CCR are capacitatea să dea decizii solomonice, în care se dea dreptate ambelor părți.”

Cristian Pîrvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice SNSPA, este de părere că orice decizie va lua CCR nu va fi afectată capacitatea României de a accesa fondurile din PNRR.

La rândul lui, avocatul Augustin Zegrean, fost judecător al CCR, a susținut că o eventuală amânare a pronunțării nu înseamnă că răspunsul final va fi negativ.

Secretarul de Stat Marco Rubio se întâlnește azi la Washington cu ministrul Oana Țoiu. E prima întâlnire la nivel înalt cu un reprezentant al Administrației Trump după anularea și repetarea alegerilor prezidențiale (G4Media)

Secretarul de Stat Marco Rubio se întâlnește azi la Washington cu ministrul de Externe Oana Țoiu, potrivit agendei publice a Departamentului de Stat.

Aceasta e prima întâlnire la nivel înalt cu un reprezentant al Administrației Trump după anularea și repetarea alegerilor prezidențiale.

În primele luni ale anului, mai mulți reprezentanți ai Administrației SUA și membri ai mișcării MAGA au criticat dur România pentru anularea alegerilor. Cei mai vehemnți au fost vicepreședintele JD Vance și miliardarul Elon Musk, consilier special al președintelui Trump, între timp plecat de la Casa Albă.

Reamintim că SUA joacă un rol major în asigurarea securității României prin prezența câtorva mii de soldați, a unor mijloace de luptă, dar și prin scutul anti-rachetă de la Deveselu.

Autoritățile de la București au declarat constant că își doresc întărirea acestui parteneriat, inclusiv prin creșterea prezenței militare americane în SUA.

SURSE Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie (G4Media) - Opinie: De ce Ilie Bolojan nu pariază pe investiții? (DW) - Primăriile intră în „febra luminițelor de Crăciun”: câți bani se duc pe brazi gigantici și ghirlande cu LED (SpotMedia)

SURSE Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie (G4Media)

Curtea Constituțională ar putea amâna încă o dată decizia pe reforma pensiilor magistratilor până pe 14 sau 16 octombrie, conform surselor G4Media.

În 24 septembrie, Curtea Constituțională a mai amânat o dată decizia, pentru 8 octombrie. 

Surse apropiate discuțiilor au declarat atunci pentru G4Media că CCR va amâna decizia privind majorarea vârstei de pensionare a magistraților, din cauza neînțelegerilor privind majorarea etapizată a vârstei la 65 de ani și din cauza unui risc de a declara legea neconstituțională înainte de reuniunea miniștrilor de finanțe din țările UE (Consiliul Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN) programată pentru data de 10 octombrie.

Premierul Ilie Bolojan a declarat în 27 august că, dacă proiectul de modificare a pensiilor magistraţilor va cădea la Curtea Constituţională, ”e greu de presupus că acest Guvern va mai avea legitimitatea să vină să rezolve alte nedreptăţi”.

Ulterior, la insistențele presei, Bolojan a declarat că ”nu la asta se gândește acum”, răspunzând la o întrebare referitoare la demisie.

Quid prod(t)est? Cum au transformat judecătorii și procurorii România în stat de drept suspendat (Europa Liberă)

Magistrați v. Justiție. Majoritatea judecătorilor și procurorilor din România protestează de la finele lunii august împotriva intenției Guvernului de a schimba regulile privind pensiile speciale. Efectul: sunt judecate doar dosarele urgente. Restul – suspendate.

Conform legii 367/ 2022, procurorii și judecătorii nu au dreptul de a declanșa grevă.

Aceeași lege definește greva drept „încetarea voluntară și colectivă a lucrului de către angajați/ lucrători”.

Conform Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor, „trebuie să-şi exercite funcţia cu obiectivitate şi imparţialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură”.

Au datoria „să apere drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

Prin protest, le îngrădesc.

Constituția prevede că „părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil”.

În cazul tuturor amânărilor, „termenul rezonabil” crește cu o lună sau chiar mai mult. În situația lui Călin Georgescu, a crescut deja cu 72 de zile.

Europa Liberă a întrebat reprezentanții ministerului Justiției, CSM, ÎCCJ, ai Curților de Apel și Parchetelor de pe lângă Curțile de Apel dacă magistrații care nu și-au îndeplinit în totalitate obligațiile de serviciu prin decizia de amânare a soluționării cauzelor, vor beneficia de plata integrală a drepturilor salariale pentru perioada respectivă.

Nu a primit vreun răspuns.

Opinie: De ce Ilie Bolojan nu pariază pe investiții? (DW)

România are prea multe companii de stat, unele în pragul falimentului, care nu aduc la buget decât fărâmituri. Grosul banilor se duc pe salariile de nababi ale șefilor, comentează jurnalistul George Arun.

Începând cu primii ani care au urmat crizei economice din 2010, când tandemul Băsescu-Boc a tăiat drastic pensiile și salariile și a crescut TVA de la 19% la 24% la presiunea Fondului Monetar Internațional (FMI), filozofia construirii bugetului de stat a pus pe primul loc creșterea cheltuielilor cu pensiile și salariile din sectorul public în loc să apese pe pedala veniturilor și să facă o prioritate din creșterea investițiilor, motorul care să pună capăt apatiei în care s-au scăldat toate guvernările preocupate doar de vânătoarea de voturi și de concubinajul cu marii vătafi ai monopolului șpăgii, ai palmării banilor publici, ai chiolhanurilor cu fonduri europene. 

O filozofie bugetară sănătoasă ar fi trebuit să înceapă cu modernizarea infrastructurii care să atragă mari investiții autohtone și străine, să pună pe picioare și să subvenționeze linii de producție în sectorul agro-zootehnic, în silvicultură și pescuit, în industria de confecții, în metalurgie și siderurgie, în minerit.

Continuarea, pe pagina DW.

Primăriile intră în „febra luminițelor de Crăciun”: câți bani se duc pe brazi gigantici și ghirlande cu LED (SpotMedia)

În timp ce premierul Bolojan anunță că se discută ultimele detalii ale reformei administrației locale – care ar putea însemna importante tăieri de posturi, în instituții – primăriile din toată țara au dat deja startul cheltuielilor pentru Crăciun. Pe măsură ce ne apropiem de Sărbătorile de iarnă, vor curge achizițiile directe pentru iluminat festiv și târguri de sezon. Zeci de milioane de euro se duc, anual, pe astfel de achiziții, indiferent cât de puțini bani ar fi, în bugetele locale.

SpotMedia aduce exemple concrete de astfel de cheltuieli.

Are sens să pui ornamente într-o localitate dacă oamenii din comunitate au deja acces la utilități, servicii și resurse suficiente pentru un trai decent, inclusiv pentru educația copiilor.

Dacă însă primarul le folosește pentru a distrage atenția de la drumurile desfundate, lipsa utilităților sau transportul defectuos din anumite zone, sau dacă oamenii rămân indiferenți la aceste decorațiuni, atunci cheltuiala este inutilă.

Nicușor Dan eliberează din funcții 6 din 11 consilieri prezidențiali / Noile nominalizări vor fi făcute luni și intră în vigoare de la 1 noiembrie (G4Media) - Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu (CursDeGuvernare) - Peste 20 de ani de haos. Statul român le-a promis tinerilor pământ pentru case, dar nu știe câte terenuri are și nici câte cereri există (PressOne)

SURSE Nicușor Dan eliberează din funcții 6 din 11 consilieri prezidențiali / Noile nominalizări vor fi făcute luni și intră în vigoare de la 1 noiembrie (G4Media)

Președintele Nicușor Dan îi va demite din funcții pe șase din cei 11 consilieri prezidențiali pe care îi are în prezent, conform surselor consultate de G4Media.

Președintele Dan ar urma să semneze decretele pentru demiterea consilierilor și să facă noile nominalizări luni, 6 octombrie. Noii consilieri își vor prelua mandatele începând de la 1 noiembrie.

Printre cei vizați de schimbări ar fi Cristian Diaconescu, Luminița Odobescu, Mariana Costea, Cătălin Galer, Gabriel Pișcociu, Lenuța Cobuz.

Conform informațiilor G4Media, diplomatul Marius Lazurca și avocatul Cosmin Soare Filatov ar urma să fie numiți consilieri prezidențiali de Nicușor Dan.

Numele fostului premier Ludovic Orban este, de asemenea, vehiculat pentru un post de consilier prezidențial care ar putea fi numit tot săptămâna aceasta.

Un alt nume vehiculat pentru un post de consilier prezidențial este diplomatul și profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu, de la Universitatea ”Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

În prezentarea oferită de Nicușor Dan liderilor europeni sunt pasaje, informații și probe din rechizitoriul Parchetului în dosarul Georgescu – Potra (HotNews)

Prezumția de nevinovăție presupune că autoritățile statului, adică președintele Nicușor Dan în acest caz, nu pot prezenta pe cineva drept vinovat, pe Călin Georgescu în acest caz, înainte de o condamnare definitivă.

Nicușor Dan a afirmat că liderii europeni prezenți joi, 2 octombrie, la Copenhaga au fost atât de impresionați de prezentarea făcută de el încât i-au cerut copii ale raportului și i-au spus că sunt nerăbdători să le citească în avion. 

S-a inaugurat astfel sala de judecată în avans, aflată la 13.000 de metri altitudine și populată cu politicieni, nu cu judecători. Șefi de stat și de guvern au citit elemente din rechizitoriu înaintea instanței, iar cetățenii au fost anunțați de către președintele României că vinovații au fost declarați aprioric, pe bază de PowerPoint, scrie jurnalistul Cătălin Tolontan pe pagina HotNews. 

Dobânzile sufocă deja bugetul – România, pe locul trei în UE la ponderea lor față de venituri: 1/3 din alocările suplimentare de la rectificare s-a dus pe costurile de finanțare – de trei ori mai mult decât a bugetat guvernul Ciolacu (CursDeGuvernare)

Cu un nivel de 7,5% din PIB în 2025, România se află pe locul trei la nivel european în privința ponderii dobânzilor în buget, în spatele unor state precum Ungaria (țara cu cele mai ridicate costuri de împrumut din UE din cauza crizei financiare în care se află, survenită în contextul blocării finanțării europene) și Italia (stat cu o datorie publică de aproape trei ori mai mare decât cea a României).

Bulgărele costurilor de finanțare riscă să afecteze perspectivele de dezvoltare ale României, acaparând o parte tot mai consistentă a cheltuielilor bugetare și lăsând tot mai puțin loc pentru domenii precum sănătate, educație sau investiții. Datoria publică este rostogolită, dar costurile sale de finanțare împovărează tot mai mult bugetul public.

La rectificarea aprobată joi, cele mai mai alocări suplimentare de cheltuieli, circa 12,4 mld. lei, au fost pentru plata dobânzilor, detaliază CursDeGuvernare.

Peste 20 de ani de haos. Statul român le-a promis tinerilor pământ pentru case, dar nu știe câte terenuri are și nici câte cereri există (PressOne)

Din 2003, în România există o lege prin care tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani pot primi, gratuit, teren pentru a-și construi o casă.

Promisiunea este generoasă: în funcție de localitate, aceștia pot primi teren cu suprafețe între 150 și 1.000 mp.

La aproape un sfert de secol de la adoptarea legii, nimeni nu știe concret câte cereri au fost soluționate și câte loturi de pământ au și fost atribuite. 

De exemplu, în orașe precum Brașov, Craiova și Oradea sunt, în total, 120 de cereri care așteaptă să fie soluționate. Motivul? Nu există teren disponibil, spun autoritățile locale la solicitarea PressOne. 

În Constanța, sunt persoane care așteaptă de mai bine de 13 ani să primească pământ pentru casă, timp în care primăria le-ar fi cerut șpagă pentru atribuirea terenului.

Cum s-a ajuns aici? Cu toate că primăriile sunt obligate anual să trimită către autoritatea centrală rapoarte cu stadiul aplicării legii, acest lucru nu s-a întâmplat, iar la nivel central „nu există o astfel de situație”, reiese dintr-un răspuns oficial trimis PressOne.

În lipsa unei centralizări, atribuirea terenurilor rămâne exclusiv la latitudinea autorităților locale care pot chiar impune „criterii suplimentare” față de cele din lege, cum este, de exemplu, cazul în Timișoara, unde prioritate au tinerii care s-au căsătorit.

Cum au reacționat liderii europeni la raportul ingerinței Rusiei în alegerile din România. Nicușor Dan: Mi-au cerut o copie ca să-l citească în avionul de întoarcere (Calea europeană) - Adevăratul pericol rusesc din România. Istoric: „După 1989, Moscova și-a plasat oamenii în vârful instituțiilor-cheie românești” (Adevărul)

Cum au reacționat liderii europeni la raportul ingerinței Rusiei în alegerile din România. Nicușor Dan: Mi-au cerut o copie ca să-l citească în avionul de întoarcere (Calea europeană)

Președintele Nicușor Dan, a declarat joi, la finalul summitului Comunității Politice Europene de la Copenhaga, că a prezentat liderilor europeni un document privind ingerințele Rusiei care au condus la anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, evocând viitoare măsuri precum un „scut democratic” pe care Comisia Europeană urmează să îl propună și excluzând ca un asemenea eveniment să se mai producă în țara noastră.

„Am venit cu documentul. Și foarte mulți dintre oamenii cu care am discutat mi-au cerut o copie și mi-au zis că o să-l citească pe avionul de întoarcere. Am și pentru dumneavoastră, dacă vreți, în limba română, același document. Deci a existat interes”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă. 

România rămâne vulnerabilă, în pofida unor acțiuni punctuale împotriva dezinformării. „În acest moment, există o cooperare a instituțiilor care, în cazuri de vădită dezinformare, pur și simplu dau conținutul jos, dar mai avem de lucru la cum să combatem asta”, a adăugat el.

„Acum, evident, dacă vom avea alegeri, un fenomen cum a fost cel din noiembrie 2024 nu se va mai întâmpla. Dar, în general, pe zona de comunicare publică, rețele sociale, mai avem lucruri de făcut”, a conchis președintele.

Cine a preferat suveranismul în locul statului: adevărul despre pariul greșit al României (Republica)

“Nu se poate manipula voința poporului, așa cum s-a întâmplat, de pildă, în România” - spune Putin în mod deschis și fără a mai lăsa vreun loc de interpretare în privința susținerii lui Georgescu de către Moscova.

În sfârșit, lucrurile sunt foarte simple acum: Rusia recunoaște public că planul ei cu Georgescu a eșuat și blamează România pentru felul în care a gestionat situația. E puțină nervozitate în tabăra rusă și asta se vede destul de bine după ce alegerile din Republica Moldova au fost câștigate cu brio de pro-europeni. Căci, în sfârșit, lumea întreagă a putut vedea cum o țară mică și destul de săracă a reușit să câștige un război informațional. Și asta s-a adăugat la conștientizarea de către întregul mapamond că Rusia nu e nici pe departe o forță militară de temut, de vreme ce nu doar că nu a reușit să cucerească Ucraina în 3 zile, așa cum pretindea, dar nu reușește să o învingă nici la trei ani de război deschis, cu tancuri în teren și manipulare pe internet.

În Republica Moldova, “proiectul suveranist” n-a funcționat, pentru că acolo statul a acționat și n-a permis dezvoltarea acestui flagel.

În România, decidenții politici au fost avertizați de servicii că Rusia vrea să ne destabilizeze printr-un “proiect suveranist”, dar ai noștri au decis să îi dea voturi lui Simion în alegeri, ca să își securizeze poziția și să poată folosi sperietoarea suveranistă ori de câte ori oamenii s-ar fi plâns că așa nu se mai poate.

O să avem mult de tras, anticipează jurnalista Republica. În continuare vorbim despre o grupare infracțională organizată ca despre un partid, o legitimăm și o luăm în serios. Când ea ar trebui să fie luată în serios doar de procurori și judecători. 

Adevăratul pericol rusesc din România. Istoric: „După 1989, Moscova și-a plasat oamenii în vârful instituțiilor-cheie românești” (Adevărul)

Puterea instalată în România după 1989 a promovat în structurile de spionaj ofițeri care aveau o legătură strânsă cu Moscova, susține istoricul Marius Oprea. Acești ofițeri și-au păstrat influența în instituțiile statului sau au devenit oameni de afaceri în domenul militar sau al medicamentelor.

Imediat după Revoluție, în fruntea Ministerului Apărării a fost numit generalul Nicolae Militaru, recunoscut pentru legăturile sale cu GRU. La conducerea DIM (Direcția de Informații Militare) a venit generalul Decebal Ilina, un alt fidel al rețelei sovietice. În fruntea SIE a fost pus Mihai Caraman, cunoscut în Occident drept „spionul NATO”. La SRI, primul director a fost Virgil Măgureanu, și el cu suspiciuni de colaborare cu structuri prosovietice. În jurul acestor figuri s-a construit ceea ce raportul citat Oprea, și preluat de Adevărul, numește „familia lărgită” a rețelei ruse, bazată pe continuitate și solidaritate.

Alte titluri din presa zilei

Sorin Pâslaru, ZF: După atâta eficientizare/restructurare/reformare şi îngheţare a pensiilor şi salariilor, iată că guvernul livrează la rectificare un deficit bugetar egal cu cel de anul trecut, de 8,5% din PIB. Parcă se prăbuşea ţara şi nu ne mai împrumuta nimeni fără 7% din PIB deficit în 2025. Mai înţelege cineva ceva din modul cum sunt administrate finanţele României? 

SURSE Fostul președinte Klaus Iohannis a fost executat silit de ANAF / Casa îi va fi scoasă la licitație, spre vânzare / Iohannis ar urma să fie dat în judecată de Statul român pentru recuperarea sumelor obținute din închirierea imobilului (G4Media)

Reţeaua feroviară românească, în stare critică, este în sala de aşteptare la urgenţe: 70% din şine sunt la limita siguranţei şi au nevoie de reparaţii capitale, dar în acest an au fost tăiaţi 1,36 mld. euro PNRR pentru căile ferate (Ziarul Financiar) - Armata Română iese la „shopping”. Tancurile cu care am ține la respect Rusia: „Abrams sunt prea grele, avem nevoie de altele” (Adevărul) - Dosarul Mocioalcă de la DNA. Cum a fost închis cazul cu patru zile înainte ca fostul lider PSD să fie numit vicepreședinte al Curții de Conturi (Libertatea) - Noi mărturii din interiorul AUR. „Cunoaște-ți Parlamentul” sau când un internship neplătit este folosit pentru a îndoctrina tineri și pentru a-i folosi în „războaiele” lui George Simion (PressOne)

Ce a răspuns ministrul de Finanțe când a fost întrebat despre subvențiile pentru partide, care au scăpat neatinse la rectificarea bugetară (HotNews)

Ministrul de Finanțe Alexandru Nazare a spus că modificările nivelului subvențiilor de care beneficiază partidele va fi redus doar în urma unei decizii a partidelor care fac parte din coaliția de guvernământ. Nazare a fost întrebat de HotNews de ce rectificarea nu reduce subvențiile în condițiile în care chiar premierul Bolojan a spus, săptămâna trecută, că o reducere de 10% „nu ar fi o catastrofă” pentru partide.

Suma totală încasată de partide de la începutul anului până în luna august inclusiv este de peste 150 de milioane de lei (30 de milioane de euro). Până la finalul anului, dacă nimic nu se schimbă, partidele vor încasa aproape dublu pe atât: 284 de milioane de lei (56.8 milioane de euro).

Reţeaua feroviară românească, în stare critică, este în sala de aşteptare la urgenţe: 70% din şine sunt la limita siguranţei şi au nevoie de reparaţii capitale, dar în acest an au fost tăiaţi 1,36 mld. euro PNRR pentru căile ferate (Ziarul Financiar)

Căile ferate aveau la început, prin PNRR, 17,34 mld. lei (3,24 mld. euro) pentru modernizare. În august 2025, 1,36 mld. euro au fost tăiaţi, iar alţi 1,88 mld. euro au fost mutaţi pe împrumuturi, pentru că lucrările au întârziat. Termenul final de finalizare a proiectelor este august 2026. ZF scrie că prin PNRR trebuia modernizaţi şi electrificaţi circa 200 de kilometri de cale ferată, dar România are aproape 14.000 de kilometri de cale ferată la limita siguranţei, care ar avea nevoie de reparaţii capitale.

Armata Română iese la „shopping”. Tancurile cu care am ține la respect Rusia: „Abrams sunt prea grele, avem nevoie de altele” (Adevărul)

România va achiziționa peste două sute de tancuri noi, iar pentru acestea va plăti circa 6,5 miliarde de euro, o adevărată avere. Generalul (r) Virgil Bălăceanu, militar care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi a fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Est, explică, într-o analiză pentru „Adevărul” că tancurile sunt absolut necesare,  chiar dacă România traversează o perioadă de criză economică, iar multe voci insistă că orice ipotetic război ar fi unul al dronelor.

Necesarul României a fost estimat corect, consideră generalul Virgil Bălăceanu. „O să fie nevoie inclusiv de submarine, atunci când va fi situația în care controlul Mării Negre va presupune și prezența acestora. Dar deocamdată nevoia mai mare este de tancuri, pentru că noi folosim încă tancuri produse în anii 50-60, T-55”, mai spune generalul Bălăceanu.

Specialistul consideră că România ar trebui să analizeze și achiziția altor tipuri de tancuri, nu doar Abrams. Iar un exemplu pentru noi ar putea fi și de această dată Polonia, care achiziționează și tancuri coreene. În plus, la fel ca și tancurile britanice Challenger, tancurile Abrams sunt foarte grele, iar pe frontul din Ucraina s-au dovedit deseori vulnerabile, în condițiile unor terenuri cu mlaștină și noroaie.

EXCLUSIV Noul șef al Vămilor, Bogdan Alexandru Bălan, a fost urmărit penal timp de 9 ani de DNA în dosarul lui Florian Walter, fostul patron Romprest / Bălan a primit clasare în luna mai 2025 pentru că fapta nu ar întruni ”elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu” (G4Media)

Bogdan Alexandru Bălan, noul șef al Autorității Vamale Române, a fost urmărit penal de DNA timp de 9 ani pentru abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul fostului patron Romprest, Florian Walter (decedat în 2019), potrivit informațiilor furnizate G4Media.ro de instituție. El a fost numit în funcție pe 18 septembrie 2025 prin decizie a premierului Ilie Bolojan, la propunerea ministrului finanțelor, Alexandru Nazare.

În 2016, Bogdan Alexandru Bălan era angajat la Direcția Operațiuni Intracomunitare a ANAF și a făcut parte din echipa trimisă în control la Romprest. Alături de Bălan, au mai fost urmăriți penal Cătălin Cercel, Iulian Dinuţ, inspectori antifraudă la Direcţia de Control Fiscal, și Gheorghe Dorel Ioja, angajat la Direcția Operaţiuni Intracomunitare.

După 9 ani, pe 27 mai 2025, fostul șef al DNA Ploiești, procurorul Cătălin Lefter, a dispus soluție de clasare, potrivit unui document pus la dispoziția G4Media.ro chiar de șeful Vămilor, Bogdan Alexandru Bălan, care a răspuns la o cerere de informații G4Media.

Motivul ar fi faptul că faptele nu ar întruni elementele constituive ale infracțiunii de abuz în serviciu.

Dosarul Mocioalcă de la DNA. Cum a fost închis cazul cu patru zile înainte ca fostul lider PSD să fie numit vicepreședinte al Curții de Conturi (Libertatea)

Vicepreședintele Curții de Conturi, Ion Mocioalcă, fost parlamentar și lider PSD, a făcut în 2023 obiectul unui dosar de corupție, clasat cu patru zile înainte de a fi numit în funcția actuală. Investigația a pornit de la un denunț al șefului Direcției Agricole Caraș-Severin de la vremea respectivă, Marius Zarcula. Libertatea a obținut ordonanța cu motivele clasării, pe care DNA a comunicat-o denunțătorului doar în urma unei sentințe judecătorești care a obligat instituția să furnizeze documentul.

Noi mărturii din interiorul AUR. „Cunoaște-ți Parlamentul” sau când un internship neplătit este folosit pentru a îndoctrina tineri și pentru a-i folosi în „războaiele” lui George Simion (PressOne)

Un medic rezident stabilit în București și înscris în AUR susține că partidul lui George Simion folosește stagii de internship în Parlamentul României pentru a recruta și exploata tineri.

Deși programul „Cunoaște-ți Parlamentul” este promovat ca un demers educativ, participanții sunt îndoctrinați și puși să efectueze muncă neplătită pentru partid. 

Probele puse la dispoziție de sursele PressOne arată, de asemenea, cum a funcționat mașinăria de propagandă AUR în timpul ultimelor runde de alegeri. 

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia) - Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media) - Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă) - Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar)

Dosarul alegerilor anulate: există proba implicării Rusiei (DW)

Președintele României își va informa omologii europeni despre noile dovezi care certifică în alegerile prezidențiale din România de anul trecut implicarea Rusiei.

Nicușor Dan va participa la summitul informal al Consiliului European care începe astăzi, 1 octombrie, la Copenhaga, și va continua cu reuniunea Comunității Politice Europene. Acolo le va prezenta liderilor prezenți raportul Parchetului General de la București.

Există, în acest moment, probe noi și clare ale interferenței rusești în răspândirea dezinformărilor, a apreciat președintele, într-o conferință de presă ieri la Timișoara. 

România a fost 'prinsă pe picior greșit' din cauza amplorii și vitezei tehnologice a operațiunii desfășurate în favoarea lui Călin Georgescu, a declarat, tot ieri, președintele Dan. Moldova a reușit să se apere mai bine decât România la provocări cel puțin identice pentru că ”a fost prevenită” iar ”acolo unde au simțit că nu au resurse, au cerut ajutorul țărilor europene și l-au primit”, a spus demnitarul de la Cotroceni.

România, mai vraiște ca Moldova în războiul hibrid cu Rusia. Ce a reușit Maia Sandu și au ratat Iohannis, Ciolacu și Ciucă? (SpotMedia)

Breșa de securitate din România a pus în pericol stabilitatea politică, socială și economică din Uniunea Europeană, dar și pe cea militară, în contextul războiului din Ucraina.

SRI nu are director din iulie 2023, când Eduard Hellvig a demisionat la scurt timp după ce Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru.

Rapoartele de activitate, pe ultimii patru ani, ale principalei agenții de informații nu au fost discutate în Parlament, deși au existat inițiative în acest sens.

În timp ce Maia Sandu a conștientizat pericolul reprezentat de Rusia, a informat populația și a luat măsuri pentru descurajarea acțiunilor ostile ale Kremlinului, la București, Iohannis, Ciolacu și Ciucă au folosit informații secrete pentru a se poziționa mai bine în lupta politică.

Ambiția lui Marcel Ciolacu de a ajunge președintele României, în ciuda faptului că nu avea susținere publică, lipsa de autoritate și activitate ale lui Klaus Iohannis, dar și campania bezmetică a PNL care a mizat totul pe candidatura lui Nicolae Ciucă au creat furtuna perfectă din societate, care a fisurat arhitectura statului, fisură prin care s-a strecurat Rusia, provocând cea mai mare criză de siguranță națională de după 1990.

Din cauza complicităților politice, a faptului că PNL și PSD sunt și astăzi la guvernare și a contextului actual, marcat de conflictul militar de la graniță, e greu de crezut că vreun procuror își va asuma sarcina de a investiga ce s-a întâmplat cu adevărat în 2024 și cine sunt responsabilii, conform legii. Dar o astfel de investigație nu va putea fi amânată la infinit pentru că la mijloc a fost vorba de un atac la siguranța, democrația și independența României, garantate de Constituție.

Cum se vede în SUA corupția generalizată din România (G4Media)

Într-un raport privind climatul investițional din România (Romania Investment Climate Statement), Departamentul de Stat al SUA atrage atenția asupra corupției generalizate din România.

Tradus pe limbajul unui CEO de mare companie, frazele din raport spun în esență următorul lucru: ți se cere mită din momentul în care ai pus piciorul în țară. Ai de trecut un container prin vamă, trebuie să dai șpagă. Ai nevoie de diverse avize și autorizații de la administrația locală? Nu se poate fără șpagă. Ai un business mai mare și interacționezi cu guvernul? Ei bine, și aici te lovești de corupție. Ce se întâmplă mai departe, în mediul privat, în relațiile dintre companii? Nici aici n-ai scăpat. Marfa din containerul tău ajunge în magazin, pe raft, tot pe bază de șpagă.

Ce face însă România pentru a combate fenomenul corupției? Din raport se înțelege destul de clar că nu mare lucru: legislația anticorupție a fost măcelărită de politicieni, procurorii DNA intimidați și supuși la presiuni, iar cazurile care ajung totuși în instanță se prescriu până la o sentință definitivă, infractorii scapă.

Aderarea la OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică) ar include într-adevăr România într-un club select al business-ului mondial. Numai că politicienii români sunt experți în trucarea realității, în construirea formelor fără fond. 

Numărul angajaților la stat a scăzut în prima jumătate de an. Sunt în continuare cu 116.000 mai mulți decât acum zece ani (Europa Liberă)

În iulie 2025, România avea puțin peste 1,3 milioane de funcționari publici – medici, polițiști, angajați în administrație etc.

Este o scădere față de ianuarie, când au fost cei mai mulți angajați ai statului din ultimii 16 ani.

Rămân, însă, cu peste 116.000 de bugetari mai mulți decât acum zece ani, deși populația a scăzut. Administrația locală și sănătatea au, fiecare, cu aproape 50.000 mai mulți salariați.

În primele șase luni din 2025, cheltuielile salariale ale statului au fost mai mari cu 10% decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Asta deși legea bugetului statului pe 2025 estimase o scădere a lor cu 5%.

Încâlcitele căi ale statisticilor: Câţi angajaţi are cu adevărat România? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? (Ziarul Financiar)

Publicația se întreaba câţi angajaţi are cu adevărat România? Pentru ca un indicator aparent simplu – numărul de salariaţi– devine un labirint statistic. Concret, Institutul Național de Statistica numără salariaţi, Inspecţia Muncii ține evidența contractelor, Casa de Pensii contabilizează numărul de asiguraţi, iar Comisia de Prognoză jonglează cu două statistici paralele. România nu ştie cu exactitate câţi angajaţi are. Și-atunci cum îşi fundamentează statul deciziile economice? În ce baze de date se încred autorităţile când pun la cale finanţele ţării? 

Ilie Bolojan, la Digi24: „Sunt bani de pensii și salarii”. Ce a spus premierul despre principalele reforme din administrație - Ultimele patru rapoarte anuale ale SRI zac la secret în Parlament. Uitându-se la dezvăluirile din documente, un fost președinte al Comisiei SRI arată spre fostul președinte, foștii premieri: Știau de Rusia! (HotNews) - Ucigașii nevăzuți din spitale. Spitalul de Copii din Iași – șase bebeluși morți în septembrie. Câți în trecut? Studiu de caz: Carla (Europa Liberă)

Ilie Bolojan, la Digi24: „Sunt bani de pensii și salarii”. Ce a spus premierul despre principalele reforme din administrație 

Sunt bani de pensii și salarii. Prim-ministrul României dă asigurări că taxele nu au crescut degeaba. România este într-o etapă a stabilizării, nu se pune problema altor creșteri de taxe, ci a colectării celor existente. 

Ilie Bolojan a răspuns, la Digi24, la întrebările cruciale legate de agenda Guvernului: reforma administrativă și deficitul bugetar. Premierul a explicat și poziția sa față de reforma din Sănătate, precum și față de alegerile din Capitală și numirea șefilor serviciilor secrete.

Premierul a mai declarat că securitatea energetică este o prioritate a mandatului său în fruntea Guvernului, iar una dintre măsurile cruciale va fi valorificarea resurselor de gaz din Marea Neagră. În ceea ce privește costul energiei pentru români, prim-ministrul a dat asigurări că „de anul viitor, din a doua jumătate, facturile ar trebui să scadă”.

Răzbunarea României pentru Călin Georgescu, cadoul otrăvit al Rusiei (SpotMedia)

Victoria categorică a PAS, formațiunea fondată de Maia Sandu, în alegerile parlamentare din Moldova, a fost posibilă și în urma reacției administrației de la București, umilită de Kremlin în noiembrie anul trecut, care a anunțat, în repetate rânduri, că va face totul pentru susținerea Chișinăului în drumul spre Europa.

Alegerile parlamentare din țara vecină au fost văzute de Moscova ca o oportunitate pentru a prelua, măcar parțial, controlul politic asupra Moldovei, dezvoltând o strategie stratificată de minare a regimului pro european.

• Rusia a finanțat mai multe mișcări politice pentru a sufoca societatea cu mici partide, astfel încât să obțină o fragmentare a voturilor, să nu lase Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat de Maia Sandu, să se consolideze.
• A creat zeci de rețele de cumpărat voturi cu bani transferați din Rusia prin metode ilegale.
• A antrenat mercenari pentru a crea dezordine și proteste violente, cu scopul de a destabiliza guvernul.
• A atacat cibernetic instituții și agenții pentru a perturba procesul electoral, inclusiv numărarea și raportarea voturilor.
• Toate metodele și acțiunile de interferență a Rusiei descrise mai sus au fost folosite și în România, la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, scrie jurnalistul Emilian Isăilă.

Pentru ca sistemul democratic de la Chișinău să reziste și să respingă puternicul atac al Moscovei s-a creat o alianță între Moldova, România și Ucraina, susținută de Franța, Germania și Marea Britanie, dar și de zeci de lideri ai statelor din Uniunea Europeană.

Integral pe pagina SpotMedia.

Ultimele patru rapoarte anuale ale SRI zac la secret în Parlament. Uitându-se la dezvăluirile din documente, un fost președinte al Comisiei SRI arată spre fostul președinte, foștii premieri: Știau de Rusia! (HotNews)

Ultimul raport al Comisiei de control privind activitatea SRI, aprobat de plenul Parlamentului, se referă la anul 2020. Fostul președinte al Comisiei SRI, Ioan Chirteș, a declarat pentru HotNews că în aceste rapoarte se regăsesc informări despre legătura mișcării suveraniste cu „factori externi, în special Rusia”. Serviciul Român de Informații a trimis anual raportul de activitate, dar conducerea Parlamentului nu l-a prezentat plenului pentru adoptare.

Ucigașii nevăzuți din spitale. Spitalul de Copii din Iași – șase bebeluși morți în septembrie. Câți în trecut? Studiu de caz: Carla (Europa Liberă)

Aproape 650 de români au murit, în ultimii cinci ani, din cauza infecțiilor pe care le-au căpătat într-un spital din România. Așa arată cifrele oficiale.

Pe hârtie, însă, România are mai puține infecții intraspitalicești (nosocomiale) decât au țări cu sisteme sanitare moderne – precum Olanda sau Germania – ceea ce ridică mari semne de întrebare cu privire la raportarea reală a acestor cazuri.

Zilele trecute, nouă copii internați la Secția ATI a Spitalului de Copii din Iași s-au infectat în spital cu o bacterie care le-a afectat starea de sănătate și așa fragilă. Șase dintre ei au murit.

Astfel de cazuri au mai existat. 

Carla s-a născut prematur la Maternitatea Cuza Vodă din Iași pe 19 iulie 2023 – cu trei minute înainte de ora 10:00.

A fost dusă la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași, deoarece avea o complicație a sistemului digestiv care nu îi permitea să se hrănească.

Acolo – în cel mai mare spital de copii din zona Moldovei – bebelușul avea să moară, 48 de zile mai târziu. Cauza: infecție. Locul îmbolnăvirii: în spital, singurul mediu în care fetița s-a aflat în scurta sa viață.

Familia a insistat ca bebelușul să fie transferat în Germania înainte ca acesta să se infecteze cu doi germeni. A fost refuzată, însă, de managerul de atunci, Alina Belu.

Nici astăzi, familia nu înțelege de ce.

Atât managerul Belu, cât și actualula conducere a spitalului ieșean au refuzat dialogul cu Europa Liberă pe acest caz, spunând că „e un proces pe rol”. Se referă la un litigiu prin care rudele Carlei cer spitalului daune totale de 7,3 milioane de euro pentru pierderea fetiței.

Procesul se judecă la Tribunalul Iași.

Moldovenii din România: Vot pentru ”înainte, nu înapoi” (DW) - Corespondență din Moldova după alegeri: Telefoanele din străinătate ale copiilor către părinții care s-au trezit cu poliția la ușă. ”Să nu mai faceți niciodată așa ceva” (HotNews)

Moldovenii din România: Vot pentru ”înainte, nu înapoi” (DW)

Oficial trăiesc în România aproape 300.000 de persoane născute în Republica Moldova. Estimările vorbesc despre mult peste jumătate de milion. Este, oricare ar fi cifrele corecte, cea mai numeroasă comunitate de moldoveni din afara granițelor Republicii.

Multă vreme, interesul moldovenilor stabiliți în România pentru politica din Republica de dincolo de Prut a fost scăzut. Anii 2000 au fost marcați la Chișinău de mari scandaluri de corupție, o guvernare mai degrabă filorusă, în jurul căreia s-au consolidat marii oligarhi care au devalizat țara, și influența rusească manifestată între altele prin controlul pieței energiei, controlul mass-media și șantajul transnistrean. În aceste condiții, majoritatea celor care au venit în România în baza cetățeniei redobândite au preferat să se apropie mai mult de viața politică românească decât de cea moldovenească.

Cristian Ștefănescu, jurnalist DW, a stat de vorbă cu alegători de la secțiile deschise în București. Aceștia s-au dus la vot pentru ”o țară liberă”, pentru ca ”să mergem înainte și nu înapoi”, pentru ”o lume în care copiii să poată să găsească ceea ce își doresc în viață", pentru ”corectitudine" în țară.

Corespondență din Moldova după alegeri: Telefoanele din străinătate ale copiilor către părinții care s-au trezit cu poliția la ușă. ”Să nu mai faceți niciodată așa ceva” (HotNews)

PAS câștigă alegerile din Republica Moldova iar noi, românii, răsuflăm ușurați. pentru că Rusia ratează o partidă importantă în estul Europei și nu mai are cum să pună presiune pe granițele noastre. Noi răsuflăm ușurați, dar nu noi am dus povara acestor vremuri complicate, ci moldovenii. 

Realitatea arată că cetățenii Republicii Moldovei au trăit în ultimii patru ani cu o inflație care a depășit 65%, cumulat, așa cum tot ei au plătit printre cele mai mari prețuri la energie din Europa, deși primesc printre cele mai mici salarii și pensii de pe tot continentul. 

Trimisul HotNews la Chișinău a observat că societatea moldovenească este în continuare polarizată, mai mult decât cea românească: pe lângă ideologie, valori și ce mai vreți voi, limba rusă a reușit să sape tranșee foarte adânci în această țară. Tranșee care acum par aproape imposibil de astupat. 

În 2025, încă mai există cetățeni ai Republicii Moldova care nu reacționează, nici măcar din politețe, atunci când cineva li se adresează în română, limba oficială a acestui stat. 

PAS a reușit foarte bine să ocupe tot spațiul de dezbatere din această campanie electorală, cu această „stare de asediu”: trăim vremuri periculoase, acum nu votăm partide politice care să ne conducă în următorii patru ani, ci votăm dacă mergem în UE sau ne întoarcem la Rusia. 

Pe pagina HotNews găsim și un avertisment pentru Maia Sandu după victoria în alegeri a partidului său. „Mai cooperantă și reconciliată” 

Alegerile din Moldova „au reconfirmat tehnicile de finanțare a partidelor pro-ruse” și tactica acestora precum proteste și contestarea rezultatelor alegerilor, dar Maia Sandu și PAS, chiar și învingători, trebuie să țină cont de reproșurile unei mai bune prezențe în toată Moldova, spune, într-un interviu pentru HotNews, Clara Volintiru, director al programului Black Sea Trust, parte a German Marshall Fund. 

Planul Rusiei a eșuat și noi trebuie să fim onești: avem multe de învățat de la Republica Moldova (Republica)

Oameni care au mai trecut prin campanii și alegeri în Republica Moldova au spus, fără dubii, că niciodată până acum Rusia nu s-a manifestat atât de virulent în toate modurile în care o putea face. S-a mers pe toate fronturile: propagandă, dezbinare, corupere a electoratului, influențarea vulnerabililor, amenințări cu bombă, atacuri cibernetice sau amenințări de destabilizare a țării. 

Efectiv, la orice te-ai fi putut gândi pentru a influența votul populației din Republica Moldova, Rusia nu doar că s-a gândit deja, dar a și făcut.

Oamenii din Republica Moldova care în aceste zile au trecut aproape identic prin coșmarul prin care am trecut noi cu Georgescu și Simion sunt la capătul unei încercări grele, prin care au reușit să puncteze o victorie uriașă: aceea de a ține Rusia la distanță și de a pregăti drumul Europei pentru ei și pentru copiii lor.

România are multe de învățat de la Republica Moldova. România ar trebui să-și formeze niște experți acolo. Așa am învăța și noi cum se face față unui război informațional și cum îl câștigi. 

Integral în publicația electronică Republica.